Connect with us
Publicitate

Eveniment

La noapte, România trece la ora de iarnă. Ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ziua de duminică va fi cea mai lungă zi din an

Publicat

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 28/29 octombrie 2023, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 29 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Potrivit unui comunicat al CFR Călători, schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

Publicitate

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. În majoritatea ţărilor europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră la această dată, la ora 01:00 UTC. Deoarece Europa cuprinde mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite. Ca întotdeauna, SUA vor reveni la ora iniţială la o săptămână după Europa, la 5 noiembrie 2023.

Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE şi ţările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. Pe 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în Uniunea Europeană. În condiţiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus şi de criza energetică, nu toate ţările membre şi-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată, potrivit www.timeanddate.com.

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale, pe care o aplică şi ţara noastră, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Publicitate

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi să se reducă folosirea luminii artificiale. Benjamin Franklin a propus, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Publicitate

Mai puţin de 40% dintre ţările lumii practică folosirea orei de vară (Daylight Saving Time – DST). Unele ţări folosesc sistemul de schimbare al orei pentru a folosi mai mult lumina naturală. Unele studii arată că DST ar putea duce la mai puţine accidente rutiere şi implicit la mai puţine victime, beneficiindu-se de mai multă lumină naturală în timpul orelor în care mai mulţi oameni folosesc drumurile, şi de asemenea, sistemul reduce cantitatea de energie necesară pentru iluminarea artificială în timpul orelor de seară. Cu toate acestea, multe studii nu sunt de acord cu privire la economiile de energie ca urmare a folosirii orei de vară şi, în timp ce unele studii arată un rezultat pozitiv, altele nu. Sunt studii care susţin că sănătatea oamenilor ar putea avea de suferit din cauza modificărilor prin folosirea orei de vară, se menţionează pe www.timeanddate.com. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Iohannis: Un moment important pentru România. Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen începând cu 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Preşedintele Klaus Iohannis salută agrearea de către ambasadorii UE a aderării complete a României la Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025.

„Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025”, a scris şeful statului, miercuri, pe platforma X.

Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult aşteptată, în mod legitim, de toţi cetăţenii români, a mai spus preşedintele Iohannis. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O avarie în zona Centrului Comercial Carrefour din municipiul Botoșani lasă mai multe străzi fără apă

Publicat

Publicitate

Echipele S.C. Nova Apaserv S.A Botoșani sistează furnizarea apei potabile, mâine-28 noiembrie 2024, în vederea executării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite la nivelul conductei de alimentare cu apă, cu diametrul de 315 mm, în zona Centrului Comercial Carrefour din municipiul Botoșani.

Astfel, în intervalul orar 09:00-15:00 vor fi afectați abonații ce locuiesc în imobilele situate pe Calea Națională (de la intersecția cu Aleea Sfântul Gheorghe, până la intersecția cu str. Sucevei), inclusiv instituțiile publice/agenții economici: Spitalul de Recuperare, Artsana, Carborom, Formens, Electroalfa, Carreman, sediul Consiliului Județean/I.S.U, Kaufland, Altex, Carrefour și Complexul Comercial Pars.

De asemenea,  utilizatorii ce locuiesc în imobilele situate pe strada Primăverii și străzile adiacente vor resimți treptat presiunea scăzută la etajele superioare.

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A Botoșani recomandă abonaților din zonele afectate să-și constituie rezerve de apă potabilă pentru perioada de întrerupere.

„Ne cerem scuze față de abonații noștri și îi asigurăm că intervenția se va desfășura operativ, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus”, au transmis reprezentanții Nova Apaserv.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Draxini. Proprietarul de 62 de ani a suferit arsuri la nivelul feței, în încercarea de a salva bunurile

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în această după-amiază, într-o casă din localitatea Draxini. Bunurile aflate într-o încăpere au luat foc de la jarul căzut din sobă pe materiale combustibile. Proprietarul, în vârstă de 62 de ani, a suferit arsuri minore la nivelul feței, în timp ce a încercat să-și salveze o parte din bunuri.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și o ambulanță SAJ. Bărbatul fost găsit în afara clădirii, fiind preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au constatat faptul că ardeau bunurile din interiorul unei camere și au acționat rapid pentru ca flăcările să nu se extindă la întregul imobil.

Publicitate

Pentru a preveni astfel de incendii, trebuie respectate următoarele măsuri:

▪️amplasaţi, în faţa sobelor o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

▪️în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei sau a plitei deschisă;

Publicitate

▪️nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

▪️nu puneți materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

▪️nu așezați patul lângă sobă;

Publicitate

▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

▪️focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor și trebuie stins înainte de a părăsi locuinţa;

▪️nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

▪️depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (303)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024. Reţin din articolele publicate: Nina Cassian: „Ochii – dacă nu-i descoperim la vreme – / Lunecă iremediabil spre fundul pământlui” ; Nina Cassian: „Pân` la ferestre au crescut trotuare”; George Paul Volceanov: „Lacrima din colţul pleoapei nu-i compasiune, e invidie şi frustrare!”; Helga Nemeş: „Vieţi construite ca oglinzi – / la noi ca să ajungem, / iar noi oglinzi îţi suntem – / Ţie”; Ion Grigoraş: „E-atât de mult zgomot în mine, / Că nu mai aud veşnicia”; Hanna Bota: „Să ne jucăm de-a timpul, / mi-a spus bătrânul: / iei din dreapta o clipă / şi o muţi în partea stângă. / Toată viaţa, ca Sisif, rostogoleşti dintr-o parte în alta bolovanul”;

Publicitate

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Mihaela Stanciu publică un eseu despre Hortensia Papadat – Bengescu. Reţin: „ Atunci când îi acordă  un capitol dulce-acrişor în „Istoria literaturii române de la origini până în  prezent”, G. Călinescu consideră justificată atitudinea ambelor cercuri literare care au avut un rol benefic în evoluţia Hortensiei Papadat – Bengescu: „Cenaclul literar „Viaţa Românească” socoteşte că ceea ce produsese scriitoarea în cadrul lui fusese remarcabil. Dar că, orientată greşit la „Sburătorul”, se rătăcise cu desăvârşire. Dimpotrivă, cercul literar „Sburătorul” respinge ca insuficiente începuturile de la „Viaţa Românească”, admiţând numai producţia închinată lui.” G. Ibrăileanu nu priveşte cu seninătate detaşarea ei de „Viaţa Românească”, dar tratează acest capitol cu discreţie; nici Lovinescu nu dezvoltă polemici, însă expune ferm credinţa personală că rolul focalizator pentru perceperea corectă a literaturii Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparţine „Sburătorului”;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.   Evelyne Croitoru, în cronica „Conversaţie cu moartea” la volumul lui Varujan Vosganian „Dublu autoportret”, ne introduce în modurile de a defini un roman, IDEATIC şi ESTETIC: 1. Din punct de vedere ideatic se poate raporta la modul cum provoacă mintea şi stârneşte interesul asupra unui subiect despre care  o masă de oameni nu ştiu aproape nimic şi cum ne raportează la esenţe; 2. Valoarea estetică este generată de  echilibrul raportului dintre individual şi colectiv, între concret şi abstract, între temporal şi etern etc.;

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Horia Gârbea îi ia un interviu scriitorului Mihai Măniuţiu. Reţinem: 1. „doar învinşii sunt, ficţional vorbind, convingători”; 2. „am impresia că învinşii şi marginalii pot vorbi percutant despre eşecul nostru existenţial ca oameni”; 3. „murim, orice am face, aşadar suntem o lume de învinşi”; 4. „am ales structura fragmentară şi monologală, sperând ca astfel să reuşesc să schiţez portretul lumii noastre fărămiţate de azi”: 5. „misterul lipsei de sens este cel mai de seamă mister al credinţei”; 6. „scriind, mă vindec de răul din mine@<

Publicitate

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2024.    Revista publică o anchetă care vizează „debutul în literatură”.  E ceva benefic pentru istoria literară, pentru alcătuitorii de dicţionare.  Răspunde şi Gellu Dorian. Reţinem: „Debutul meu în presă, în general, a fostul unul, cumva, la timp. Am început să scriu pe la  şaisprezece ani. Primele încercări le-am trimis la „Luceafărul” lui Geo Dumitrescu.. N-a ieşit din prima.  Geo Dumitrescu, prin 1970 sau 1971 a lansat printre corespondenţii de la „Poşta redacţiei” o anchetă despre „evoluţia poeziei” sau aşa ceva. Am îndrăznit să răspund, dând titlul intervenţiei mele „Poezia nu are limite de dezvoltare”.  A fost prima mea semnătură, să zic aşa, într-o revistă de cultură. Între timp, m-am mutat de la Câmpulung Moldovenesc la Botoşani, unde apăreau o dată pe săptămână, în ziarul „Clopotul”, două pagini de literatură foarte bune, unde colaborau scriitori din toată ţara. Pe 6 august 1972 mi s-au publicat sub pseudonimul Gelu Coşula, două poezii în acele pagini, iar cel care mi-a făcut o scurtă prezentare a fost Nicolae Cântec, redactorul-şef al ziarului.  Am intrat astfel în atenţia poetului Lucian Valea, venit nu de mult timp din exilul dărăbănean la Botoşani.  Ân acelaşi an, la finalul lunii decembrie, în antologia pe care Geo Dumitrescu o făcea cu cele mai reuşite poezii ale corespondenţilor în „România literară”, unde-şi mutase „Poşta redacţiei”, am apărut cu păoezia „Eu”. Pe acesta îl consider adevăratul meu debut literar, cu pseudonimul George Dor”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending