Connect with us

Eveniment

La 31 martie România intră în Air Schengen. Ce schimbări apar şi ce trebuie să ştiţi dacă mergeți la rude în Europa

Publicat

Publicitate

Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră, transmite Poliţia de Frontieră, relatează mediafax.ro.

În contextul adoptării Ordonanţei de Urgenţă nr. 25 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor şi al frontierei, începând cu 31 martie anul curent, cetăţenii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceştia urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare. În sarcina pasagerilor nu va fi nicio obligaţie suplimentară.

Însă, poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale.

Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile. Într-un astfel de caz, poliţistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei şi verificări în bazele de date operative. Poliţiştii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări.

În situaţia în care suspiciunile nu se confirmă, persoana îşi poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsuri legale.

Persoanele urmărite general sau internaţional vor fi reţinute şi predate autorităţilor competente, iar celor care se constată că au comis infracţiuni – deţin substanţe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranţi ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.

Publicitate

În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge de asemenea direct către poarta de îmbarcare. Aceştia NU vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.

În acest context reamintim pe scurt, care sunt documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie:

Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:

  • Document de călătorie valabil
  • Acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi
  • Acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele
  • Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens
  • Doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei
  • Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:

►Document de călătorie valabil
►Acord din partea ambilor părinţi
►Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte
►Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.

Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.

Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.

Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

Poliţia de Frontieră Română este pregătită pentru integrarea în Spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă începând cu data de 31 martie. Pe lângă regândirea dispozitivului şi a măsurilor de ordin organizatoric, care au ca scop protecţia cetăţenilor, în special a cetăţenilor români minori, au fost dispuse măsuri şi pentru facilitarea tranzitului frontierei de către cetăţenii care călătoresc în statele non-Schengen.

Una dintre măsuri a constat în relocarea porţilor automate de control. Ele reprezintă o soluţie modernă cu ajutorul căreia se poate procesa un număr mare de cetăţeni europeni care se deplasează către state din afara spaţiului Schengen într-un interval scurt de timp.

Acestea sunt de un real ajutor, având în vedere fluxul mare de călători de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Numai anul trecut acesta a fost tranzitat de aproximativ 15 milioane de persoane, cu o medie de 43.000 de persoane pe zi în sezonul estival.

Acestea sunt modificările din Ordonanţa de Urgenţă care vizează activitatea Poliţiei de Frontieră şi modalitatea în care poliţiştii de frontieră le vor pune în practică după data de 31 martie.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Când intră banii pe cardurile de alimente în 2025

Publicat

Publicitate

Anunț important pentru o anumită categorie de români. În urma măsurilor de austeritate adoptate de autorități, beneficiarii ajutoarelor pentru alimente vor primi mai puțini bani, informează cancan.ro

În anul 2024, o anumită categorie de români vulnerabili au beneficiat de tichetele sociale pentru alimente și mese calde. Cardurile erau încărcate odată la două luni cu suma de 250 de lei – în total, 1.500 de lei.  În acest an, autoritățile au decis modificarea sumei, dar și a frecvenței distribuirii ajutoarelor. Programul ”Sprijin pentru România” este finanțat prin fonduri europene, iar noile reglementări sunt valabile în perioada 2025-2027.

Cine beneficiază de ajutorul social

Începând cu 1 ianuarie 2025, oficialii statului român au decis modificarea sumei de pe cardurile sociale – alocate persoanelor vulnerabile cu venituri mai mici de 2.000 de lei. Voucherele pentru alimente sau mese calde vor fi încărcate cu suma de 125 de lei, odată la 6 luni, decizie stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 115/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 70/2024. Cardurile de alimente au fost distribuite unui număr de peste 2.000.000 de nevoiași – pensionari cu venituri mici, adulți și copii cu handicap grav, accentuat sau mediu etc.

Tichetele sociale sunt distribuite pe suport electronic, iar beneficiarii pot plăti o masă caldă sau își pot procura alimente. Cardurile emise nu permit efectuarea operațiunii de retragere numerar. Iată care sunt românii care beneficiază de tichetele sociale:

  • Pensionarii sistemului public de pensii sau cei care primesc drepturi acordate în baza legilor speciale, dacă veniturile lor lunare nu depășesc 2.210 lei.
  • Persoanele cu handicap (adulți și copii) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au venituri lunare sub 2.000 lei.
  • Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere care au venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei.
  • Familiile monoparentale care înregistrează venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei.
  • Beneficiarii ajutorului de incluziune, conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.
  • Persoanele fără adăpost, conform reglementărilor legale în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Vernisajul expoziției de fotografie „Obiceiuri și tradiții de iarnă”, în holul Casei Văsescu din Botoșani. Când va avea loc

Publicat

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției de fotografie „Obiceiuri și tradiții de iarnă”, care va avea loc în data de 29 ianuarie 2025, începând cu ora 12:00, în holul Casei Văsescu din Botoșani.

