Connect with us

Actualitate

La Vorona va începe Tabăra de pictură religioasă “Un penel pentru credință”. A ajuns la a 28-a ediție

Publicat

Publicitate

Primăria Comunei Vorona în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Asociația Tineretul Ortodox Român, filiala Botoșani și Mănăstirea Vorona, organizează în perioada 26-31 august 2024 cea de-a 28-a ediție a taberei de pictură religioasă “Un penel pentru credință”.

Tabăra se va desfășura într-o minunată locație – Mănăstirea Vorona, unde un grup de 24 de copii din Vorona vor învăța tainele picturii de icoane pe sticlă sub îndrumarea doamnei prof. Alina Gavril.

Icoanele sunt ca o biblie în culori, prin care se face cunoscută lucrarea mântuirii noastre.” “Ceea ce cuvântul comunică auzului, pictura arată liniștit prin prezentare”, au transmis organizatorii de la Vorona.

Copiii care ajung la Vorona vor putea trece și pragul Mănăstirii Sihăstria Voronei pentru a vedea și o icoană făcătoare de minuni, unică în lume. Este vorba de o icoană a Maicii Domnului care sparge canoanele bisericii. Fecioara e reprezentată intrând în templu cu Fiul de mână şi nu în braţe, aşa cum sunt toate icoanele cu Maica Domnului.

Pictată acum aproape un secol și jumătate de călugărul Vladimir Machedon, care avea pe atunci 100 de ani, icoana nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în stare perfectă. Din orice colţ al Bisericii admiri icoana, ai senzaţia că Maica Domnului te priveşte direct în ochi.

Icoana Fecioarei Maria cu Fiul Iisus de mână este considerată, de altfel, o adevărată făcătoare de minuni, capabilă să prevestească dezastrele și să-i ajute pe cei care se roagă cu smerenie în faţa ei.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Botoșani: Ce se întâmplă cu elevii cărora părinții le fac temele. Efectele nebănuite și îngrijorătoare explicate de specialiști

Publicat

Publicitate

Specialiștii în Educație spun că rezolvarea temelor pentru acasă trebuie să fie sarcina exclusivă a elevului. Părinții cel mult pot să ofere indicii. În caz contrar efectele asupra elevilor pot fi foarte serioase de la o dependență cronică de ajutorul celorlalți până la scăderea stimei de sine, scrie ADEVĂRUL.

Temele pentru acasă sunt o componentă importantă a procesului educațional în România. Prin intermediul acestora, spun profesorii, sunt consolidate cunoștințele dobândite în orele de predare de la clasă. Abordarea temelor pentru acasă este mai importantă decât cred mulți dintre români. Aparent o activitatea banală, firească a vieții de școlar, poate lăsa urme adânci inclusiv în viața de adult dacă nu există abordarea potrivită. Pe de o parte, părinții nu trebuie să facă temele în locul copiilor sau să-i ajute prea mult la efectuarea lor. De cealaltă parte, efectuarea temelor presupune, cum spun psihologii un efort afectiv și intelectual, inclusiv din partea părinților. Specialiștii spun că și în funcție de modul în care sunt abordate temele, copilul va performa în societate dar și la serviciu, în viața de adult.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor”

Cristina Bălăucă este profesor și inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani. În plus este mamă de olimpic internațional la științe. Din experiența de specialist în educație, Cristina Bălăucă spune că una dintre cele mai mari greșeli pe care o poate face un părinte în viața de elev a propriului copil, este să facă temele în locul lui sau să-l ajute prea consistent la lecții.

„Nu trebuie sub nicio formă să facem temele în locul copiilor. Elevul trebuie să fie responsabil și să se achite singur de sarcina lui de lucru. Trebuie lăsat să simtă că o duce singur la bun sfârșit. Copilul a fost la ora de curs respectivă. El știe ce i s-a predat. Nu a fost părintele în locul lui și nici nu se va duce vreodată în locul lui, la oră. Este cea mai mare greșeală pe care o fac mulți părinți. Știu că este mai ușor ca părinte să-i faci tema, el o copiază în caiet și gata, a terminat. Am scăpat de explicații, de timp petrecut la teme. Dar nu este deloc în regulă pentru copil.”, spune Cristina Bălăucă. Asta nu înseamnă că trebuie să-l lăsăm pe copil să se chinuie în mod absurd dacă chiar nu știe.

„Evident, copilul poate întreaba dacă are o nedumerire. Trebuie să cultivăm asta la el. Trebuie să fie prezenți atunci când copilul are nevoie, mai ales în viața de școlar care se poate dovedi o provocare. Dar îl ajutăm cu o sugestie, cu o idee. Nu ne apucăm să-i facem noi jumătate din temă sau efectiv să-i oferim rezolvarea pe tavă. Mai face două calcule și gata. Îi dăm o idee, îl lăsăm să lucreze pe baza ei. Îi mai oferim o sugestie, o direcție de lucru, îl orientăm, dar la final trebuie să simtă că el a scos-o la capăt cu aceea temă. Ne-a simțit alături, i-am oferit suportul emoțional și intelectual, dar nu am făcut noi tema în locul lui și nici nu i-am dat toată rezolvarea pe tavă”, spune profesorul botoșănean.

Publicitate

„Îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”

Irina Siminiceanu este profesor la Colegiul Național „AT Laurian”, un liceu de elită din județul Botoșani și spune că efectele acestui obicei de a face temele în locul copilului sau de a-l ajuta excesiv la rezolvarea acestora, poate avea efecte serioase pe termen lung. „Ca profesor pot spune că nu este firesc, nu este normal. Este o greșeală, psihologic vorbind pentru că îi învățăm cu un sprijin pe care la un moment dat nu-l va mai avea”, spune Irina Siminiceanu. Elevii de clasa a XII a de la Colegiul Național „AT Laurian”, mărturisesc că o asemenea practică poate lăsa urme adânci.

„Pur și simplu te înveți că ai mereu pe cineva care te ajută. Și nu-i așa. La teste, la examene, ești singur. În plus, cei care sunt efectiv ajutați excesiv la teme, chiar se fac teme în locul lor, sunt ușor de observat. Sunt elevii care parcă nu pot face nimic singuri. Cer orice, de genul, „ajută-mă și pe mine cu asta”, „nu mă ajuți, te rog„. Și îți dai seama că-ți cer ajutorul la lucruri banale, de exemplu să desfacă o pungă de biscuiți. Și nu, nu exagerez cu nimic”, spune Adrian. Un alt coleg de clasă al lui Adrian, spune că de fapt toată povestea asta cu ajutorul excesiv la teme, nu face decât să răpească un element fundamental elevului.

„Îi răpești curiozitate. Plăcerea de a se strădui și de a descoperi soluția. Fără curiozitate, școala nu mai are niciun farmec”, precizează acesta. Cristina Bălăucă spune că elevul va aștepta mereu confirmare și ajutor, fără să se străduie să mai facă ceva singur, mai ales atunci când este obligat să gândească. „Copilul va aștepta mereu un feedback de la părinte. Va căuta mereu o confirmare de la cineva, dacă este corect ce a făcut, dacă a scris bine. Dar la examene, la teste, la concursuri, părintele nu este acolo. Copilul va aștepta mereu să-i spună părintele că este bun ce a făcut. Eventual așteaptă să-l ajute acolo unde nu știe. El nu trece la etapa următoare fiindcă nu vine mama sau tata să-i spună că-i bine. În creierul lui se conturează impresia că el nu poate singur. Și nu este bine deloc”, spune Cristina Bălăucă.

Specialiștii spun că această atitudine se poate reflecta mai târziu în viața de adult. Sunt acele persoane care cer mereu ajutorul celorlalți atunci când se văd nevoiți să depună un efort suplimenar. În plus, apar probleme cu încrederea în sine, mai ales atunci când copilul nu simte că poate duce singur la bun sfârșit o sarcină solicitantă.

Sursă: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli. Unul din trei elevi se confruntă cu bullying-ul

Publicat

Publicitate

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli este marcată, anual, la această dată, în şcolile din întreaga lume, la aniversarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume. Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie Agerpres.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenç Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.

Mesajul transmis este: „Iubire universală, non-violenţă şi pace. Iubirea universală este mai bună decât egoismul, nonviolenţa este mai bună decât violenţa şi pacea este mai bună decât războiul”.

Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.

Site-ul juridice.ro arată, la 30 ianuarie 2022, că violenţa în şcoli – de la intimidare la hărţuire sexuală şi pedepse corporale – este, din păcate, destul de comună pentru a fi considerată un lucru inevitabil.

30 ianuarie: Ziua Internațională pentru Nonviolență în Școli

Publicitate

Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate.

Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.

În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019.

Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute.

De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.

În România, bullyingul a fost reglementat legal în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.

Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii preluat de AICI.

În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform Ministerului Educației.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.

Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.

Citeste mai mult

Eveniment

O stradă din municipiul Botoșani și localitățile Cișmea, Răchiți, Roșiori, Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria și Unțeni rămân fără apă

Publicat

Publicitate

În vederea efectuării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material OL, cu diametrul de 200 mm localizată pe strada Săvenilor nr. 99, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 30 ianuarie 2025.

Astfel, în intervalul orar 09:00-16:00 sunt afectați de lipsa apei consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe str. Săvenilor (de la nr. 108, până la Stația de epurare a operatorului), respectiv utilizatorii din localitățile: Cișmea, Răchiți, Roșiori, Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria și Unțeni.

Ne cerem scuze față de abonații afectați și îi asigurăm că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus.

Citeste mai mult

Eveniment

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025. Ghid complet

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru eliberarea cazierului judiciar în 2025: Ghid complet cu pașii de urmat pentru a obține cazierul, informează alba24.roObținerea cazierului judiciar în 2025 implică respectarea unor pași specifici și prezentarea unor documente obligatorii. Articolul de față detaliază actele necesare, timpul de așteptare și pașii esențiali pentru a solicita și obține acest document.

De asemenea, sunt incluse informații utile despre obținerea cazierului judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate, precum și despre procedurile necesare pentru eliberarea acestuia prin împuternicire.

Cazier pentru persoanele majore și pentru minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani

Documentele necesare pentru eliberarea cazierului judiciar de către persoanele majore și de către minorii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, sunt următoarele:

  • Cererea pentru eliberare cazier;
  • Actul de identitate aflat în termen de valabilitate.
  • Cazier judiciar pentru minorii de sub 14 ani

Eliberarea cazierului judiciar de către minorii de sub 14 ani, se pot obține de un părinte sau tutore legal, iar documentele necesare sunt următoarele:

  • Cerere eliberare cazier judiciar;
  • Actul de identitate al părintelui/tutorelui, în copie și original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în copie și original.

Cazier judiciar pentru persoanele juridice

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar, o persoană juridică trebuie să depună o cerere-tip, prin reprezentantul legal, la orice secție de poliție care are ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier.

Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:

Publicitate
  • Actul de identitate;
  • Împuternicirea reprezentantului legal, care poate fi solicitată direct la ghișeu sau descărcată de pe site-ul: ab.politiaromana.ro.;
  • Documente care dovedesc calitatea de reprezentant legal sau împuternicit, în funcție de tipul persoanei juridice (societăți comerciale, asociații și fundații, unități de învățământ sau unități administrativ-teritoriale).

Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale sau familiale, înființate conform OUG 44/2008, nu au personalitate juridică, așadar nu pot obține certificat de cazier judiciar.

Cazier judiciar prin împuternicire

Dacă certificatul de cazier judiciar este solicitat printr-un împuternicit al unei persoane fizice sau printr-o împuternicire avocațială, sunt necesare următoarele documente:

  • Actul de identitate al împuternicitului;
  • Procura autentificată de la notar, în original (dacă este emisă în Republica Moldova sau de ambasadele Republicii Moldova în limba română, nu necesită alte legalizări;  procura trebuie să specifice clar cine este împuternicit, scopul și durata mandatului);
  • Împuternicirea avocațială;
  • Cererea-tip completată.

Cazuri speciale:

Dacă certificatul de cazier este necesar pentru un dosar de grațiere individuală, poate fi solicitat de:

  • Persoana condamnată;
  • Copiii, soțul/soția, părinții, frații sau surorile condamnatului;
  • Reprezentantul legal sau avocatul condamnatului.

Aceștia trebuie să prezinte documente care dovedesc legătura cu persoana condamnată.

Cazier judiciar pentru persoanele domiciliate în străinătate

Persoanele care locuiesc în străinătate pot solicita certificatul de cazier judiciar prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României.

La cerere, persoanele aflate în străinătate pot primi adeverințe emise de misiunile diplomatice sau consulare, după ce se fac verificările necesare în bazele de date.

Adeverințele au aceeași valoare juridică ca certificatul de cazier judiciar și pot fi folosite exclusiv în străinătate.

Cât durează până se eliberează cazierul judiciar

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de obicei, pe loc sau, cel târziu, în termen de 3 zile de la data depunerii cererii, dacă aceasta este depusă în România.

În cazul în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, termenul de eliberare a certificatului este de cel mult 30 de zile.

Pentru adeverințe, termenul de eliberare este de maximum 10 zile de la data solicitării.

Cât este valabil cazierul judiciar

Certificatul de cazier este valabil 6 luni de la data eliberării şi numai în scopul pentru care a fost eliberat, potrivit IPJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending