Guvernul intenționează să reducă perioada de acordare a ajutorului de șomaj. Premierul Ilie Bolojan s-a referit la acest subiect, în conferința de presă de miercuri, notează alba24.ro.

”Trebuie să reducem durata ajutorului de șomaj. Nu e normal să avem o durată a ajutorului de șomaj de un an de zile.

În marile orașe din România și în zonele metropolitane la o distanță de 20-30 kilometri practic nu ai cu cine lucra. În orice mare oraș se organizează târguri de angajare a forței de muncă, întotdeauna numărul de locuri de muncă solicitate este mult mai mare decât cei care intenționează să meargă.

Prin urmare, nu există nicio justificare să menținem în continuare o durată a șomajului de un an de zile. Unul din proiectele pe care le vom pune în practică în perioada următoare va fi reducerea acestei perioade”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Acesta s-a referit la o perioadă de acordare de șase luni. A făcut referire la măsuri prin care să fie mai mulți români atrași pe piața muncii.

Despre vârsta de pensionare

”Suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de cetățeni din populația activă, implicați în economie. Între 55 și 64 de ani doar 53% dinre români lucrează. Ceilalți, prin diferite excepții, au ieși la pensii, ori nu lucrează ori lucrează în străinătate.

Trebuie să avem un pachet de măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie. Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionări anticipate și că creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, pentru că avem foarte multe excepții”, a mai spus Bolojan.

Premierul a precizat, de asemenea, că ”trebuie să ne asigurăm că munca la negru este tot mai puțină, prin controale”.

Durata de acordare a ajutorului de șomaj

În prezent, potrivit Ministerului Muncii, indemnizația de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 1 an
• 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani
• 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Indemnizaţie de şomaj pot primi persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare
• nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii
• sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

DIICOT a deschis dosar penal după ce mai multe școli și spitale din România au primit mesaje cu caracter de amenințare. Cercetările se desfășoară în regim in rem.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat deschiderea unui dosar penal ca urmare a mesajelor cu caracter de amenințare primite pe adresele oficiale de corespondență electronică ale mai multor unități spitalicești și de învățământ.

Cercetările se desfășoară în regim in rem, cu privire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 32 alin. 4, raportat la art. 32 alin. 1 lit. a din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Urmărirea penală este realizată împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

DIICOT subliniază că această etapă a procesului penal stabilește cadrul legal necesar pentru strângerea probelor și clarificarea completă a situației, în vederea adoptării unei soluții legale și temeinice.

În ultimele zile mai multe instituții de învățământ și unități medicale din România au primit mesaje de amenințare. Mesajele au fost trimise pe e-mail, notează Mediafax.

Un elev de 17 ani, audiat în cazul amenințărilor

Un elev de 17 ani din București este audiat de polițiști în cazul amenințărilor transmise pe e-mail la școli și spitale din țară. Verificările sunt efectuate în colaborare cu SRI.

Acesta era vizat de o cerere de extrădare formulată de autoritățile americane într-un dosar în care FBI ancheta sute de ameninţări cu bombă și manipularea unor minore pentru a se angaja în acte de violenţă extremă, exploatare sexuală şi automutilare.

În luna mai 2024, Justiția română e respins definitiv cererea de extrădare a minorului în SUA, potrivit unor surse citate de g4media.ro.

Când a fost ridicat de polițiști, tânărul ar fi încercat să distrugă telefonul mobil, potrivit unor surse citate de știrileprotv.ro. Marți noaptea, el ar fi trimis un nou mesaj de amenințare – în care spunea că o să intre înarmat în mai multe școli și va deschide focul.

Peste 100 de mesaje ar fi trimis seara trecută și alte 100 în urmă cu două zile. Potrivit mesajului trimis, băiatul s-ar fi inspirat dintr un caz similar de atac din SUA, potrivit sursei citate.

Context

Duminică, Poliția Română a fost sesizată cu privire la faptul că mai multe instituții de învățământ și unele unități medicale din țară au primit, pe adresele oficiale de e-mail, un mesaj cu caracter de amenințare.

”După sesizare, structurile competente au desfășurat verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situației. Din primele date rezultate din verificările preliminare efectuate de Poliție, în coordonare cu Serviciul Român de Informații, nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi una reală”, informa, luni, IGPR.

Purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Georgian Drăgan, a transmis că un nou mesaj de amenințare privind comiterea unui atac a fost trimis miercuri dimineața, prin mail, către mai multe școli din București și din țară.

”Mesajul a fost trimis de pe aceeași adresă de mail de pe care au fost trimise și mesajele anterioare. Atât ieri, cât și astăzi, Poliția Română a fost sesizată de către mai multe unități școlare, din Capitală și mai multe județe, cu privire la faptul că unele instituții de învățământ au primit mesaje de amenințare, mesaje la care, ca element de noutate, au fost atașate și ceva fotografii”, a declarat Drăgan, într-o intervenție telefonică la Digi 24.

El a precizat că, în urma verificărilor efectuate împreună cu SRI, au reieșit indicii că mesajul este fals, dar autoritățile continuă verificările în acest caz, iar anchetatorii au deja câteva piste în lucru.

”Mesajul de amenințare a fost primit de pe aceeași adresă de mail. Așadar, persoana care l-a trimis este aceeași. Avem câteva piste în lucru la acest moment”, a precizat Drăgan

Peste 30 restaurante, cafenele și locații de referință au răspuns pozitiv invitației Platformei Faptelor Bune a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de a veni în sprijinul sutelor de mii de pelerini care vor participa la pelerinajul Sfintei Cuvioase Parascheva.

Pe 18 septembrie, la Iași, reprezentanții partenerilor întru fapte bune, s-au întâlnit sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pentru a pune la punct efortul organizatoric necesar unui pelerinaj de asemenea amploare.

IPS Teofan le-a mulțumit și i-a încurajat în acțiunea lor, explicând că este vorba despre un exercițiu de comuniune, în care zeci de mii de suflete primesc întărire, alinare și nădejde.

Un gest mic poate fi un mare ajutor

Pe lângă efortul partenerilor, Arhiepiscopia Iașilor va pregăti, cu ajutorul parohiilor și mănăstirilor din eparhie, peste 100.000 de porții de hrană pentru pelerini.

„Cred că aceasta este adevărata frumusețe a pelerinajului: nu doar rugăciunea, ci și slujirea. Nu doar cuvintele, ci și faptele. Iar faptele bune, oricât de mici, hrănesc sufletul”, a spus părintele Cosmin Brînză, director al platformei fiideajutor.ro a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și moderator al întâlnirii.

Numele partenerilor participanți la acest eveniment se găsește pe siteul Fiideajutor.ro.

Foto credit: Mitropolia Moldovei și Bucovinei

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

BOTOȘĂNENI ÎN „TRIBUNA„ nr. 552 (1 – 15 septembrie 2025)

Alexandru Sfârlea; „Lui Doamne-Doamne îi place poetul Sociu”. Autorul se referă la volumul botoșăneanului Dan Sociu, „Dulce și ieftin” (Editura „Polirom”, Iași, 2025). Bun cunoscător al operei lui Dan Sociu, Alexandru Sfârlea inventează pentru poezia botoșăneanului conceptul de SOCIULEZIE: „licențiozități”, „opinteli poeticești egocentriste”, „și-o trage cu una”, „ce câcat mai mănânci” etc. Reținem finalul: „O oarecare adiere de lirism sec, epurat de licențiozități și aglomerări de cuvinte care par a se opinti să sugereze ceva, putem identifica, totuși, utilizând și de o parcimonioasă indulgență, drept pentru care voi cita poezia de la pagina 62, din care mie mi-au trezit interesul intempestiv și irepresibil ultimile două versuri, de parcă un capac de coșciug m-ar fi izbit în moalele capului, infailibilizat de lipsa aparentă de consecințe: „Și unii mor ca niște eroi / alții mor ca niște câini”.

Virgil Diaconu publică primul serial din „Criza criticii literare eminesciene”. Eseul face parte din volumul „Arta poeziei lui Eminescu”, aflat în lucru. Virgil Diaconu pleacă în demersul său de la idea că „pentru a înțelege mai bine poezia lui Mihai Eminescu apelăm uneori la critica literară, pentru că ea este „știința” capabilă să ne lămurească asupra literaturii, așadar a înțelesurilor și valorii operei literare a unui scriitor sau altuia, și chiar asupra artei poetice sau a conceptului literaturii generaționiste și curentiste (literature curentelor literare), a genurilor literare ori a literaturii naționale și universal”.

Eseul se deschide cu Tudor Vianu care spunea că literatura critică dedicatâ poeziei lui Eminescu este „străină de obiectul propriu și esential al criticei literare”. Tudor Vianu afirmă acest aspect în prefața la „Poezia lui Eminescu” (1930) arătând și cauza: „studiile de care a avut parte poetul au stat mai mult sub zodia disciplinei istorice”. Astfel că, privindu-l pe Tudor Vianu, sistematizează Virgil Diaconu: 1) „obiectul analizei sale nu este întreaga poezie a lui Eminescu, ci numai poezia de valoare, selectată din poezia antumă și din poezia postumă”; 2) „Vianu își propune să arate cum lirismul eminescian a ajuns la conștiința originalității lui, eliminând tot ce era strain”; 3) „criticul mai urmărește să afle care sunt temele cele mai representative ale acestui lirism, care sunt tendințele ideale care îl străbat și sentimental de viață care îl însuflețește”.

Un punct de vedere al lui George Călinescu din articolul „Opinii asupra lui Mihai Eminescu” (1931) continuă, spune Virgil Diaconu, cele spuse de Tudor Vianu. Reține autorul acest punct de vedere călinescian: „Noi toți avem sentimentul intim că Eminescu este cel mai mare poet al nostru, nimeni însă n-a dat până acum justificarea critică a acestui sentiment”. Continuă George Călinescu: „Sute de pagini se scriu despre Eminescu, dar lipsește până acum singura pagină care ne trebuie: pagina de critică. Cel mai umil poet contemporan își are studiul său, articolul său critic. Eminescu nu-l are”. Afirmația lui Călinescu este considerată de Virgil Diaconu ca fiind hazardată, Pagini de critică atribuită lui Eminescu existau prin Titu Maiorescu, Vasile G. Morțun, Nerva Hodoș, Ilarie Chendi și chiar Tudor Vianu. Mai mult, pe o coloană întreagă Virgil Diaconu demonstrează că „George Călinescu își contrazice proprioa teorie care afirmă că dintr-un studio critic trebuie să rezulte „certitudinea că Eminescu este un poet mare”.

Trecând la Garabet Ibrăileanu, Virgil Diaconu evidențiază și punctual de vedere al acestuia prin care prezintă modul defectuos în care a fost evaluată, până la el, poezia lui Eminescu: „La început, pe Eminescu nu l-a înțeles nimeni, afară de Maiorescu, dar și el necomplect”. Eseul continuă cu idei/exemple extrase din articolul „G. Călinescu. Viața lui Eminescu” scris de Garabet Ibrăileanu și despre care Virgil Diaconu conchide: „…este, de fapt,un scurt istoric al receptării poeziei lui Eminescu, cel mai bun de până la el, în care critica demonstrează că poezia eminesciană este, în general, evaluată prost de către critica literară , mai precis că ea este deformată, minimalizată, negată sau de-a dreptul ignorată. Se vede astfel că evaluarea poeziei eminesciene depinde întotdeauna de competența sau incompetența estetică a evaluatorilor, așa încât criticii competenți estetic vor evalua corect, în timp ce criticii modești, adică cei lipsiți de gust esthetic, de cultură estetică sau de principii poetice estetice de evaluare, vor evalua poezia lui Eminescu întotdeauna deformat, eronat, fals. Exemplele date de G. Ibrăileanu în acest sens sunt convingătoare”.