Începutul oficial al toamnei în emisfera nordică este marcată de echinocțiul de toamnă. Este unul dintre cele două momente din an în care ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, creând un echilibru perfect între lumină și întuneric, scrie alba24.ro.

Echinocţiul de toamnă 2024 are loc pe 22 septembrie, la ora 15:43, ora României. Momentul  marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea. În emisfera sudică are loc echinocţiul de primăvară, marcând sosirea primăverii.

Ce este Echinocțiul de Toamnă

Echinocțiul de toamnă are loc atunci când axa Pământului este perpendiculară pe planul orbitei sale în jurul Soarelui. În acest moment, Soarele se află exact deasupra ecuatorului, oferind o distribuție egală a luminii între cele două emisfere.

Deși nu este o egalitate perfectă din punct de vedere al duratei zilei și nopții, această apropiere simbolizează echilibrul și tranziția între vară și iarnă. Termenul „echinocțiu” provine din latină, însemnând „noapte egală”.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocțiul de toamnă nu este la aceeași dată în fiecare an

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Publicitate

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

• Echinocțiul de toamnă 2024: 22 septembrie, ora 15:44
• Echinocțiul de toamnă 2025: 22 septembrie, ora 21:19
• Echinocțiul de toamnă 2026: 23 septembrie, ora 03:05
• Echinocțiul de toamnă 2027: 23 septembrie ora 09:02
• Echinocțiul de toamnă 202: 22 septembrie ora 14:45

Echinocțiul de toamnă. Tradiții și superstiții

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.

• în această zi nu este bine să-ți cerți copiii; vor înțelege că este tot ce au de cules în viață
• se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna
• în această zi se culeg nucile, merele și gutuile
• nu ar fi bine să te speli pe față, până la apusul soarelui
• înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei
• la biserică se duc prune; după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat
• ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură
• la echinocțiu, este un moment bun pentru a ne face planuri

Echinocțiul de toamnă – Semnificații culturale și tradiționale

De-a lungul istoriei, echinocțiul de toamnă a avut un rol central în viețile oamenilor, influențând diverse culturi și tradiții din întreaga lume.

Civilizațiile antice observau acest fenomen pentru a-și organiza calendarul agricol, sărbătorind sfârșitul recoltelor și pregătindu-se pentru venirea iernii.

Civilizații antice și mitologie – În Egiptul și Mesopotamia antică, echinocțiul de toamnă era strâns legat de ritualuri dedicate zeilor recoltelor și fertilității. Zeița Demetra din mitologia greacă era venerată în acest moment pentru bogăția pământului și belșugul adus de recoltă.

Monumente antice – Piramida Kukulcán din Chichen Itza, Mexic, este un exemplu impresionant de inginerie astronomică. La echinocțiu, umbrele care se formează pe treptele piramidei creează iluzia unui șarpe care urcă sau coboară, simbolizând conexiunea dintre pământ și cer.

În mod similar, monumentul de la Stonehenge din Anglia era folosit de civilizațiile neolitice pentru a observa schimbările în poziția Soarelui.

Festivaluri moderne – În Japonia, echinocțiul de toamnă este marcat prin festivalul Higan, un moment de reflecție spirituală și comemorare a strămoșilor.

În Europa, Festivalul Recoltei este celebrat prin mulțumiri aduse pentru abundența pământului, în special în comunitățile agricole.

În Marea Britanie, acest festival are loc adesea în biserici, unde oamenii oferă recolte și produse alimentare celor în nevoie.

Echinocțiul de toamnă – Impactul asupra naturii și asupra oamenilor

Odată cu echinocțiul de toamnă, natura trece printr-o transformare spectaculoasă. Frunzele își schimbă culoarea în nuanțe vibrante de galben, portocaliu și roșu, semn că plantele încep să conserve energie pentru lunile reci care urmează.

Pe măsură ce lumina zilei scade, multe specii de animale își ajustează comportamentul: păsările migratoare își încep călătoria spre sud, în căutarea unor climate mai blânde, iar animalele care hibernează încep să-și pregătească vizuinile și să adune provizii.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea anotimpului are un impact puternic asupra noastră. Zilele tot mai scurte și scăderea temperaturilor ne pot induce o stare de introspecție și reflecție.

Acest moment al anului este adesea considerat o perioadă de tranziție, nu doar în natură, ci și în viețile noastre. Fenomenul echinocțiului ne amintește de importanța echilibrului, invitându-ne să ne ajustăm la noile provocări care vin odată cu anotimpul rece.

Pe 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.

Echinocțiul de toamnă și fazele lunii

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent. Luna efectuează o rotaţie completă în jurul Pământului în raport cu stelele fixe pe o orbită aproape circulară, într-un timp echivalat cu 27,3 zile. Aceasta perioadă se numeşte perioada siderală.

Întrucât Pământul se deplasează şi el în acelaşi timp pe orbita sa în jurul Soarelui, durează puţin mai mult până când Luna ajunge în aceeaşi fază în raport cu Pământul, adică aproximativ 29 de zile şi jumătate, această perioadă numindu-se perioada sinodică sau lunaţie.

Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii).

