Pesta porcină africană (PPA) continuă să fie o amenințare în România, cu potențiale pierderi economice uriașe. La granița de nord a țării autoritățile sanitar-veterinare au tras un semnal de alarmă privind o evoluție agresivă a bolii de la începutul acestui an, scrie ADEVĂRUL.

Sunt deja cinci focare la porcul domestic în Botoșani și zeci de porci mistreți au fost găsiți morți și depistați pozitiv pe fondurile de vânătoare din județ. Şefii de la Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani spun că principalul factor de transmitere al bolii este omul. Sau, mai precis, sătenii care nu respectă niciun fel de normă de protecție a animalelor din gospodărie și uneori se comportă iresponsabil.

Mistreții de pe ruta Ucraina-România

Pesta porcină africană a debutat în România în anul 2017. De atunci și până în prezent au fost înregistrate 2100 de focare cu aproape 10.000 de fermieri păgubiți la nivel național. Evoluția bolii a fost în valuri, cu un vârf pandemic urmat de perioade de relaxare. Șefii de la Direcția Sanitare Veterinară din Botoșani observă cu îngrijorare evoluția de la începutul acestui an. Este o evoluție foarte agresivă mai ales în rândul populației de mistreți. Din ianuarie 2025 și până în prezent au fost găsiți 38 de porci mistreți morți pe fondurile de vânătoare, toți testați pozitiv la pestă porcină africană. De la începutul anului au fost înregistrate cinci focare de pestă porcină africană la porcul domestic.

„Se văd primele trei focare  în partea de sud a județului, tot cu origine mistreț, și ultimele două la Cristinești și la Fundu Herții, pe zona de nord unde a evoluat și evoluează pesta porcină la mistreț. Deci există o legătură directă între partea de silvatic și domestic”, spune Teodor Harabagiu, director DSVSA Botoșani. Comuna Cristinești, din care face parte și localitatea Fundu Herții, sunt la granița cu Ucraina, într-o zonă puternic împădurită care se întinde de-o parte și de alta a frontierei. Se bănuiește că mistreții tranzitează prin zona de pădure acest teritoriu de frontieră și poartă boala pe toată zona vestică a județului.

„Cel care transmite cel mai ușor este omul”

Șefii de la Direcția Sanitar Veterinară din Botoșani spun că, dincolo de circulația mistreților pe zona întinsă de pădure care leagă nordul de sudul județului, pe latura sa vestică, omul este de fapt principalul vector de transmitere a bolii. În special localnicii care cresc porci în bătătură. Și asta pentru aceștia nu respectă nici măcar normele minime de biosecuritate, în ciuda promovării acestora prin toate comunele.

„În general, cel care transmite cel mai ușor boala este omul pentru că are acces în pădure, are acces la cules de plante, la transportat lemne, la toate cele și duce acasă boala, la porcii din gospodărie. Noi le-am transmis să nu intre cu papucii pe care i-a folosit în pădure și în adăpostul porcilor domestici. Hainele, de asemenea, trebuie schimbate. Tocmai ca să evite transmiterea bolii din sălbatic spre domestic”, spune Teodor Harabagiu.

„Trebuie să recunoaștem că există și partea inversă când omul îi moare un porc se duce și-l aruncă în pădure. Avem și cazuri de acest fel”, adaugă șeful DSVSA. Surse locale spun că au existat și cazuri de săteni care au luat carcase de porci mistreți găsiți morți și au încercat să-i aducă acasă ca să hrănească câinii.

Printre măsurile recomandate de specialiștii DSVSA, dar prea puțin respectate, sunt : dezinfecția la intrarea în adăpostul porcilor prin intermediul unei tăvițe cu burete sau paie îmbibate cu un biocid recomandat de medicul veterinar, creșterea porcilor în spații închise fără contact cu pădurea, porcii sau animalele domestice să nu fie hrănite cu apa sau resturile de la sacrificarea unui porc în gospodărie, dar și evitarea contactului cu porcii din gospodărie timp de 48 de ore de la efectuarea oricărei activități vânătorești.

Reprezentanții DSVSA spun că nu există vaccin pentru această boală și singura metodă  preventivă este respectarea măsurilor de biosecuritate, printre care cele enunțate mai sus.

Iresponsabilitatea costă

Șefii DSVSA Botoșani spun că nerespectarea acestor măsuri și actele de iresponsabilitate precum aruncarea porcilor morți în pădure, sacrificarea porcilor care dau semne de boală și vinderea acestora ilicit, precum și aducerea de carcase de mistreț din pădure pot produce pagube economice uriașe.

„Fără responsabilitate pierderile economice sunt foarte mari și vreau să spun că nu tot timpul se dau și despăgubiri pentru animalele care au fost eutanasiate. În momentul în care este o mișcare necontrolată, în momentul în care nu sunt identificați, proprietarul nu primește niciun ban”, susține Teodor Harabagiu. Pesta porcină africană este o boală virală hemoragică febrică care afectează porcul domestic și mistrețul. Este produsă de un virus din familia asfarviride și se propagă extrem de rapid, fiind foarte contagioasă. În momentul când este depistat un focar, animalele sunt eutanasiate iar carcasele eliminate printr-o procedură specială.

Guvernul a aprobat astăzi acordarea de ajutoare de urgență în sumă totală de 2.179.000 lei pentru sprijinirea a 509 familii și persoane singure, care fie se află în situații de necesitate cauzate de incendii sau alunecări de teren, fenomene meteorologice severe, fie în situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la creșterea riscului de excluziune socială, astfel:

– 571.000 lei pentru 89 familii și persoane singure aflate în situații de necesitate cauzate de incendii, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman și Vaslui.

– 108.500 lei pentru 24 familii și persoane singure aflate în situații de necesitate cauzate de fenomene meteorologice severe: ploi abundente, inundații, vânt puternic, produse în cursul anului trecut în județul Constanța;

– 14.000 lei pentru 2 familii aflate în situații de necesitate cauzate de alunecări de teren produse în județele Botoșani și Vâlcea;

– 1.485.000 lei pentru 394 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariția sau sporirea riscului de excluziune socială, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și municipiul București.

‘Împreună cu autoritățile locale continuăm să ajutăm familiile și persoanele singure care trec prin dificultăți majore, pentru a depăși perioadele grele ale vieții. Plata tuturor acestor ajutoare de urgență va fi asigurată din bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale’, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Serviciul Informare și Relații Publice

Meteorologii spun că din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Localitațiile vizate sunt: Ștefănești, Coțușca, Rădăuți-Prut, Avrămeni, Manoleasa, Păltiniș, Vlăsinești, Mileanca, Darabani, Drăgușeni, Dobârceni, Mihălășeni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Românești, Mitoc și Adășeni

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Sfântul Cuvios Iosif Imnograful – 4 aprilie

Sfântul Iosif s-a născut în insula Sicilia, Italia din părinţi creştini: Plotin şi Agatia. Din cauza invaziei turcilor în Sicilia, acesta a plecat împreună cu familia sa în Peloponez, Sudul Greciei, şi apoi în Tesalonic. A intrat în monahism în Mănăstirea Latomas, fiind hirotonit apoi preot. A călătorit cu Sfântul Grigorie Decapolitul la Constantinopol rămânând la Mănăstirea Sfinților Serghie şi Vah. În perioada iconoclastă, în timpul împăratului Leon Armeanul (813-820) Sfântul Iosif a fost trimis la Roma de Sfântul Grigorie Decapolitul, dar pe drum a fost prins de către soldaţi, fiind întemniţat în insula Creta. După restabilirea cultului icoanelor, Sfântul Iosif a fost eliberat din închisoare şi a plecat la Constantinopol, unde a primit în dar o parte din moaştele Sfântului Apostol Bartolomeu şi a zidit, în Tesalia, o biserică în cinstea acestuia. Sfântul Iosif s-a rugat lui Dumnezeu să-i ofere darul de a alcătui cântări religioase şi a văzut un om cu chip de apostol, care a i-a pus Evanghelia pe piept şi l-a binecuvântat. De atunci a alcătuit numeroase cântări şi canoane religioase aflate în uzul Bisericii Ortodoxe. Fiind un apărător al Sfintelor Icoane a fost exilat în Chersonez, localitate în partea de Sud-Vest a peninsulei Crimeea, de unde s-a întors abia după moartea împăratului Teofil. În timpul Patriarhului Ignatie (+ 877) a fost numit schevofilax – eclesiarh însărcinat cu păstrarea obiectelor de cult – al Patriarhiei Constantinopolului, ascultare pe care a îndeplinit-o până în anul 833, când, în luna aprilie, a trecut la cele veşnice.