Românii care își doresc un loc de muncă în afara țării au la dispoziție peste 1.800 de oportunități disponibile pe platforma eJobs.ro, odată cu debutul campaniilor de recrutare pentru sezonul estival.

Potrivit datelor centralizate, 7,2% dintre joburile postate în ultima lună provin de la angajatori din străinătate, care, în mod uzual, în această perioadă a anului încep recrutările pentru sezonul de vară. Mai exact, aproape 2.000 de locuri de muncă în afara țării au fost scoase în piață, notează Mediafax.

Locuri de muncă pentru români, în străinătate. Cele mai multe posturi, în Germania

Cu 900 de poziții deschise, Germania este țara care aduce cele mai multe oferte pentru candidații români. Pe locul al doilea se află Olanda, cu 350 de joburi.

Chiar dacă a ieșit din Uniunea Europeană și formalitățile de angajare nu mai sunt la fel de simple ca până în 2020, Marea Britanie continuă să caute candidați din România. Se află, însă, la o distanță semnificativă față de Germania, în condițiile în care nu a avut mai mult de 300 de joburi postate în ultima lună.

Clasamentul continuă cu angajatorii din Irlanda, Danemarca, Spania și Suedia.

„Regăsim, de asemenea, în top destinații precum Bulgaria, Grecia și Arabia Saudită, acestea fiind țări care caută candidați în special pentru sectorul turistic, pentru industria alimentară sau horeca. În multe dintre aceste cazuri, vorbim, totodată, despre joburi cu contract pentru perioadă determinată, deci joburi sezoniere, care pot dura între 3 și maximum 6 luni”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Locuri de muncă pentru români, în străinătate: ce caută angajatorii
Cei mai căutați sunt candidații din segmentul entry level, respectiv cei care au maximum doi ani de experiență, dar și cei care nu au deloc experiență.

Seniorii cu un nivel de experiență mai mare de cinci ani sau managerii reprezintă categoriile care, în acest moment, au cele mai puține opțiuni pentru străinătate.

Aproape trei sferturi dintre joburi vizează muncitorii calificați. A doua cea mai căutată categorie este cea a muncitorilor necalificați. Aproximativ 350 de joburi se adresează absolvenților de studii superioare și 200 studenților.

Locuri de muncă pentru români, în străinătate: domenii de activitate

În ceea ce privește domeniile pentru care se recrutează cel mai mult, industria alimentară deține prima poziție în clasament, fiind urmată de retail, turism, industria navală și aeronautică și transport – logistică. Sectorul de petrol și gaze, IT / telecom, agricultură și automotive se află de cealaltă parte ierarhiei cu cele mai puține poziții scoase în piață.

Țările care au atras cel mai mult interesul candidaților au fost Germania, Olanda, Grecia, Cipru, Irlanda, Bulgaria și Italia, în domenii precum retail, transport / logistică, turism, industria alimentară, call center / BPO, servicii și construcții.

Din punctul de vedere al vârstei, candidații din segmentul 25-35 de ani sunt cei care aplică și cel mai mult, urmați de cei aflați la început de carieră, respectiv cei care au între 18 și 24 de ani. Totodată, numărul cel mai mare de aplicări vine din partea muncitorilor calificați, după care urmează absolvenții de studii superioare, muncitorii necalificați și studenții.

Un nou program guvernamental, supranumit neoficial „Rabla pentru termopane”, va permite românilor să-și înlocuiască ferestrele vechi cu unele moderne, eficiente energetic, prin subvenții oferite de stat. Inițiativa are ca scop reducerea consumului de energie și îmbunătățirea eficienței termice a ., informează alba24.ro.

Programul urmează să fie finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și va avea în acest an un buget de 50 de milioane de lei. Rabla pentru termopane ar urma să sprijine înlocuirea ferestrelor vechi cu geamuri termoizolante moderne, pentru creșterea eficienței energetice și reducerea pierderilor de căldură din locuințe.

Apare Rabla pentru termopane

„Ne propunem să finanțăm în premieră și am instituit deja un grup de lucru la nivelul Ministerului Mediului pentru noul program, pe care îl vom numi Rabla pentru termopane”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, la finalul ședinței de Guvern de joi, 24 aprilie.

Conform declarațiilor ministrului aproximativ 40% din căldura produsă într-o locuință se pierde prin spațiile vitrate, prin ferestre. Mulți români au încă geamuri foarte vechi sau termopane din primele generații instalate în perioada de după Revoluție, care nu mai corespund standardelor actuale de eficiență energetică.

Un aspect important subliniat de ministru este impactul pozitiv asupra economiei naționale. Spre deosebire de alte programe, precum cele pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau acumulatori, unde fondurile ajung preponderent la producători din afara țării, din China, industria termopanelor este bine reprezentată în România.

„Aproximativ 40% din căldura produsă într-o locuință se pierde prin spațiile vitrate, prin ferestre. Românii au geamuri foarte vechi, fie nu au termopane deloc, fie au termopane din primele generații, ca să le numesc așa, imediat după Revoluție, și spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu panourile fotovoltaice și cu acumulatorii și cu pompele de căldură, unde trebuie să admitem, trimitem banii direct în China, nu producem nici în România, nici în Europa nu se produc panouri fotovoltaice, însă în materia termopanelor, făcând aceeași economie în bugetul unei familii din România, pentru că vor economisi 40% din căldură, reușim în același timp să stimulăm industria românească, pentru că sunt foarte mulți producători de termopane, de geamuri de tip termopan în România”, a explicat ministrul.

Rabla pentru termopane în 2025: Proiect-pilot la nivelul unui județ sau pentru o anumită categorie socială

Deși bugetul alocat pentru acest an este considerat „infim” de către ministru – 50 de milioane de lei – acesta va permite:

• Elaborarea Ghidului de finanțare
• Parcurgerea procedurii de consultare publică
• Asigurarea unui program bine structurat
• Demararea unui proiect-pilot, posibil într-un județ din țară sau pentru o anumită categorie socială

Ministrul Mediului s-a arătat încrezător că programul își va dovedi utilitatea și că în anii următori fondurile ar putea fi suplimentate, posibil prin redirectarea unor fonduri de la alte programe.

În viitor, statul ar putea finanța și anveloparea locuințelor cu vată bazaltică

Mircea Fechet a menționat că acest program face parte dintr-o viziune mai amplă pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor, sugerând că în viitor ar putea fi lansate și alte inițiative similare, cum ar fi finanțarea anvelopării locuințelor cu vată bazaltică, un alt material produs în România.

Această nouă inițiativă se înscrie în tendința de încurajare a economiei locale și de reducere a consumului energetic, având beneficii atât pentru mediu, cât și pentru bugetele familiilor române.

Doi soți au căzut cu autoturismul în albia unui râu, joi seară, după ce un podeț construit de ei s-a prăbușit, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Suceava.

Incidentul a avut loc în comuna Sucevița, unde bărbatul de 79 de ani și femeia de 78 de ani dețin o casă de vacanță.

‘Din primele verificări s-a stabilit că (…), pentru a-și asigura accesul din drumul public apropiat (DN17A), au construit în regim propriu un podeț din lemn peste cursul râului Sucevița. Podețul este construit din bârne de lemn și nu este înscris în regimul rutier al circulației pe drumurile publice. În această seară, bărbatul de 79 de ani și soția sa au dorit să se deplaseze cu autoturismul proprietate personală către municipiul Rădăuți, au părăsit curtea casei de vacanță și în momentul în care au traversat podețul improvizat din lemn, ce face legătura între locuința celor doi și DN17A, acesta a cedat sub greutatea mașinii, unul dintre buștenii podețului fiind putrezit’, se precizează într-o informare transmisă de IPJ Suceava.

Autoturismul condus de bărbatul de 79 de ani a căzut de la o înălțime de circa trei metri în albia râului Sucevița. Șoferul și soția sa au suferit leziuni ușoare, fiind transportați la Spitalul Municipal Rădăuți.

‘S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Evenimentul nu este protocolat ca accident rutier, întrucât nu s-a produs pe un segment de drum public’, precizează reprezentanții IPJ Suceava. AGERPRES

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirilor. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.

Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon a căutat în apropiere un izvor, dar nu a găsit. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”. Leon a făcut ascultare şi astfel, a găsit un izvor din care a dat orbului să bea. I-a spălat faţa cu această apă, iar orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Iustinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor.

Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în anul 1453. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe. Credincioşii care merg la vechea cetate a Constantinopolului, se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuala construcţie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se află un paraclis din secolul al V-lea unde există până astăzi izvorul cu apa tămăduitoare din trecut. Creştinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Agheasma Mică. Rugăciunea de sfinţire a apei mici ne vorbeşte despre rostul ei ascetic în viaţa noastră: „Şi, prin gustarea şi stropirea cu apa aceasta, trimite-ne nouă binecuvântarea Ta, care spală întinăciunea patimilor. Aşa ne rugăm, cercetează neputinţa noastră, Bunule, şi tămăduieşte cu mila Ta bolile noastre cele sufleteşti și trupeşti”. Prin apa sfinţită primim harul lui Dumnezeu.

Materia poate fi umplută de har, fiinţa umană se poate umple de har şi a fi plin de har înseamnă a fi om deplin. Născătoarea de Dumnezeu e cea plină de har, de harul Fiului ei şi de toată virtutea şi frumuseţea ascetică şi mistică. Iar noi suntem chemaţi spre aceeaşi frumuseţe dumnezeiască spre a deveni făclii pline de lumina Sa, locaşuri ale Stăpânului, fii ai lui Dumnezeu după har, pentru că astfel arătăm că am înviat cu Hristos şi ne-am umplut de slava Sa. De aceea avem apa această sfinţită astăzi, care tămăduieşte sufletul şi trupul tot ca semn al realităţii Învierii Lui şi al statutului Fecioarei Maria de Născătoare de Dumnezeu. Şi cu aceeaşi evlavie, închinându-ne Celui înviat din morţi şi Prea Sfintei Maicii Sale, să luăm şi să gustăm această apă dumnezeiască, pentru ca să ne umplem de lumina Sa în mintea, în inima şi în trupul nostru, căci e plină de harul Lui. Amin