Fazele Lunii pentru luna septembrie 2023:

Se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro

• la 07 septembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 01 h 21 m;
• la 15 septembrie – Luna Nouă (din această zi Luna începe să crească) la 04 h 39 m;
• la 22 septembrie – Luna la Primul Pătrar la 22 h 31 m;
• la 29 septembrie – Lună Plină (din această zi Luna începe să descrească) la 12 h 57 m, .

Comisarii de la Protecţia Consumatorilor au aplicat amenzi de 2,5 milioane de lei unor comercianţi de produse congelate, inclusiv îngheţată, şi au oprit de la comercializare peste 27 de tone de astfel de produse alimentare improprii consumului uman.

Potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), transmis vineri AGERPRES, acţiunile de control s-au desfăşurat în perioada 12 – 23 august 2024 la 540 de operatori economici, iar în cazul a 466 dintre aceştia au fost constatate deficienţe.

Totodată a fost verificată o cantitate de peste 50 de tone produse alimentare congelate, din care circa 34 de tone nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

Inspectorii ANPC au verificat modul de respectare a prevederilor legale în domeniu referitoare la conformitatea, comercializarea şi modul de etichetare al produselor alimentare comercializate sub formă congelată, inclusive a îngheţatei, la nivelul întregii ţări.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii ANPC au aplicat 440 amenzi contravenţionale în valoare de peste 2,5 milioane lei, 130 de avertismente, oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a peste 27 de tone de produse alimentare congelate improprii consumului uman, în valoare de aproximativ 270.000 lei şi oprirea temporară de la comercializare a circa 3,5 tone produse alimentare congelate, până la remedierea neconformităţilor constatate.

“Toţi consumatorii trebuie să manifeste atenţie deosebită, în momentul în care cumpără produse alimentare congelate, inclusiv îngheţată, la ambalajele murdare, deteriorate sau care nu sunt închise etanş şi nu asigură salubritatea produsului. De asemenea, foarte importantă este verificarea de către consumatori, pe ambalaj, a datei durabilităţii minimale. Pentru a nu le fi afectată sănătatea, trebuie să refuze produsele pe eticheta cărora aceasta lipseşte sau este modificată ori depăşită”, a declarat Sebastian Hotca, preşedinte interimar al ANPC.

Dintre cele mai frecvente abateri sunt menţionate: comercializarea unor produse congelate cu modificări organoleptice (acumulări de gheaţă în interiorul ambalajului, cu arsuri de congelare, devidate, cu stare termică modificată – decongelate), comercializarea unor produse alimentare congelate fără elemente de identificare şi caracterizare, comercializarea unor produse alimentare congelate cu data durabilităţii minimale depăşită, comercializarea unor produse alimentare congelate în ambalaje deteriorate, rupte, care nu asigurau etanşeitatea.

Inspectorii ANPC au mai constatat: lipsa informaţiilor obligatorii, la locul de comercializare a produselor congelate (menţionarea ingredientelor alergene, traducerea în limba română a elementelor de pe etichetă, lipsa înscrierii cantităţii nete, înscrierea eronată a datei durabilităţii minimale, lipsa înscrierii ţării de origine etc.), neconcordanţe între menţiunile de pe eticheta produsului şi cea de la raft, neconcordanţe între preţul produsului de la raft şi cel de la casa de maarcat, nerespectarea temperaturii de congelare (-18 grade C), impusă de producători, nerespectarea condiţiilor de depozitare.

Pe lista de nereguli constatate se mai află: utilizarea unor agregate frigorifice neigienizate sau deteriorate, abateri privind afişarea preţului (lipsa afişării preţului, a preţului pe unitatea de măsură sau afişarea acestuia în mod greu lizibil), nerespectarea regimului promoţiilor (lipsa specificării perioadei de promoţie, a indicării preţului vechi etc.), utilizarea unor mijloace de cântărire neverificate metrologic sau cu verificarea metrologică depăşită, comercializarea produselor alimentare congelate într-un spaţiu neautorizat. AGERPRES

Publicitate

În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 4 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la 71 evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise, în cadrul acestora fiind aplicate 193 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 130.000 de lei.

De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 18 permise de conducere, 2 dintre acestea fiind reținute pentru consum de băuturi alcoolice, iar 7 pentru nerespectarea limitei legale de viteză.

Cele mai multe dintre sancțiuni au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Polițiștii din Darabani au efectuat semnal de oprire unui autoturism, al cărui conducător auto nu s-a conformat, continuându-și deplasarea.

Polițiștii au procedat la urmărirea acestuia, iar în scurt timp, conducătorul auto a intrat cu mașina în șanțul de pe marginea părții carosabile, rezultând pagube materiale.

Ulterior, a fost stabilită identitatea conducătorului auto, este vorba despre un bărbat, de 35 de ani, din comuna Hudești. Acesta emana halenă alcoolică, motiv pentru care a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,75 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Mai mult decât atât, autoturismul pe care îl conducea nu avea efectuată inspecția tehnică periodică și nici asigurare obligatorie, bărbatul fiind sancționat contravențional cu amendă în valoare de peste 3.000 de lei.

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Publicitate