Connect with us

Eveniment

Legile Educației intră la votul final din Senat. Care sunt ultimele modificări aprobate de Comisia de specialitate

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Noile legi ale educației intră luni la votul final în Senat. Proiectele legilor învăţământul preuniversitar şi superior, împreună cu rapoartele comisiei de specialitate, vor intra luni, pentru vot, în plenului Senatului, ca for decizional.

Comisia de învăţământ a Senatului a dat, sâmbătă, raport favorabil cu amendamente admise şi respinse proiectului legii învăţământului preuniversitar.

Reprezentanţii opoziţiei au votat împotrivă.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că noile legi ale educaţiei reprezintă un moment istoric. „Suntem într-un moment istoric în care, după 12 ani, avem o nouă lege a educaţiei, a treia în perioada postdecembristă.

Ştim cu toţii cât interes există, cât de schimbată a fost legea 1 – care a fost extrem de vizionară la vremea ei – şi cred că este momentul să respectăm cu toţii efortul depus de fiecare dintre noi şi să ne asumăm că acest consens numit cele două legi ale educaţiei va fi sprijinit în procesul de implementare şi pe mai departe”, a spus ministrul.

Ce prevedea noua lege a învățământului preuniversitar

Proiectul legii învăţământului preuniversitar a fost dezbătut săptămâna trecută, între amendamentele adoptate de comisie fiind cel potrivit căruia depăşirea cu peste doi elevi a efectivului maxim de copii dintr-o grupă sau clasă se poate face cu aprobarea Ministerului Educaţiei.

O altă modificare stipulează că, în şcolile izolate geografic sau în cele în care efectivele sunt mai mici decât cele prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se pot organiza clase simultane, dar clasa a VIII-a este separată, indiferent de numărul de elevi.

Publicitate

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că decizia privind instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în şcoală se ia de către profesori, părinţi sau majoritatea elevilor majori.

Prevederi eliminate din proiectul legii învățământului preuniversitar

Comisia a eliminat din proiect prevederea conform căreia în situaţii temeinic justificate, într-o unitate de învăţământ de masă se constituie grupe sau clase cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale (CES), precum şi articolul, din actul normativ adoptat de Camera Deputaţilor, care stipulează că înmatricularea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) într-o unitate de învăţământ de masă este permisă doar dacă aceasta dispune de resursă umană şi bază materială corespunzătoare, inclusiv de cadre didactice de sprijin şi itinerante.

Costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil, prevede un alt amendament adoptat.

Profesorii titulari pot rămâne la catedră peste vârsta de pensionare

O altă modificare stipulează că „personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menţinut, la cerere, anual, ca titular în funcţia didactică, şi peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta 70 de ani;

Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unităţii de învăţământ, prin decizie motivată, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii”.

Un alt amendament prevede că transferul beneficiarilor primari ai educaţiei în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei.

„Pentru personalul din învăţământul preuniversitar formarea continuă include în mod obligatoriu şi periodic un curs de prim ajutor”, mai prevede o modificare.

Noi drepturi și obligații pentru personalul din învăţământul preuniversitar

Comisia a adăugat şi noi prevederi la capitolul drepturi şi obligaţii pentru personalul din învăţământul preuniversitar.

„Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de asistenţă medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislaţia în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum şi de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.

Lista bolilor este stabilită şi aprobată de Ministerul Sănătăţii prin ordin comun cu Ministerul Educaţiei. (…) Personalul didactic care şi-a pierdut capacitatea de muncă urmare a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (…)

În cazuri bine justificate conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal”, prevăd unele dintre noile prevederi.

Comisia de învăţământ a Senatului a dat, joi, raport de admitere cu amendamente admise şi respinse proiectului legii învăţământului superior. Sâmbătă, senatorii au revenit asupra acestui proiect şi au efectuat mai multe modificări de formă. De asemenea, au eliminat alineatele 2 şi 3 ale articolului 15 introduse prin amendamente.

Astfel, au fost eliminate prevederile potrivit cărora „instituţiile de învăţământ superior pot prelua singure sau prin asociere, după caz, fundaţii, asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, spitale, farmacii, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice cu aprobarea Senatului universitar, conform prevederilor legale; instituţiile de învăţământ superior de stat pot prelua în condiţiile alineatului 2 doar entităţi de stat”.

Raportul cu amendamente admise şi respinse în cazul proiectului legii învăţământului superior a fost supus la vot din nou, fiind adoptat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Doliu la Mănăstirea Râmeț: Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța mănăstirii, a încetat din viață

Publicat

acum 4 minute

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, a încetat din viață.

Anunțul a fost făcut de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

Ierusalima Ghibu a trecut la Domnul sâmbătă dimineața, 15 noiembrie. Avea 88 de ani.

Slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, stareță a străvechiului așezământ monahal de pe Valea Râmețului timp de 42 de ani, va avea loc luni, 17 noiembrie, la Mănăstirea Râmeț.

Stavrofora Ierusalima Ghibu

Stavrofora Ierusalima Ghibu s-a născut la data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, judeţul Alba, din părinţii Vasile şi Maria Ghibu. A primit la botez numele Ioana.

Publicitate

A urmat şcoala primară, de patru ani, în comuna Pianu de Sus, continuând cu Gimnaziul Unic, de trei ani, din oraşul Sebeş. Apoi, a urmat cursurile Liceului Teoretic de fete, de patru ani, din Alba Iulia. Dintre cei opt copii ai familiei, mai este în viață doar monahia Anastasia (Ana) Ghibu, viețuitoare în Mănăstirea Râmeț de peste 69 de ani.

Profesor și duhovnic, Sfântul Dometie

La data de 3 iulie 1952, Stavrofora Ierusalima a plecat la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de la Afteia, județul Alba, alături de mai multe surori de pe Valea Sebeșului. L-a urmat pe Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, având dorința de a îmbrățișa viața monahală. Aici s-au nevoit până în octombrie 1952, plecând împreună cu Sfântul Cuvios Dometie la două mănăstiri din Eparhia Buzăului, Răteşti și Barbu, unde au fost închinoviate.

Ulterior, Stavrofora Ierusalima a fost primită în obștea Mănăstirii Rătești, loc în care a urmat cursurile Şcolii monahale, de trei ani, avându-l profesor, dar și duhovnic, pe Sfântul Cuvios Dometie. A avut mai multe ascultări în cadrul așezământului, unde a învăţat ţesutul covoarelor manuale în atelierele mănăstirii. A fost rânduită ca ajutoare de contabilă și a predat în cadrul Şcolii elementare din Mănăstirea Rătești atât maicilor, cât și surorilor.

La Mănăstirea Râmeț din 1956

În data de 21 iulie 1956, la îndemnul Sfântului Cuvios Dometie, Stavrofora Ierusalima Ghibu, împreună cu un grup de maici și surori, a plecat din Eparhia Buzăului, venind la Mănăstirea Râmeţ, județul Alba. Aici au rămas până la sfârșitul vieții lor.

La data de 2 iulie 1957, a fost tunsă în monahism de către Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, primind la călugărie numele Ierusalima.

Activitatea la mănăstire

Din anul 1956 și până în anul 1972, a condus secţia de covoare din cadrul Mănăstirii Râmeț, ce aparţinea Cooperativei „Mureşul” din Alba Iulia și care, ulterior, a aparținut Cooperativei „Record” din Aiud. Din anul 1960, Mănăstirea Râmeț și-a încetat temporar activitatea, prin punerea în aplicare a Decretului 410/1959, moment la care personalul mănăstirii a fost nevoit să părăsească așezământul monahal de pe Valea Râmețului.

Începând cu luna iulie 1972, odată cu revenirea maicilor și a surorilor în Mănăstirea Râmeţ, Stavrofora Ierusalima Ghibu a construit, sub îndrumarea Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț şi cu ajutorul întregului sobor de maici, mai multe clădiri administrative. Cea mai mare și importantă lucrare a fost edificarea bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” între anii 1982 și 1992.

Stareță a mănăstirii

La data de 1 iulie 1972, a fost numită stareţă a Mănăstirii Râmeţ, conform Ordinului nr. 7451/1972, emis de către Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Sibiului, şi, de asemenea, ca urmare a Deciziei Departamentului Cultelor nr. 16 – 371/1972. În perioada anilor 1979-1983, a urmat cursurile Institutul Teologic Ortodox din Sibiu, susținând, cu prilejul absolvirii, lucrarea de licenţă intitulată „Monografia administrativă a Mănăstirii Râmeţ”.

La data de 14 mai 2014, după o lungă şi rodnică perioadă de împlinire a ascultării de stareţă a Mănăstirii Râmeţ (42 de ani), a predat această ascultare la vârsta de 78 de ani. S-a retras în liniștea chiliei, în rugcăciune.

În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, Stavrofora Ierusalima Ghibu a fost chemată la cele veșnice, spre a locui în Împărăția lui Dumnezeu.

foto: basilica.ro / Răzvan Clipici

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul maxim de elevi în clasele de liceu, din anul școlar 2026-2027. Reguli pregătite de Ministerul Educației

Publicat

acum 12 minute

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministerul Educației a pregătit proiectul de metodologie privind cifra de școlarizare în anul școlar 2026-2027. Potrivit documentului, clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice vor avea 28 de elevi.

În ceea ce privește clasele cu filieră vocațională profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, acestea vor avea 24 de elevi, notează edupedu.ro.

Numărul elevilor într-o clasă a crescut, în medie, cu doi elevi din anul școlar 2025-2026.

Potrivit metodologiei puse în consultare, în situații excepționale pot fi aprobate includerea în clase a încă patru elevi, cel mult. Decizia este la nivelul inspectoratelor școlare, fără avizul ministerului.

Reguli pentru formarea claselor de liceu în anul școlar 2026-2027

Numărul de elevi dintr-o clasă de liceu este stabilit luând în considerare traseele educaționale:

  • clasele IX/XI/anul I teoretic/ tehnologic (zi): 28 locuri
  • vocațional (sport/teologic/pedagogic/arte): 24 locuri
  • seral/frecvență redusă – 30 locuri
  • postliceal/maiștri – 32 locuri.

Clasele din învățământul liceal tehnologic dual: se constituie conform solicitărilor operatorilor economici și cu respectarea limitelor legale.

Publicitate

Fiecare liceu ce poate școlariza profil pedagogic trebuie să includă cel puțin o clasă a IX-a „Pedagogia educației timpurii”

La nivelul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se realizează un studiu privind orientarea școlară a elevilor din clasa a VIII-a.

Inspectoratele școlare stabilesc numărul de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:

  • candidații de etnie romă
  • candidații cu cerințe educaționale speciale;
  • tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diaspora.

Reguli pentru grădiniță, clase pregătitoare, gimnaziu

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie.

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare.

  • grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11
  • grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17
  • grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22
  • educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare.

  • învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24

Se asigură cuprinderea întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu.

învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele cu dezlegare în Postul Crăciunului 2025. Când se mănâncă pește, untdelemn și vin. Calendarul complet

Publicat

acum 18 minute

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate
Postul Naşterii Domnului 2025 a început vineri, 14 noiembrie, și se încheie miercuri, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Este o perioadă de 40 de zile în care credincioșii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății, prin rugăciune, cumpătare și rânduială alimentară.

Postul Crăciunului este considerat un post mai „blând”, având numeroase zile cu dezlegare la pește, precum și dezlegări la untdelemn și vin, stabilite în calendarul ortodox 2025.

Postul Nașterii Domnului, cum se postește?

Ca fel de postire, Postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli).

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește afară de perioada dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru, potrivit Agerpres.

Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi.

Dacă se întâmplă miercuri și vineri praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie), ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului este de post negru

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părți se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului.

Publicitate

Această ajunare amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire, la Liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârșește dimineața)

Rânduiala generală: când se dă pește în mod obișnuit

„Luni, miercuri şi vineri se posteşte mai aspru; marţea şi joia se mănâncă mâncare de post cu untdelemn şi vin; sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte, afară de perioada 20–25 decembrie, când postul devine mai aspru,” conform Liturgicii generale
Așadar, toate sâmbetele și duminicile din 15 noiembrie până în 19 decembrie au dezlegare la pește, indiferent dacă sunt menționate separat sau nu.

Zilele cu dezlegare la pește marcate expres în calendarul ortodox 2025

Zile cu dezlegare la PEȘTE în timpul săptămânii (zile speciale)

  • 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 25 noiembrie – Odovania praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului (Sf. Ecaterina, Sf. Mercurie)
  • 2 decembrie – Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria
  • 4 decembrie – Sf. Mare Muceniță Varvara, Sf. Ioan Damaschin
  • 6 decembrie – Sf. Ierarh Nicolae (coincide cu zi de sâmbătă, oricum cu pește)
  • 7 decembrie – Sf. Filofteia (duminică)
  • 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
  • 13 decembrie – Sf. Dosoftei, Sf. Eustratie și ceilalți mucenici (sâmbătă)
  • 18 decembrie – Sf. Cuvios Daniil Sihastrul

Aceste zile sunt marcate în mod clar în calendarul BOR și nu sunt interpretări sau deducții.

Zile cu pește prin regula generală (sâmbătă și duminică)

Conform rânduielii bisericești toate sâmbetele și duminicile din Post au dezlegare la pește, până la data de 19 decembrie.

Astfel, în Postul Crăciunului 2025, pește se mănâncă și în:

Noiembrie

  • 15 noiembrie (sâmbătă)
  • 16 noiembrie (duminică)
  • 22 noiembrie (sâmbătă)
  • 23 noiembrie (duminică)
  • 29 noiembrie (sâmbătă — menționată și ca zi specială)
  • 30 noiembrie (duminică – Sf. Apostol Andrei)

Decembrie

  • 6 decembrie (sâmbătă – și sărbătoare mare)
  • 7 decembrie (duminică – și zi specială)
  • 13 decembrie (sâmbătă – și zi specială)
  • 14 decembrie (duminică)

După 20 decembrie, postul devine mai aspru și nu mai există dezlegări la pește până la Crăciun.

Zile cu dezlegare la untdelemn și vin

Conform rânduielii generale:

  • Marți și joi, în tot postul – mâncare de post cu ulei și vin
  • Zilele mari care nu au pește – au cel puțin ungere cu ulei și vin, conform calendarului ortodox și tradiției locale
  • Regula este stabilă și nu variază de la an la an.

Calendar complet al dezlegărilor la pește în Postul Crăciunului 2025

Noiembrie

  • 15 noiembrie – pește
  • 16 noiembrie – pește
  • 21 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 22 noiembrie – pește
  • 23 noiembrie – pește
  • 25 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 29 noiembrie – pește
  • 30 noiembrie – pește (Sf. Andrei)

Decembrie

  • 2 decembrie – pește
  • 4 decembrie – pește
  • 6 decembrie – pește
  • 7 decembrie – pește
  • 9 decembrie – pește
  • 13 decembrie – pește
  • 14 decembrie – pește
  • 18 decembrie – pește

Nu se mai consumă pește înainte de Crăciun

În perioada 20–24 decembrie, conform rânduielii bisericești se ține post mai aspru.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în spitalele publice de urgență

Publicat

acum 31 de minute

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în ambulatoriile spitalelor publice, scrie alba24.ro.

Contextul inițiativei este dat de cazul unei fetițe de 2 ani care a murit, joi, la o clinică stomatologică din Capitală, în urma unei anestezii generale.

”Văzând reacțiile voastre din ultimele zile și ascultând oamenii din jurul meu – pacienți, medici, specialiști, prieteni – mi-a venit o idee. Și înainte de a merge mai departe, vreau să mă sfătuiesc cu voi.

Cum vi s-ar părea dacă am reglementa posibilitatea ca anumite intervenții stomatologice care necesită anestezie generală să se efectueze în spitalele publice de urgență – în ambulatoriul de specialitate mai exact?

Mă refer la intervenții stomatologice cu anestezie generală, realizate în condiții de siguranță, în cadrul unor cabinete de stomatologie înființate în ambulatoriile spitalelor publice.

Nu pretind că se poate peste noapte, dar cred că putem începe acest drum astfel încât, treptat, să oferim pacienților acces la proceduri sigure, moderne, în spitale pregătite pentru astfel de intervenții și mai ales pregătite dacă apare o complicație de urgență.

Publicitate

Și vorbesc despre un model care să fie decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în regim de ambulatoriu sau spitalizare de zi – exact cum se întâmplă deja cu multe alte servicii medicale din spitalele publice.

Eu cred că acest demers poate ajuta foarte mulți oameni”, a transmis, pe pagina sa de Facebook, ministrul Sănătății.

Cazul decesului fetiței de 2 ani

O fetiță de 2 ani a decedat la o clinică stomatologică privată din București, joi, în urma unei anestezii generale.

La fața locului au fost chemate echipaje medicale, care au efectuat manevre de resuscitare, însă în pofida eforturilor depuse, fetița a decedat.

A fost începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă. Procurorii susțin că autopsia efectuată la INML indică faptul că pacienta avea patologie cronică preexistentă complexă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, vineri, că autorizațiile la acea clinică nu au fost emise corespunzător, existând spații care nu respectă normativul și legislația în vigoare cu privire la funcționarea unui cabinet în care se asigură anestezie intravenoasă.

Reprezentanții clinicii susțin însă că ”activitățile de sedare profundă, desfășurate de clinică în ultimii ani, s-au realizat în cadrul unei unități care a funcționat în baza autorizațiilor și avizelor necesare, eliberate de instituțiile competente”, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending