Connect with us
Publicitate

Eveniment

Legea „2 Mai”, aprobată și de deputați. Închisoare cu executare pentru traficanții de droguri

Publicat

Publicitate

Camera Deputaților a aprobat, marți, Legea „2 Mai”. Proiectul prevede eliminarea posibilității executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc și traficului internațional de droguri de mare risc. Legea merge la promulgare, scrie realitatea.net.

Legea „2 Mai”, inițiată de parlamentarii PNL pe modelul „Legii Anastasia, a fost adoptată, luni, și de Camera Deputaților, urmând să meargă spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede ca traficanții de droguri să fie condamnați la închisoare cu executare, fără posibilitatea suspendării pedepselor, cum se întâmplă acum.

Publicitate

În 2022, 47% dintre traficanții de droguri condamnați au primit închisoare cu suspendare.

Numai în primele 10 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile, faţă de anul anterior, în aceeaşi perioadă, 8.484.

Ce prevede Legea „2 Mai”

Actul normativ vizează modificări la două acte normative cu incidență asupra domeniului drogurilor: Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri și Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Publicitate

Legea elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru traficanții de droguri (infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc, prevăzute de Legea 143/2000). Astfel, traficanții de droguri de mare risc ar urma să primească condamnări la închisoare cu executare, și nu cu suspendare.

De asemenea, este prevăzută creșterea de la 2 – 7 ani la 3 – 10 ani a pedepselor prevăzute de Legea 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Redăm integral conținutul actului normativ:

Art. I. – Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 163 din 06 martie 2014, se modifică și va avea următorul cuprins:

Publicitate

După articolul 15, se introduce un nou articol, cu următorul cuprins:
Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2).

Art. II- Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, se modifică după cum urmează:

Art. 16 alin (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează fără drept operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Art. 17 Fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de droguri este de 12 ani

Inițiatorii proiectului spun că acesta este „răspunsul” față de creșterea numărului de cauze penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri.

În anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze de soluționat a fost de 22.135, față de 18.233 în aceeași perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de dosare au fost nou înregistrate, față de 8.484 în aceeași perioadă a anului 2022.

În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.

În plus, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive (NSP). Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale, iar prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri.

NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din compoziția lor, acestea nu se află sub control național.

Aceste substanțe produc efecte similare celor produse de drogurile clasice, având acțiune directă asupra creierului uman, producând modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament. În același timp, consumul unor asemenea substanțe generează dependență de tip fizic și psihic, iar dependența distruge vieți.

„Având în vedere vârsta fragedă de debut a consumului acestor substanțe, precum și faptul că minorii sunt ușor influențabili, aceștia au devenit ținta principala a dealerilor de substanțe psihoactive.

Consecințele consumului i-au determinat pe unii dintre minori să abandoneze școala sau să își vândă bunurile pentru a face rost de bani pentru procurarea substanțelor.

Prețul acestor substanțe este mult mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină o idee atractivă de experimentat pentru copii și tineri”, argumentează inițiatorii legii inițiate după tragedia de la 2 Mai, unde un băiat de 19 ani, care conducea drogat, a ucis doi tineri.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Elevii și studenții vor primi cei 200 de euro pentru CALCULATOARE în BONURI valorice. Se vor acorda până pe 12 noiembrie

Publicat

Publicitate

Elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani care au depus cereri pentru a primi bonuri valorice în valoare de 200 de euro pentru achiziția de calculatoare vor putea beneficia de acestea până la data de 12 noiembrie, conform modificărilor aduse calendarului.

Modificările sunt prevăzute în ordinul ministrului educației nr. 7.516 din 25 octombrie 2024, publicat recent în Monitorul Oficial. Acest ordin aduce modificări asupra ordinului anterior al ministrului educației, nr. 4.138/2024.

Inițial, eliberarea bonurilor valorice către beneficiari ar fi trebuit să se facă în perioada 26 august–6 septembrie, scrie Edupedu.ro.

Publicitate

Cei 200 de euro pentru CALCULATOARE, acordați elevilor și studenților, vor fi BONURI valorice și se vor da până pe 12 noiembrie

Iată noul calendar:

– Eliberarea bonurilor valorice către beneficiari și achiziționarea de calculatoare: până în data de 12 noiembrie;
– Depunerea copiilor de pe facturi și de pe procesele-verbale de predare-primire de către elevi și studenți: până în data de 15 noiembrie;
– Depunerea de către operatorii economici a bonurilor valorice, a copiilor de pe facturi și de pe procesele-verbale de predare-primire spre decontare, la comisia județeană, respectiv la comisiile din instituțiile de învățământ superior; înregistrarea operatorilor economici pe portalul dedicat: până în data de 2 decembrie;
-Decontarea către operatorii economici: până în data de 15 decembrie;

Venitul maxim brut lunar pe membru de familie, pentru care se acordă ajutorul financiar beneficiarilor, este de 500 lei, conform ordinului nr. 4.725/2024.

Publicitate

Legea nr. 269 din 2004 stabilește la art. 4 că ajutorul financiar reprezintă „echivalentul în lei a 200 de euro pentru un calculator, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a lunii precedente, fără a depăși valoarea calculatorului achiziționat”.

Citeste mai mult

Eveniment

Cum afectează TOAMNA organismul uman. Efecte mai puternice decât se credea până în prezent

Publicat

Publicitate

Toamna aduce o serie de transformări în organismul nostru, declanșate de scăderea temperaturilor, reducerea orelor de lumină naturală și schimbările în obiceiurile alimentare și de activitate fizică. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, organismul își adaptează ritmul biologic, influențând nivelul de energie și dispoziția generală. Temperaturile mai scăzute stimulează și ele metabolismul, iar tendința de a consuma alimente mai consistente devine mai puternică, contribuind la ajustările organismului pentru a face față sezonului rece, relatează alba24.ro.

Sosirea toamnei înseamnă zile mai scurte, care dau semnalul schimbării în corpurile umane și în stilul de viață, scrie brightside.me.

Publicitate

Fie că este vorba despre uscarea pielii sau căderea părului, corpul nostru cu siguranță experimentează unele efecte normale care pot fi explicate științific în această perioadă a anului. Inutil să spun că aceste schimbări variază de la o persoană la alta.

Perioadele de vreme frumoasă alternează cu cele de frig, ceea ce induce stres termic organismului. La fel se întâmplă și în cazul luminii naturale.

Publicitate

Modificări în producția de melatonină și serotonină

Melatonina: În zilele mai scurte și cu mai puțină lumină, corpul produce mai multă melatonină, hormonul responsabil pentru reglarea somnului.

Acest lucru poate face ca oamenii să se simtă mai somnoroși și să aibă un ritm circadian diferit față de perioada verii.

Publicitate

Serotonina: Expunerea redusă la soare scade nivelul de serotonină, hormonul asociat cu starea de bine și buna dispoziție.

Această scădere poate duce uneori la o stare de apatie sau chiar la tulburări afective sezoniere.

Schimbări în metabolism și pofta de mâncare

Odată cu scăderea temperaturii, metabolismul poate accelera ușor pentru a menține temperatura corporală, iar organismul are tendința de a cere mai multe alimente bogate în calorii și carbohidrați pentru a obține energie și a se adapta la frig.

Poftele pentru alimente „de confort”, cum sunt cele calde și sățioase, sunt mai frecvente, ceea ce poate duce la o creștere ușoară în greutate.

Să nu uităm însă că trebuie să avem o alimentație sănătoasă.

Imunitatea și susceptibilitatea la răceli

Pe măsură ce temperaturile scad și umiditatea aerului crește, virusurile respiratorii circulă mai ușor, iar sistemul imunitar poate fi mai solicitat.

Adaptarea la frig și la schimbările de mediu face ca organismul să fie mai expus la răceli și gripă.

Lumina soarelui mai puțină reduce producția de vitamina D, esențială pentru un sistem imunitar puternic, ceea ce poate influența și rezistența la infecții.

Modificări la nivelul pielii și părului

Aerul devine mai uscat toamna, ceea ce poate afecta bariera naturală a pielii, ducând la uscarea acesteia.

De asemenea, părul poate deveni mai fragil din cauza diferențelor de temperatură și a umidității.

Adaptarea printr-o hidratare mai bună, atât prin alimentație cât și prin utilizarea de produse emoliente, poate fi necesară în acest sezon.

 Somn și energie

Zilele mai scurte influențează starea generală de energie, iar ritmul circadian suferă o ușoară ajustare, cu tendința de a resimți oboseala mai devreme seara.

Acest lucru poate influența durata și calitatea somnului.

Ce schimbări aduce toamna: Starea de spirit și emoțiile

Toamna poate aduce schimbări în starea de spirit, în special pentru persoanele sensibile la schimbarea anotimpurilor.

De exemplu, tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este o formă de depresie legată de anotimp, cauzată de reducerea luminii solare.

Adaptările și schimbările sezoniere sunt naturale și pot fi gestionate printr-o alimentație echilibrată, activitate fizică, suplimente (dacă este cazul, cum ar fi vitamina D) și o atenție mai mare acordată sănătății emoționale și psihice.

Citeste mai mult

Economie

În sfârșit: Tăierile ilegale devin INFRACŢIUNE în noul Cod Silvic. Camioanele implicate în transportul ilegal de lemn, confiscate

Publicat

Publicitate

Tăierile ilegale din spaţiile verzi urbane dar și din alte zone vor fi considerate infracţiuni, anunţă USR, care a introdus un amendament în noul Cod Silvic. Astfel, distrugerea vegetaţiei din parcuri şi alte zone urbane va fi pedepsită penal, o schimbare faţă de amenzile simbolice de până acum, relateazză mediafax.ro.

„E o victorie imensă pentru societatea civilă şi opoziţie. Nu mai vrem cazuri ca cel din Parcul IOR, unde amenzile de 25 de lei au fost ridicol de mici comparativ cu distrugerea de hectare de spaţiu verde”, a declarat Diana Buzoianu, deputată USR şi vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu, într-un comunicat al partidului.

Pentru a fi adoptat definitiv, Codul Silvic trebuie să treacă şi de comisiile de agricultură şi juridică din Camera Deputaţilor, iar USR solicită ca dezbaterile să nu fie întârziate. Proiectul este considerat o urgenţă, dat fiind ritmul alarmant al defrişărilor ilegale din România.

Publicitate

Pe lângă înăsprirea sancţiunilor pentru tăierile ilegale, noul Cod Silvic include măsuri suplimentare, cum ar fi confiscarea camioanelor implicate în transportul ilegal de lemn. Totodată, USR a relansat apelul pentru înfiinţarea unei structuri specializate, „DNA-ul pădurilor”, care să se ocupe de investigarea infracţiunilor de mediu.

USR a avut iniţiative legislative şi pentru a permite jandarmilor să oprească transporturile ilegale de lemn, dar proiectul este blocat de mai bine de doi ani la Camera Deputaţilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a aplicat în octombrie amenzi de 475.000 lei

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a anunțat că în luna octombrie 2024  a efectuat un număr de 86 acțiuni de inspecţie și control, din care 44 de inspecţii au fost neplanificate iar alte 42 inspecții erau planificate.

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a precizat că controalele au fost efectuate conform HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, OUG 195/2005 privind protecția mediului, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, Ordonanța nr. 27/2002 privind reglemenarea activității de soluționare a petițiilor astfel:

-42 acțiuni de inspecție și control la Unitățile Administrativ Teritoriale, conform tematicului planificat pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale (conform PNGD) și a stării de salubritate a localităților.

Publicitate

-2 acțiuni de inspecție și control pentru verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare,

-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a autosesizării,

-1 acțiune de inspecție și control în vederea soluționării sesizărilor,

Publicitate

-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a anunțării unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului,

-37 acțiuni de inspecție și control dispuse de Comisariatul General,

-2 acțiuni de inspecție și control pentru identificarea de obiective noi.

Publicitate

“Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 54 sancțiuni contravenționale, din care: 38 avertisment și 16 amenzi contravenționale, în valoare totală de 475.000 lei (3 amenzi fiind achitate, 11 în termenul de achitare, 2 contestate).

S-au înregistrat un număr de 14 petiții fiind soluționate 10 petiții (inclusiv petiții redirecționate sau clasate), 4 fiind în termenul de soluționare.

Nu s-au înregistrat incidente/accidente de mediu”, a transmis Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending