Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost unul dintre preoții mărturisitori din vremea prigoanei comuniste. A pătimit în cele mai dure carcere comuniste și nu a părăsit credința ortodoxă nici măcar în fața amenințării cu moartea. S-a născut în dată de 10 ianuarie 1905, în comuna Cavadinești, din fostul județ Covurlui, într-o familie simplă de agricultori. Rămânând orfan încă de mic, Constantin a fost crescut de bunica lui, o femeia săracă, însă deosebit de credincioasă. În anul 1919 începe cursurile Seminarul Teologic din Galați, iar apoi, din anul 1925, studiază la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. După terminarea studiilor, în 1929, s-a angajat cântăreț la Biserica Lucaci din Capitală, unde a funcționat aproape cinci ani, până în 1934. În 1934 s-a mutat la Huși, la solicitarea episcopului Nifon Criveanu care, la 15 august l-a hirotonit diacon, iar a doua zi – preot III la Catedrala Episcopală din Huși. Același episcop l-a numi director al Școlii de cântăreți din Huși și profesor de Sectologie, Catehism și Muzică vocală. Începând cu data de 1 noiembrie 1938, a solicitat transferul de la Huși la parohia nou înființată Parcul Călărași, din cartierul Vergului, fără biserică și fără casă parohială, într-un cartier muncitoresc și sărac. Aici, a ctitorit Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Rămânând văduv, părintele a îmbrățișat o viață de nevoință și rugăciune neîncetată. Pentru curajul său de a propovădui pe Hristos, în ziua de 10 ianuarie 1954, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost arestat de Securitate. Motivul – „activitate anticomunistă”. La 9 octombrie 1954, a fost condamnat la opt ani și trei luni de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale”. După condamnare, părintele Sârbu a fost purtat prin penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla (1956-1962) și Dej (1955) și în lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) și Salcia (1959). La 4 decembrie 1961 a fost trimis cu domiciliu forțat în satul Viișoara, din Câmpia Bărăganului. Abia în dată de 25 februarie 1964, odată cu decretul de eliberare a deținuților politici, părintelui i s-a permis să plece unde dorește. Libertatea primită avea să fie însă una mai mult aparentă, el continuând a fi urmărit de Securitate. Întors în București, după multe piedici, în ziua de 8 aprilie 1964, Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu i s-a îngăduit să slujească în Biserica Sapienței, care fusese închisă timp de 40 de ani. În ziua de 18 octombrie 1975, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a fost operat de un medic de la Spitalul Elias. În ziua de 23 octombrie 1975, după Spovedanie și Împărtășanie, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu a trecut la cele veșnice, pe patul de spital. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în data de 4 februarie 2025.

Conform unui proiect de lege care completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, s-a primit aviz favorabil în Camera Deputaților pentru a introduce, ca excepţie, lucrările de construire a solarelor şi serelor de legume amplasate pe terenurile aferente casei de locuit, curţi şi grădini, astfel încât să nu mai fie necesară autorizaţia de construire în acele cazuri. Anunțul a fost făcut de deputatul PSD de Alba, Voicu Vușcan, scrie alba24.ro.

„Astăzi, Comisia de Agricultură din Camera Deputaților a avizat favorabil că solariile de legume, fructe și flori amplasate pe terenurile casei de locuit, precum și curți și grădini din jurul acesteia, NU vor mai avea nevoie de autorizație de construire.

O măsură bună, care vine în sprijinul oamenilor care doresc să desfășoare această activitate” a transmis Voicu Vușcan.

Proiectul, care a trecut de Senat, completează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Inițiatorii precizează, în expunerea de motive a proiectului, că Legea nr. 50/1991 ”reglementează foarte dur activitatea pe care o desfășoară gospodarii în propria grădină”.

Construirea solarelor și a serelor în grădină realizată fără autorizație de construire reprezintă contravenție și atrage sancțiuni cuprinse între 1.000 și 100.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei, potrivit formei actuale e legii amintite.

Concret, în prezent, gospodarii pot primi amenzi serioase dacă nu au autorizație de construire.

Camera Deputaților, care a avizat favorabil modificările, este decizională, ceea ce înseamnă că dacă trece de plen, modificarea devine aplicabilă.

Filmul ‘Jaful secolului’, regizat de Teodora Ana Mihai, propunerea oficială a României pentru Premiile Oscar 2026 la categoria ‘Cel mai bun film internațional’, va fi prezentat la ediția a 33-a a Festivalului Internațional de Film de Scurt-metraj Alter-Native Târgu Mureș, care se va desfășura în perioada 5-9 noiembrie, alături de alte filme premiate internațional, unele prezentate în premieră în țara noastră.

‘Între 5 și 9 noiembrie, cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Scurtmetraje Alter-Native va depăși din nou granițele filmului de scurtmetraj: unul dintre punctele forte ale evenimentului de la Târgu Mureș este faptul că, pe lângă competiția oficială, oferă spațiu și filmelor de lungmetraj maghiare și românești. Publicul festivalului va putea viziona anul acesta o selecție deosebit de bogată de producții din țară și din străinătate – inclusiv premiere în România, discuții profesionale și întâlniri cu realizatorii. În ofertă figurează ‘Jaful secolului’, regizat de Teodora Ana Mihai, a fost desemnat drept propunerea oficială a României pentru Premiile Oscar 2026 la categoria ‘Cel mai bun film internațional’. Filmul, care explorează, prin drama unui jaf real de opere de artă, relațiile complexe dintre Est și Vest a obținut deja numeroase premii importante, fiind distins cu Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia, premiul pentru Cea mai bună actriță în rol principal la Festivalul de Film de la Tokyo (pentru interpretarea actriței Anamaria Vartolomei), precum și cu alte premii la festivalurile de la Sofia și Shanghai’, au anunțat organizatorii, miercuri, într-un comunicat de presă.

De asemenea, la Alter-Native va fi prezentă și creația lui Radu Jude, ‘Kontinental ’25’, filmat la Cluj-Napoca cu actrița Eszter Tompa, originară din Târgu Mureș în rolul principal, film care a câștigat Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la cea de-a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

O altă peliculă ce va rula la Târgu Mureș este drama ‘Pădurea de molizi’, regizat de Tudor Giurgiu, care reconstituie tragedia de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, pe baza mărturiilor supraviețuitorilor.

‘Regizorul a documentat timp de zece ani aceste evenimente, cu scopul de a readuce memoria istorică în conștiința colectivă prin intermediul filmului’, au menționat organizatorii Alter-Native.

Capul de afiș al programului de lung-metraje îl reprezintă filmul ‘Prieten tăcut’ al regizoarei Ildikó Enyedi, care a câștigat mai multe premii la Festivalul de Film de la Veneția, precum și Premiul cel mare al juriului Cine+ la Festivalului Internațional de Film La Roche-sur-Yon. Filmul va fi proiectat pentru a doua oară în România, premiera în cinematografe fiind programată pentru primăvara lui 2026.

O altă avanpremieră – cu cinci zile înaintea premierei oficiale din România – o reprezintă proiecția noului film artistic al regizorului maghiar laureat cu Oscar, Deák Kristóf, ‘Tot un drac’, care prezintă reîntâlnirea după zece ani a patru foști colegi de cămin.

‘Noul film al lui Attila Till, ‘Dar cum rămâne cu Tomi?’, care explorează consecințele sociale ale alcoolismului printr-o abordare sensibilă și profund umană, va fi prezentat pentru prima dată publicului din România. Pentru prima dată va fi inclus în programul festivalului Alter-Native un lungmetraj american: ‘Lumea va tremura’, în regia lui Lior Geller. La proiecție, care reprezintă premiera în România a filmului, va fi prezent și regizorul, însoțit la festival de către tatăl său care se întoarce în țara natală după 70 de ani’, se subliniază în comunicatul de presă.

Festivalul Alter-Native oferă și anul acesta documentare și filme de aventură precum ‘Emma și generalul cap-de-mort’, regizat de Iveta Grófová, câștigător al marelui premiu la Karlovy Vary, precum și documentarul lui Csibi László, ‘Libertate pe munte’, despre tradiția răspândită în centrul României de a viziona meciurile de fotbal pe munte în anii 80.

La Alter-Native 2025 va putea fi vizionat și filmul mut ‘Moartea lui Dracula’, primul film Dracula regizat și produs de transilvăneni, care va avea acompaniament muzical live.

‘Partitura scrisă special pentru acest eveniment va fi interpretată de către compozitorul Tibor Cári (clape), Attila J. Szabó (violoncel), Patricia Marchiș (saxofon) și Petra Pál (pian). O altă noutate a acestei ediții este prima proiecție de noapte a festivalului Alter-Native: vineri seara, în organizarea Asociației Growth Reaktor, vor fi proiectate filme horror destinate publicului de peste 18 ani, precum ‘Good Boy: Loial până la capăt’ de Ben Leonberg sau ‘Noapte de coșmar’ de David Moreau, considerat unul dintre cele mai palpitante filme de groază ale acestui sezon de toamnă’, se mai arată în comunicatul de presă.

În urma vizionării celor 959 de filme înscrise la cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Scurt-metraj Alter-Native, care se va desfășura la Palatul Culturii din Târgu Mureș, juriul de preselecție a selectat 41 de scurtmetraje care vor intra în finala pentru marele premiu.

Festivalul Internațional de Film de Scurt-metraj Alter-Native este organizat de Uniunea Democrată a Tineretului Maghiar, co-organizator este Asociația Growth Reaktor, în parteneriat cu Consiliul Județean Mureș, Universitatea de Arte din Târgu Mureș și Teatrul Național Târgu Mureș.

Finanțatori principali sunt Primăria Municipiului Târgu Mureș, Administrația Fondului Cultural Național, Ministerul Culturii, Fundația Communitas, Fondul Bethlen Gábor (Ungaria). AGERPRES

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

România literară nr. 43 din 10 octombrie 2025. Gellu Dorian publică cinci poeme. Rețin poemul „Vreme de beție”: „Când plouă, cerul devine lichid/ și Bacovia iese în oraș fără/ umbrelă,/ e vesel și nimeni nu-l vede că e trist/ în țara lui plină de umor,/ nimeni nu știe că se îndreaptă/ spre nord/ unde ploile sunt mai dese și/ plumbul mult mai greu,/ numai el vede sicriele ca pe niște/ bărci în care/ îndrăgostiți se iubesc ca pe/ canalele din Veneția,/ numai el aude cum cântă barbar/ femeia din burta clavirului,/ în timp ce noi privim pe fereastră/ ochiul imens prin care Dumnezeu/ plânge/ în timp ce femeile îi șterg lacrimile/ născându-l pe Isus,/ mâine cu toții vom fi la masa lui la/ care/ picurii de ploaie se vor face vinul/ din care va bea numai el,/ ascuns în husa unei viori,/ iar noi ne vom face mangă într-o/ bodega/ de la marginea lumii.”

„Apostrof” nr. 7 din 2025. Gellu Dorian participă cu câteva punct de vedere pertinente la ancheta revistei care vizează librăriile, traducerile și scăderea numărului de cititori. Rețin: 1) „…deși librăriile acum sunt pline de tot felul de cărți, nici pe departe adevărata difuzare de carte nu atinge acele cote, de acoperire a fondului de carte în primul rând în biblioteci și apoi în gondolele librăriilor și în al doilea rând în bibliotecile personale”; 2) „Din punct de vedere al raportului literaturii române contemporane și cel al traducerilor prezente în librării, aici strategia editurilor merge pe psihoza cititorului care crede că literature străpină este mai bună decât cea română”; 3) „În orașul în care locuiesc, Botoșani, unde până în 1989 exista o Casa Cărții, existau patru librării mari, acum nu mai e decât o librărie mixtă, rămasă din rețeaua fostelor librării, precum și o librărie „Alexandria” la Uvertura Mall, unde, de asemenea, găsești doar carte agreată de această rețea de difuzare, adaptată noilor forme de comerț mixt, unde deverul, se presupune, este unul mare, iar cartea trebuie să stea în calea cititorului, eventual, interest și de acest obiect de consum”.

„Apostrof” nr. 8 din 2025. Vasile Filip, sub semnul Centenarului Slavici, publică eseul „Ioan Slavici – între două lumi”. Evidențiem paragraful privind relația lui Slavici cu Eminescu: „La Viena, prietenia cu Eminescu s-a întemeiat pe atracția contrariilor, respectiv cea dintre un temperament clasic, echilibrat, și unul romantic, dezlănțuit. „Se izbeau în noi amândoi – notează Slavici în AMINTIRI – una de alta, două lumi pornite din aceeași obârșie, dar desfășurate fiecare în felul ei, una largă și luminoasă, iar cealaltă strânsă și neguroasă”. Evident că ultima este cea pe care Slavici și-o atribuie, nu pentru că ar fi fost nefericită, ci pentru că, dimpotrivă, ar fi fost „înspăimântător de fericită”, în raport cu cea tumultuoasă a prietenului mult mai umblat, mai citit și mai experimentat, deși mai tânăr. Deocamdată, la Viena, Eminescu și Slavici cad de accord că „între popoarele pe care le cunoșteam(…) nu e niciunul care se poate asemăna cu românii în ceea ce privește bogăția vieții sufletești”. Iar ca persoane, fiecare tinde spre dominant celuilalt: Eminescu („om de rară disciplină intelectuală”) își dorea disciplina și stăpânirea de sine a lui Slavici inclusiv în viața practică”;

Ziarul „Lumina” din 7 octombrie 2025. Arhim. Mihail Daniliuc publică o cronică la volumul Angelei Paveliuc Olariu, „Ratoșele din Moldova”. Extragem din articol: 1) „Angela Paveliuc Olariu se impune ca una dintre cele mai importante personalități ale etnografiei contemporane, prin bogăția cercetărilor, rigoarea științifică și sensibilitatea de scriitor cu care a valorificat patrimonial spiritual și material al poporului roman. Născută în anul 1938 în Basarabia și formată intelectual la Iași, absolvind Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, și-a dedicate întreaga viață descoperirii, conservării și transmiterii tradițiilor românești. A desfășurat o amplă activitate muzeografică, aflându-se succesiv la conducerea Muzeului din Câmpulung Moldovenesc, a Muzeului Județean Botoșani și a Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, instituții pe care le-a transformat în centre vii de cultură, unde memoria satului a fost prezentată cu autenticitate și demnitate. Prin inițiativele sale a reorganizat colecții, a pus bazele unor muzee și case memorial de referință precum Casa memorial „Nicolae Iorga” din Botoșani, Casa memorial „George Enescu” din Liveni”;