Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a transmis o atenționare pentru populație și toate unitățile medicale din județ, după ce în Republica Moldova a fost depistat în probe de apă microbul care produce holera.

Holeră reprezintă o boală infecțioasa epidemică acută și  se caracterizează prin diaree apoasă, pierdere extremă de lichide și electroliți și deshidratare severă. Această boală poate fi fatală. Este cauzată de bacteria Vibrio cholerae (V. cholerae). În ciuda faptului că este ușor de tratat, holeră se estimează că afectează între trei și cinci milioane de persoane în fiecare an și provoacă peste 100.000 de decese la nivel mondial.

DSP Suceava a sporit atenția la triajul epidemiologic în taberele de refugiați, verifică riguros respectarea regulilor igienico-sanitare din aceste tabere și a atenționat rețeaua medicală din teritoriu să anunțe imediat DSP despre orice caz de suspiciune.

În astfel de cazuri se vor recolta probe biologice de la cazurile suspecte, pentru investigații de laborator, scrie monitorulsv.ro.

Pentru populație, DSP recomandă consumarea apei de băut numai din surse controlate (autorizate), respectarea riguroasă a regulilor de igienă privind spălarea mâinilor, precum și a regulilor privind igiena alimentelor înainte de consum, utilizând apa din surse controlate.

Se recomandă evitarea scăldatului în bălți/lacuri a căror apa este necontrolată.

Vibrionul de holeră a fost depistat în probe de apă pe plaja de la Vadul lui Vodă, de pe malul Nistrului. Anunțul a fost făcut de șeful Direcției Sănătate de la Chișinău, Boris Gîlca.

Și la Botoșani autoritățile sunt în alertă.

Despre holeră se știe în primul rând că din cauza deshidratării severe, ratele de mortalitate sunt ridicate atunci când nu este tratată, in special la copii si sugari. Moartea poate surveni la adulții infectați în cateva ore. Cei care se vindeca dezvolta o imunitate pe termen lung impotriva bacteriei Vibrio cholerae.

Holera, in prezent, este rara deoarece exista sisteme sanitare bine dezvoltate si conditii de viata. Cu toate acestea, se recomanda celor care calatoresc in Asia, Africa si in anumite parti ale Americii Latine se se protejeze impotriva holerei, avand in prealabil facute vaccinarile adecvate si sa consume numai apa fiarta sau din sticle sigilate, respectand regulile de igiena.

Semne și simptome

Numai 1 din 20 de infecții cu holeră este severă, iar un procent ridicat de persoane infectate nu prezintă simptome. Simptomele vor apărea după 12 ore, până la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o simptomatologie ușoară la una severă.

Simptomele holerei includ:

• Volum mare de scaune diareice numite și „scaune de apă de orez”, deoarece semăna cu apă care a fost folosită pentru a spală orezul;
• Vărsături;
• Crampe musculare.

O persoană cu holeră poate pierde rapid fluide, până la 20 de litri pe zi, astfel încât poate să apară o deshidratare severă.

Semnele deshidratarii:

– pliu leneș cutanat;

– ochi înfundați în orbită;

– gură uscată;

– scăderea secretiei sudoripare;

– tahicardie;

– hipotensiune;

– vertij;

– pierdere rapidă în greutate;

– șoc.

Șocul poate duce la prăbușirea sistemului circulator. Este o afecțiune ce pune viață pacientului în pericol și reprezintă o urgență medicală. Copiii au, de obicei, aceleași simptome că adulții. De asemenea, copiii pot prezența și următoarele simptome:

• Somnolență severă;
• Febra;
• Convulsii;
• Comă.

Cauze

Cholerae poate pătrunde în organism prin cavitatea bucală, prin intermediul alimentelor sau a apei contaminate cu deșeuri umane din cauza condițiilor de igienă precară.

Această bacterie poate pătrunde în organim, de asemenea, prin intermediul fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic, în special crustaceele, cum ar fi stridiile sau crabii.

Fructele și legumele nespălate înainte de consumare, irigate de surse de apă contaminate, reprezintă o altă sursă obișnuită de infecție.

Diagnostic

Un medic poate suspectă infecția cu V. cholerae dacă un pacient are diaree apoasă, vărsături și deshidratare severă, mai ales dacă a călătorit recent sau dacă a consumat recent crustacee.

O proba de scaun va fi trimisă la laborator pentru testare însă, dacă este suspectată holeră, pacientul trebuie să înceapă tratamentul înainte de venirea rezultatelor.

Tratament

În mod normal, holeră duce la moarte prin intermediul deshidratarii severe, de aceea, cel mai important tratament este rehidratarea pacientului oral sau intravenos. Hidratarea orală se realizează prin consumarea unor cantități mari de apă cu săruri. Cazurile de deshidratare severă necesită înlocuirea hidratarii orale cu cea intravenoasă.

Un adult ce cântărește 70 de kilograme va avea nevoie de cel puțîn 7 litri de fluide intravenoase.

Antibioticele pot scurtă durata bolii, dar specialiștii nu recomandă utilizarea în masă a antibioticelor pentru holeră, din cauza riscului tot mai mare de rezistență bacteriană.

Medicamentele antidiareice nu sunt utilizate deoarece împiedică eliminarea bacteriei din corp. Cu o îngrijire și un tratament adecvat, rată mortalității ar trebui să fie de aproximativ 1%.

Profilaxie

Holeră este adesea răspândită prin alimente și din cauza unei igiene deficitare. Unele măsuri simple pot reduce riscul de contractare a holerei. Când se călătorește în zone în care boală este endemică, este important:

– să se consume numai fructe foarte bine spălate;

– să se evite salatele, peștele crud și legumele nefierte;

– se se asigure că mâncarea este bine preparată termic;

– se se asigure că apă este îmbuteliată sau fiartă înainte de consum;

– călătorii ar trebui să se informeze cu privire la holeră înainte de a vizită o țară în care această boală este răspândită.

Oamenii trebuie să solicite imediat asistență medicală dacă suferă de simptome precum crampe, vărsături și diaree în timp ce se află într-o comunitate în care există boală.

Vaccinul antiholeric

În prezent, există trei vaccinuri antiholera recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Toate trei necesită două doze pentru a oferi protecție completă.

Factori de risc

Persoanele cele mai expuse riscului de a consumă alimente sau apă infectată cu V. cholerae sunt:

• Persoanele care lucrează în domeniul asistenței medicale și tratează pacienții cu holeră;
• Cadrele medicale care se află în focarele de holeră;

• Persoanele care călătoresc în zone endemice și nu respectă regulile de igienă.

Epidemiile cu răspândire largă a holerei se produc adesea din cauza aprovizionării cu apă contaminată cu deșeuri umane și din cauza furnizorilor de alimente pe stradă.

Următoarele persoane sunt, de asemenea, mai expuse unei reacții severe la V. cholerae decât altele:

• Persoanele cu aclorhidrie, o afecțiune ce elimina acidul clorhidric din stomac;
• Persoanele cu grupa saguina 0;
• Persoanele care suferă de afecțiuni cronice;
• Persoanele fără acces la servicii medicale.

Măsurile eficiente de igienă pot contribui la reducerea riscului de infectare cu V. cholerae. Sistemele de canalizare moderne și tratarea apei au eliminat efectiv holeră în majoritatea țărilor.

Este totuși o problema în țările din Asia, America Latină, Africa, India și Orientul Mijlociu. Țările afectate de război, sărăcie sau catastrofe naturale prezintă cel mai mare risc pentru apariția unei epidemii de holeră din cauza faptului că aceste condiții tind să forțeze oamenii să locuiască în zone aglomerate, fără o igienă adecvată.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News