Inteligența artificială este o uriașă înșelătorie, susțin doi cercetători americani. AI-ul nu este o minte superioară, nici o conștiință digitală. Este, mai curând, un „papagal” care generează text în funcție de probabilități și o imensă operațiune de PR care susține interesele celor mai mari companii din lume.

Aceasta este teza noii cărți „The AI Con”, scrisă de doi specialiști americani, Emily M. Bender și Alex Hanna, care trage un semnal de alarmă asupra modului în care efervescența tehnologică ascunde riscuri reale și favorizează concentrarea puterii.

Informații legate de carte au apărut în The Conversation și au fost preluate de Techrider.ro.

Inteligența artificială este o uriașă înșelătorie

În The AI Con, cei doi autori demontează entuziasmul aproape religios care înconjoară Inteligența Artificială și explică, pe înțelesul tuturor, de ce modelele de limbaj precum ChatGPT nu sunt nici conștiente, nici inteligente, ci doar simulări statistice.

Modele care „par” inteligente, dar care, în esență, doar prezic următorul cuvânt cel mai probabil dintr-un șir de text, pe baza unor vaste baze de date.

„Papagali”, așa le-au numit cei doi autori. Și deși aceste modele nu „gândesc”, ele reușesc să convingă publicul și investitorii că o fac. O iluzie bine ambalată.
Opinia lor nu este împărtășită pe scară largă. Mo Gawdat, fostul director de afaceri al Google X, denumită acum laboratorul de inovație al Alphabet Inc., a spus  că Inteligența Artificială știe ”ce este în neregulă cu omenirea”.

El a afirmat într-un podcast că nu este îngrijorat cu privire la expansiunea AI, ci din contră.

Ieri, 27 iunie 2025, la Botoșani, a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții Poliției de Frontieră Române și delegația Poliției de Frontieră a Republicii Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul cooperării bilaterale în domeniul securizării frontierei de stat și consolidării relațiilor de colaborare între cele două instituții.

Delegația română a fost condusă de către șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași – comisar șef de poliție Victor MARINIUC, însoțit de către șefii serviciilor teritoriale, iar din partea R. Moldova a participat comisar șef Ion CAZACU, șeful delegației, însoțit de către șefii direcțiilor regionale de la frontiera comună. De asemenea, din partea celor două state au fost prezenți și experți în domeniul supravegherii frontierei de stat.

Întâlnirea a avut ca scop principal analizarea activităților comune desfășurate în ultima perioadă, precum și stabilirea unor măsuri operative pentru creșterea eficienței în prevenirea și combaterea migrației ilegale, a contrabandei și a altor forme de criminalitate transfrontalieră.

Discuțiile au vizat optimizarea schimbului de informații, coordonarea intervențiilor la frontiera de stat comună și pregătirea unor acțiuni bilaterale pentru perioada următoare.

Părțile au subliniat importanța cooperării transfrontaliere și au reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de siguranță și ordine publică la granița dintre România și Republica Moldova.

Întâlnirea de la Botoșani reprezintă un nou pas în consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două instituții și contribuie la întărirea securității la frontiera estică a Uniunii Europene.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că pregătește un pachet de burse pentru elevi, menționând că în prezent pentru burse se plătește un miliard de euro și „acest lucru trebuie reconfigurat”.

„Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile de la 188 de milioane de lei pe toată țara și am ajuns la 4,7 miliarde de lei, în trei ani de zile, deci o creștere imensă.

Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, sigur nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă și acest lucru trebuie reconfigurat”, a precizat Ilie Bolojan, într-o conferință de presă.

Ilie Bolojan a precizat că se încearcă controlarea creșterii cheltuielilor statului, în general, pentru că nu mai pot fi susținute la acest nivel.

sursa: Agerpres.ro

Mii de oameni au ajuns să trăiască una dintre cele mai absurde situații din România. Deși trăiesc într-un județ al apelor, suferă de sete și nici nu mai au cu ce să-și adapte animalele. Multe comunități din Botoșani primesc apă cu țârâita iar localnicii au ajuns la capătul răbdărilor, scrie ADEVĂRUL.

„Ne urcam pe pereți”

Una dintre cele mai grele situații este în satul Drislea, comuna Trușești. Aici trăiesc aproximativ 1000 de suflete care se întrețin mai ales din creșterea animalelor. Comuna începuse să se dezvolte, cu drumuri asfaltate și rețele de apǎ. Majoritatea localnicilor au investit sume importante pentru a se racorda la magistrale. Sperau că odată cu apa vor putea ține mai multe animale și în felul acesta se vor chivernisi mai bine, însǎ apa la care au visat, în cel mai bun caz, vine cu porția. Mai ales vara, atunci când au cea mai mare nevoie. O dată pe săptămână, cu noroc la două săptămâni, apa se oprește. Ultima dată nu a curs fir de apă pe țeavă timp de două săptămâni, iar vara trecută au stat pe uscat trei luni.

Oamenii sunt deznădăjduiți FOTO Cosmin Zamfirache

„Apa la Drislea este o problemă foarte gravă. Nu sunt singurele întreruperi că nu am avut nici acum două săptămâni. Permanent sunt avarii. Întreruperi sunt permanent. La o săptămână, două iarăși se întrerupe. Eu am un băiet bolnav locomotor. Are 26 de ani, nu mai este copil, să-l bag în cădiță să-l spăl. Nu mai putem. Vara trecută trei luni nu a fost apă. Ne urcam pe pereți. Plângeam uitându-ne la robinete”, spune o localnică din Drislea.

„Parcă trăim un blestem! Își bat joc de noi”

Pe nea’ Vasile l-am găsit stând deznădăuit într-o căruță. Tocmai descărcase câteva butoaie cu apă. „Parcă trăim un blestem! Își bat joc de noi! Uite, așa car de mă cocoșez apă la animale. Nu mai este deloc. La robinet ba curge, ba nu curge. Este problemă mare cu apa. Fântânile sunt secate”, spune săteanul. O vecină vine cu două găleți goale.

Pe viaduct este cel mai greu iar oamenii au ajuns la capătul răbdării FOTO Cosmin Zamfirache

„Secate fântânile. Încă de vara trecută. Trei luni au oprit apa. A fost catastrofă. Am ajuns la capătul răbdărilor. Aproape că nu mai este apă la nicio fântână. Și în baza ce dau ăștia la robinet, murim de sete și noi și animalele. Multă lume nici nu mai ține animale. Le dă la sacrificat sau le vinde. Nu mai are cu ce le adăpa”, adaugă botoșăneanca. Nea’ Vasile ne spune că nu poate da animalelor apă de oriunde, mai ales vacilor: „Dacă îi dau apă sălcie de pe cine știe ce văioagă, se îmbolnăvește animalul și moare. Sau mai prinde cine știe ce bacterie și se duce-n lapte. Apă nu pot să le fierb toată ziua. Și nici să le cumpăr apă plată nu pot. Îmi vine să vând tot și să plec în lumea largă. Picătură de apă nu-i. Și Prutul este la 17 kilometri de noi. Nu-i ca la proști?”.

400 de lei lunar pe aerul din conductă

Situația cea mai grea este aproape de viaductul dinspre Trușești, o zonă de deal unde sătenii au tot mai rar apă. Sunt revoltați și spun că au sesizat situația de multe ori la Nova Apaserv, operatorul de apă al județului. Se plâng că nu le răspunde nimeni și că lucrurile nu s-au schimbat de ani de zile. În schimb, sunt nevoiți să plătească facturi, deși mai mereu rămân fără apǎ.

Oamenii cară apa cu butoaiele FOTO Cosmin Zamfirache

„Nu vine nimeni să vadă care-i problema. Nu ne răspunde nimeni. Eu am trimis și la dânșii (n.r. la Nova Apaserv) online. Nu mi-a răspuns nimeni. Am sunat, nu răspunde nimeni. Facturile la apă sunt, în schimb, foarte mari. Mai ales în condițiile în care noi nu avem apă și nu consumăm. De unde vin facturile acelea așa de mari? Luna trecută mi-a venit 400 de lei. Pentru ce? Probabil pentru aerul de pe țeavă. Că doar întreruperi sunt permanent”, spune o săteancă care trăiește în zona viaductului.

Fără apă în fântâni și cu porția la robinete, oamenii se bazează mai mult pe apa îmbuteliată, din comerț. „Noroc de magazin. Plătim apă de două ori, și la magazin și pe factură. Bătaie de joc. Ba se oprește, ba când vine îi tulbure și nu-i bună de băut. Uite așa trăim noi”, adaugă o săteancă în vârstă. De făcut duș sau o baie bună este un adevărat lux. Oamenii ajung să se spele ca în evul mediu, în balii de alamă sau prin butoaie.

În trei decenii nu au putut schimba o conductă de pe vremea lui Ceaușescu

Marea problemă, spun autoritățile locale din Trușești, este o conductă de magistrală care aduce apa de la Prut. Este o țeavă veche, peticită, care alimenta, pe vremea lui Ceaușescu, o veche fabrică de zahăr. Nu mai face față, ca debit, numărului de utilizatori și efectiv se descompune din cauza vechimii. În aceste condiții, avariile sunt foarte dese iar oamenii stau mai mult pe uscat.

Sătenii cară apa cu sacoșele ca să aibă ce bea acasă FOTO Cosmin Zamfirache

„Problema este magistrala de la Ștefănești la Trușești. Este de pe timpul fabricii de zahăr. Este foarte veche și sunt avarii dese. Am ajutat și noi operatorul de apă, cu buldoexcavatorul Primăriei, numai să dea drumul mai repede la apă la oameni. Am mai desfundat și noi niște izvoare, am făcut un dig la un iaz la Drislea. Numai să aibă apă la animale”, mărturisește Mihai Puruhniuc, primarul de la Trușești. Deși situația era cunoscută de autoritățile județene încă de acum două decenii, nimeni nu a luat, până în prezent, măsuri concrete pentru înlocuirea țevii. Societatea de apă și canal a județului, unde acționar majoritar este Consiliul Județean, are planuri de înlocuire a magistralei, dar pe termen lung.

Majoritatea sătenilor umblă cu bidoanele în portbagaje FOTO COsmin Zamfirache

„Pe termen lung acolo vom schimba conducta de aducțiune pe proiectul PDD. Pe termen scurt, în zona cu probleme, vom iniția un proiect rapid prin care vom schimba în jur de 500 de metri de conductă într-o zonă în care avem foarte multe avarii”, a precizat Alin Cirimpei, director Nova Apaserv. Drislea este doar una dintre localitățile care se confruntă cu aceste probleme. Oamenii îndură secetă cruntă și la Cerchejeni, comuna Blândești, acolo unde apa nu ajunge deloc iar fântânile au secat. La Flămânzi și pe tot tronsonul către Flămânzi, cu aproximativ trei comune, apa se dă cu porția în fiecare vară. De vină este tot o conductă foarte veche, subdimensionată și care nu a fost schimbată în ultimele trei decenii. Probleme grave au fost și la Ungureni, dar și în alte părți ale județului. „Să n-ai apă la robinet în Botoșani, cu ditamai iazurile și râurile? Ajungi să râzi ca prostu-n ogradă și să te întrebi dacă ai înțeles ceva de la viață! Sincer!”, mărturisește un sătean din zona Trușești.

Sursa: ADEVĂRUL