Curatorul expoziției este domnul Liviu Șoptelea, iar evenimentul marchează o celebrare a patrimoniului cultural românesc prin intermediul artei fotografice. Expoziția pune în lumină tradițiile și obiceiurile de iarnă, precum colindatul, jocurile cu măști și obiceiurile de Anul Nou (căiuții, capra, ursul), oferind publicului ocazia de a redescoperi simbolistica și autenticitatea acestor momente.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 29 ianuarie – 3 martie 2025, aducând în prim-plan lucrările selectate ale participanților care au surprins cu talent și pasiune frumusețea tradițiilor de iarnă. Toți expozanții vor primi diplome de participare, iar lucrările expuse vor rămâne în patrimoniul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, contribuind astfel la conservarea și promovarea valorilor culturale locale.

Citeste mai mult

Educație

Profesorii s-au izolat acasă, după directiva de la Ministerele Educației și Sănătății

Publicat

Publicitate

Este alertă în școlile din România! Profesorii au fost nevoiți să se izoleze în casă, după directiva de la Ministerele Educației și Sănătății. Autoritățile din România au lansat un avertisment important pentru toate unitățile de învățământ, în contextul creșterii alarmante a cazurilor de infecții respiratorii. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății au emis un ordin comun care stipulează că profesorii ce prezintă simptome specifice afecțiunilor respiratorii, inclusiv gripă sau alte boli contagioase, trebuie să evite prezența la școală și să se auto-izoleze la domiciliu, scrie cancan.ro.

Această măsură a fost luată în contextul sezonului gripal, dar și a altor afecțiuni respiratorii care afectează din ce în ce mai mulți cetățeni, inclusiv personalul didactic. Se știe că spitalele din întreaga țară sunt tot mai aglomerate, iar camerele de gardă sunt plin de de pacienți cu probleme respiratorii, fapt ce a determinat autoritățile să adopte măsuri preventive stricte.

Cum trebuie să procedeze profesorii care prezintă simptome de gripă

Prin urmare, profesorii care prezintă simptome caracteristice gripelor sezoniere sau altor afecțiuni respiratorii trebuie să stea acasă și să se izoleze, având obligația de a nu se prezenta la orele de curs planificate. Înlocuirea acestora va fi asigurată de școli, iar elevii vor fi supravegheați corespunzător, în timp ce conducerea școlii va decide, în cazurile în care orele de curs se desfășoară la începutul sau sfârșitul zilei, dacă aceștia pot rămâne acasă, dar doar cu acordul oficial al direcțiunii.

Nu putem să nu aducem în discuție faptul că Ministerul Educației și Ministerul Sănătății recomandă părinților să monitorizeze cu atenția starea de sănătate a copiilor și, în caz de simptome respiratorii, să îi țină acasă pentru a preveni răspândirea infecțiilor. Măsura vine ca un răspuns la riscurile crescute de transmitere a bolilor respiratorii în colectivități, mai ales pentru că acestea pot avea efecte grave în această perioadă a anului, mai precizează cancan.ro.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Secretele celor mai delicioase sarmale. Ce sunt și cum se prepară cuiburile de cinci, o regină a bucătăriei tradiționale arhaice românești

Publicat

Publicitate

Preparatele tradiționale românești sunt printre cele mai delicioase din lume. Drept dovadă stau și rețetele vechi din zonele etnografice consacrate, unele dintre ele cu origini pierdute în negura vremurilor. O parte dintre acestea au fost redescoperite și chiar publicate, scrie ADEVĂRUL

Mâncarea românească este printre cele mai bune din lume 

Gastronomia românească se pierde în negura vremurilor și a suferit influențe numeroase de la multe neamuri care au intrat în contact cu poporul nostru. Românii au reinterpretat multe rețete învățate de la alții și le-au dat o notă personală sau pur și simplu au inovat cu ce aveau prin bătătură sau prin împrejurimi. Radu Anton Roman, cunoscutul jurnalist, scriitor și realizator TV pasionat de gastronomia românească a scos la lumină o serie de rețete românești autentice, foarte vechi și delicioase, tocmai din zona Bucovinei. Trei dintre acestea sunt efectiv unicat și pe cale de dispariție, dacă nu cumva s-au și pierdut între timp.

Bunătăți din cinci cărnuri

Sarmalele sunt un adevărat brand al gastronomiei românești. Chiar dacă împrumutate ca denumire și concept de pe la turci și în general popoarele Asiei, românii le-au reinterpretat și reinventat de-au devenit un preparat cu adevărat românesc. La granița dintre Maramureș și Bucovina, în zona pasului Prislop, Radu Anton Roman găsise în peregrinările sale o rețetă de sarmale cum greu mai găsești. Preparatul este denumit „cuiburi de cinci” și este o delicatesă de cuib cu cinci sarmale, din cărnuri diferite, neamestecate.

În cartea sa „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, Radu Anton Roman ne dezvăluie povestea dar și rețeta acestui „cuib” de sarmale. „ În Bucovina muntoasã, spre Prislop, se fac sarmalele sarmalelor! Nici o terfeloagã cum e asta a mea nu le-a povestit, decât pe sărite și pe sponci, din cauză că se fac rar și cu cheltuială foarte mare. Dar la Cârlibaba, în casa doamnei Mariana, inginer Epaminonda Amăriuței, am mâncat, acum vreo doi ani, cu ocaziunea unui botez de o sutã de persoane – suntem pe Bistrița Aurie! – ceva ce nici românii cei mai perverși n-au putut inventa: sarmale din cinci cărnuri diferite, neamestecate între ele și încuibate în foi de varză!”, povestește Radu Anton Roman în „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.

Publicitate

Propriu-zis fiecare „cuib” conține cinci sarmale, fiecare sarma din aceea construcție culinară este făcută dintr-un tip diferit de carne. Adică într-un „cuib” se găsește o sarma cu carne de gâscă, una cu carne de pasăre, alta cu carne de vită, sarma cu porc și una de curcan. Fiecare tip de sarma, dincolo de carnea diferită din compoziție se prepară cu ingrediente aparte. De exemplu,  pentru cea din carne de gâscă, pe lângă carnea propriu-zisă se folosesc ouă, o ceapă mare, ardei gras, mărar, untură de gâscă, sare și piper, miez de pâine înmuiat în lapte, și igredientul de rezistență, pastrama afumată tocată de gâscă. La sarmaua de porc, gospodina se rezumă la carnea tocată de porc, slănina afumată, cele patru linguri de orez, cepele și condimentele necesare, adică sare, piper și boia. La sarmaua de vițel se mai adaugă și un pic de cimbru, iar la cea de curcan, pătrunjel tocat, se revine cu pâine înmuiată în lapte dar și o linguriță de unt. În cele din urmă la sarmau cu carne de găină, musai un clapon gras, se mai adaugă și suc de roșii dar și niște căței tocați de usturoi.

Definitivarea unei delicatese fără seamăn

După ce s-a pregătit umplutura pentru fiecare tip de sarma în parte, se trece la învelire. Pentru asta sunt necesare cinci căpățâni de varză, evident pentru fiecare tip de carne în parte. Radu Anton Roman, preciza că tocătura, în vremuri de demult se făcea din cuțit, adică să se simtă bucata de carne în gură. Foile de varză se opăresc iar mai apoi se umplu sarmalele. „Se opăresc și se umplu vârfuri subțiri de foaie de varză, rotunjind sărmăluțe mici, mai moi cele cu orez, mai îndesate cele cu miez de pâine.”, precizează Radu Anton Roman, în lucrarea amintită.

După ce s-au învelit toate sărmăluțele, bine puse pe categorii, în funcție de tipul de carne, se ansamblează cuiburile. Adică se pune câte o sărmăluță din fiecare categorie, într-o foaie mare de varză.

Alături de ele, în același pachet se bagă și  slănină afumată dar și o bucată de frunză de dafin. Apoi se leagă fiecare cuib cu ață, în cruce, ca să nu se desfacă. După care se toacă toată varza rămasă. Se pun cuiburile într-o oală mare de lut, în prealabil unsă cu unt sau untură. Merge și ulei. Se face întâi un pat din varza tocată, peste care se așează primul rând de cuiburi. Între primul și al doilea rând de cuiburi se mai pune un pic de varză tocată, foi de dafin și crenguțe de cimbru. Se repetă operațiunea până la umplerea oalei. Deasupra se pune ultimul strat de varză. În oală se toarnă zeamă de varză dar și vin, amestecate cu suc de roșii și pastă de ardei. Oala se acoperă și se dă la foc mic. În nordul tradițional, se dădea la cuptorul de lut. Se fierb minim trei ore. Aceste delicatese se servesc cu belșug de smântână. În lucrarea sa, Radu Anton Roman recomandă fie un vin aromat de Cotnari, o busuioacă, fie o Fetească Neagră de Uricani.

ADEVĂRUL

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending