Autoritățile din Botoșani au desfășurat astăzi o amplă acțiune de inspecție și control pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul piscicol. La verificări au participat echipe mixte din partea Gărzii de Mediu Botoșani, Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură – Serviciul Regional Moldova și Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.

Acțiunile s-au derulat în cadrul Ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0110 Acumulările Rogojești–Bucecea, zonă protejată conform rețelei Natura 2000. Regulamentul acesteia interzice circulația ambarcațiunilor în habitatele acvatice, pescuitul sportiv din barcă și utilizarea ambarcațiunilor cu motor. Pescuitul este permis doar de pe maluri.

În urma verificărilor, Garda de Mediu Botoșani a aplicat trei sancțiuni contravenționale, conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, pentru nerespectarea prevederilor regulamentului ariei protejate. Totodată, reprezentanții ANPA și IJJ Botoșani au constatat șapte contravenții, sancționate potrivit Legii 176/2024 a pescuitului și protecției resursei acvatice vii.

Printre abaterile depistate s-au numărat: pescuitul fără licență, autorizație sau permis; pescuitul în perioada de prohibiție sau în zone interzise;  folosirea uneltelor sau metodelor interzise; alte acțiuni ilegale ce produc daune peștilor și altor viețuitoare acvatice.

Autoritățile reamintesc că aceste practici constituie braconaj piscicol și se sancționează conform legislației în vigoare, scopul controalelor fiind protejarea biodiversității și a echilibrului natural din habitatele acvatice.

Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi împărțit în cinci pachete mai mici, iar Guvernul își va asuma răspunderea pe fiecare în parte, pentru a evita riscul să fie picate de CCR, informează alba24.ro. 

„S-a decis astăzi în grupul de lucru de la Guvern să mergem pe cinci pachete separate. Există și precedent, pe vremea domnului Boc a mai fost un moment în care s-a mers în Parlament cu două proiecte separate.

Mergem cu toate cinci împreună. Este mai coerent legislativ.

Asta înlătură pericolul unei decizii proaste în cazul unei verificări de neconstituționalitate”, a explicat ministrul Apărăii, Ionuț Moșteanu, la Digi24.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ştefan Cazimir, în „România literară” nr. 21 din 2020, face o tipologie în care încadrează purtătorul unei măşti: „1. îl identifică – îi asigură un loc în sânul acesteia; 2. îl simplifică – îl eliberează de trăsăturile accidentale, îl reduce la esenţă; 3. îl amplifică – sporeşte forţa de comunicare a purtătorului”;

Daniela Micu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, prezintă cartea „Din Moldova. Tablori şi schiţe din 1850” de Wilhelm de Kotzebue, autor rus de origine germană, diplomat de carieră. Petrecând 11 ani pe teritoriul Moldovei a rezultat cartea amintită. Făcând şi o analiză a vieţii mănăstireşti, diplomatul amintit identifică următoarele clase de maici: „1. clasa celor care s-au călugărit din vocaţie; 2. categoria femeilor din clase sociale inferioare, care intră în mănăstire pentru a scăpa de viaţa de acasă; 3. fetele de familii bune, care nu aveau o avere suficient de mare spre a asigura şi viitorul băieţilor”;

Sintagme, termeni, concepte: Pavel Câmpeanu: „absenteism şi abstenţionism”; Radu Cosaşu: „sexagenari şi sexageraţi”; Bartolomeu Anania: „sărutarea care acoperă trădarea”; Teodor Borz: „liniştea dintre consoane”; Mihai Gălăţanu: „fericit, şi creştin, şi feeric”; Wilhelm de Kotzebue: „zidul înnegrit al imaginaţiei”;

Am în biblioteca personală prima antologie de epigrame apărută în România. E vorba de „Epigramiştii noştri” (tipografia Marin S. Niculescu, Bucureşti, 1914) şi are ca antologator pe Sofronie Ivanovici. În cuvântul înainte, intitulat „Câteva cuvinte asupra epigramei”, este redat un epitaf care mi-a plăcut foarte mult: „În această groapă / Zace un sicriu, / În sicriu un popă / Şi-n popă rachiu.”. Consemnează Sofronie Ivanovici despre acest epitaf: „Se pare că în literatura noastră populară, de la o vreme au început să apară şi epigramişti, căci există un epitaf din cele mai caustice, care de vreo 20 de ani circulă din gură în gură, fără să se fi aflat până astăzi cui anume aparţine.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 21 din 22 mai 2020, publică un interviu cu scriitoarea Isabel Allende, născută în Chile. Reţinem câteva idei: 1. „nu ştim niciodată cât de puternici suntem până nu suntem puşi în faţa unor teste”; 2. „nu este sănătos să fii în prizonieratul nostalgiei, să trăim în trecut”; 3. „există tot felul de iubiri, de la iubirea pasională, romantică, la iubirea faţă de dreptate sau pentru alte cauze”; 4. „îmi este greu să scriu despre o relaţie abuzivă”; 5. „nu am nevoie de răbdare pentru a scrie. Am nevoie de pasiune”; 6. „refugiaţii şi oamenii aflaţi în exil se simt adesea sfâşiaţi în interiorul lor”; 7. „pentru un scriitor de ficţiune, imaginaţia este esenţială, dar şi empatia”;

Anton Jureble, în “România literară” nr. 21 din 2020, publică poezia “Un psalm al resemnării”: “Tatăl nostrum care eşti unde eşti, / Dacă mă uzi, ascultă-mă! /şi dacă mă priveşti, vede-mă! / dacă mă iubeşti, iubeşte-mă! / şi dacă mă ocroteşti, apără-mă! / dacă mă ierţi, iartă-mă! / şi nu îţi cer decât atât: / fă în aşa fel încât să nu mă uiţi. / nu cer mai mult, că e prea mult.”;

Toma Grigorie, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, reţine, într-o recenzie, câteva aprecieri ale lui Arghezi pentru Eminescu: 1. „Mă numesc unul dintre oamenii în viaţă care l-a văzut pe Eminescu. (…) L-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească, impetuos”; 2. „Numeroase au fost moliile şi numeroşi gândacii care au căutat în Eminescu o pricină de celebritate şi s-au pudrat pe aripi şi pe labe cu polen din tezaurul lui”; 3. „Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un Crucificat (…)Fiind foarte român, Eminescu e universal”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg de origine română care activează în SUA. Firul roşu al interviului îl reprezintă educaţia în Statele Unite. Reţin: 1. „rezultatele şcolare nu sunt bune: doar 46,7% dintre elevii din clasele 3 – 8 din New York City au note de trecere la limba engleză şi doar 42% la matematică”; 2. „sistemul şcolar al oraşului Baltimore se clasează pe locul trei pe ţară la cheltuielile anuale pe elev, cu 14848 dolari. Cu toate acestea, 13 şcoli din oraş au raportat procentul de zero la notele de trecere la matematică ale elevilor de clasele 5-8”; 3. „elevii americani din clasele 4-8 se clasează pe locul 24 la ştiinţe, locul 30 la citit şi locul 38 la matematică. Pe primele locuri sunt elevii din Singapore, Hong Kong, Japonia, Estonia, Canada, Finlanda şi Taiwan”; 4. „în şcolile publice nu se pune accent pe ceea ce noi numim cultură generală”; 5. „eliminarea educaţiei religioase din programul şcolar, numai pe motivul că şcolile publice aparţin statului, deci biserica trebuie exclusă din ele, e greşită. Eliminând religia din programa şcolară s-a micşorat mult puterea de educaţie morală a elevilor”;

Mircea Arman, în „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, defineşte mania creatoare ca fiind „arta de a vedea cu duhul”. Continuă Mircea Arman: „Platon arăta că există patru forme de manifestare a acestui dar divin: 1. mania poetică ( cea influenţată de Apollo); 2. mania rituală (influenţată de Dionysos); 3. mania poetică (cea influenţată de Muze); 4. mania erotică (influenţată de Afrodita şi Eros). Iată cum descrie chiar filosoful grec această nebunie divină: „Şi urmând drumul pas cu pas, ei izbândesc, ei izbândesc, prin proprie strădanie, să afle firea zeului de care sunt legaţi, pentru că nevoia îi împinge să-şi ţină privirea îndreptată, fără abatere, spre el.”;

Umberto Eco în „Şase plimbări prin pădurea narativă”: „Un text este o maşină leneşă care îi cere cititorului o vie colaborare”;

Scriitorul belgian Marcel Moreau învăţându-ne cum să-l abordăm pe Nietzsche: „Filozofia lui atât de limpede, de heliolatră, ne vorbeşte, totuşi, despre obscuritatea omenească, despre lunga noapte a omului. Ne învaţă că albul se smulge negrului, soarele umbrei. Pentru scriitor, Nietzsche trebuie să rămână un exemplu, nu să devină un maestru”;

Redau aici, din „Tribuna” nr. 424 din mai 2020, un poem extraordinar prin modul de alegere a imaginilor în exprimarea adevărului. Poemul se intitulează „Un portofel cu ceva mărunţiş în el” şi aparţine poetului Adrian Suciu: „Viaţa asta e o adăpătoare pentru flămânzi. / Simfonie pentru surzi. Morfină pentru cadavre. / Supravieţuieşti unui lung şir de morţi. Priveşti / pozele lor, care se tot înmulţesc / şi ştii exact cine eşti, de unde vii şi încotro mergi. // Marile iubiri pe care le cântă poeţii / sunt focuri de paie şi cerul / doar un portofel cu ceva mărunţiş în el.”;

Canicula, sistarea subvenționării și creșterea TVA au majorat facturile la energie electrică. Facturile de energie electrică aferente consumului din luna iulie și, parțial, din august reflectă o creștere față de perioadele anterioare. Această majorare este determinată de trei factori principali, susțin reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), informează alba24.ro.

Este vorba despre:

• Creșterea consumului înregistrat în perioada caniculară, generat de utilizarea intensivă a aparatelor de climatizare și a altor echipamente electrice menite să asigure confortul termic în contextul temperaturilor ridicate.
• Încetarea subvenționării prețului energiei electrice de la 1 iulie 2025, odată cu încheierea schemei de sprijin implementate de autorități în perioada noiembrie 2021 – iunie 2025.
• Majorarea cotei TVA de la 19% la 21%, aplicabilă începând cu 1 august 2025  tuturor facturilor emise după această dată.

Canicula, sistarea subvenționării și creșterea TVA au majorat facturile la energie electrică

„Este adevărat că facturile sunt mai mari față de cele obisnuite din ultimii ani. Încetarea subvenționării de către stat, consumul crescut cauzat de caniculă și majorarea TVA sunt cauzele directe ale acestei evoluții. Este important ca publicul să înțeleagă contextul complet al acestor schimbări”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.

Începând cu 1 iulie 2025, autoritățile au decis încetarea subvenționării prețului energiei electrice, măsură care a fost aplicată în ultimii ani prin schema de plafonare și compensare finanțată de la bugetul de stat.

Astfel, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2025, consumatorii casnici au beneficiat de sprijin din partea statului, ceea ce a menținut facturile la un nivel redus, în pofida fluctuațiilor piețelor energetice internaționale.

Odată cu eliminarea acestei scheme de sprijin, consumatorii achită, începând cu luna iulie, prețul integral prevăzut în contractele comerciale încheiate cu furnizorii de energie.

„Să nu uităm că, după pandemia de coronavirus și criza sanitară asociată, România – ca întreaga Europă – s-a confruntat cu o succesiune de crize: economică, apoi energetică. Inițial, am asistat la o creștere accelerată a prețurilor certificatelor de emisii de carbon, care au ajuns la aproape 100 euro pe unitate, impactând direct costul final al energiei electrice. Ulterior, declanșarea conflictului militar din Ucraina a generat un nou val de scumpiri pe piața energetică.

În perioada 2022 – 2023, și parțial chiar în 2024, prețurile reale de furnizare de energie electrică au ajuns la 2–3 lei/kWh, iar în regim de Furnizor de Ultimă Instanță (FUI) chiar la 4–5 lei/kWh. Prin măsurile de plafonare adoptate de autorități, consumatorii casnici au plătit prețuri subvenționate, de 0,68 lei, 0,80 lei sau maximum 1,30 lei/kWh, în funcție de tranșa de consum. Practic, diferența dintre prețul real și tariful achitat de client era acoperită de la bugetul de stat. În practică, schema de compensare a fost susținută de furnizori, statul având încă de decontat acestora aproximativ 6 – 8 miliarde de lei. Odată cu eliminarea acestei subvenții, întreaga valoare a facturii este suportată integral de către consumator.

Este important de menționat că, față de perioada de vârf 2022–2023, prețurile din contractele actuale au scăzut considerabil – în unele cazuri chiar la jumătate. Cu toate acestea, facturile sunt mai mari în comparație cu cele din lunile anterioare, deoarece consumatorii nu mai beneficiază de protecția oferită prin plafonare, iar TVA-ul a fost majorat”, mai precizează președintele AFEER.

Sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Pentru consumatorii casnici – vulnerabili, aflați în situație de sărăcie energetică, autoritățile au introdus, prin OUG nr. 35/2025, un mecanism de sprijin care prevede un ajutor lunar de 50 lei pentru plata facturii la energia electrică.

Conform OUG 35/2025, cca 1,3 milioane gospodării întâmpină probleme cu plata facturilor. Însă, nu toți românii se califică la vulnerabili.

„Înțelegem preocuparea clienților, mai ales a celor care aveau un consum sub 100 kWh/lună, dar care nu sunt neapărat vulnerabili și, în consecință, nu beneficiază de noile subvenții. Dacă, până la 30 iunie 2025, aceștia plăteau o factură de maxim 68 lei/lună, de la 1 iulie au ajuns să plătească mai mult decat dublu!

Pe de o parte, pentru că prețul nu mai este plafonat și subventionat de stat, ci este prețul real, din contract. Pe de altă parte, cel mai probabil, le-a crescut consumul: cum toată vara a fost una caniculară, mulți au utilizat ventilatoare sau aparate de aer condiționate, iar consumul le-a crescut simtitor.

De exemplu la o crestere de consum de la 100 la 150 kWh/lună, cu noul TVA de 21%, factura ajunge spre 200 lei/lună, aproape o triplare. Impactul asupra populației este, așadar, foarte mare”, au transmis reprezentanții AFEER într-un comunicat.

„Si nu numai cei care au consum sub 100 kWh/lună vor fi afectati de noul nivel al facturii; încetarea sprijinului direct din partea statului, alături de consumul crescut și taxele majorate, au dus la o creștere evidentă a facturilor pentru majoritatea consumatorilor.

Aproximativ 7 milioane de gospodării din România consumă lunar sub 200 kWh, ceea ce înseamnă că impactul este larg răspândit”, a mai spus președintele asociației furnizorilor.