Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat vineri cu privire la situația facturilor pe luna iulie la care s-a aplicat cota majorată de TVA de 21%. Acesta susține că ministerul a aplicat corect legea, iar TVA se plătește în funcție de data facturării, nu de perioada consumului., scrie alba24.ro.

„Afirmațiile potrivit cărora românii ar fi „jefuiți” prin aplicarea cotei majorate de TVA la facturile pentru luna iulie sunt false.

Regula fiscală este simplă și neschimbată de ani de zile: TVA se aplică în funcție de data facturării sau a plății prevăzute în contract, nu de perioada calendaristică a consumului.

Asta înseamnă că, dacă furnizorul de energie, gaze, apă sau telefonie emite factura în august pentru consumul din iulie, se aplică automat cota în vigoare la data facturării, adică 21%.

Aceeași regulă s-a aplicat și atunci când TVA a scăzut, iar oamenii au beneficiat de cote reduse la facturile emise după 1 ianuarie 2016 sau 2017, chiar dacă acestea priveau consumul din luna anterioară. Regula este neutră și echitabilă: se aplică identic atât la creșterea, cât și la scăderea cotei”, a scris ministrul, pe pagina de Facebook.

Potrivit lui Alexandru Nazare, nu a existat nicio omisiune din partea Ministerului Finanțelor, aşa cum se propagă greşit în spațiul public.

„Articolul 281 din Codul Fiscal stabilește de multă vreme această procedură, folosită constant în toate situațiile de modificare a TVA.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor a aplicat corect legea, fără să ia bani în plus de la cetățeni, iar orice încercare de denaturare a adevărului fiscal constituie fake news.

„Dacă, în schimb, există companii care au facturat diferit de prevederile legale, cu scopul de a obține sume necuvenite de la români, ANAF va interveni prompt pentru a verifica situația și a dispune măsuri clare. Nu vom accepta ca oamenii să plătească sume necuvenite”, a mai precizat ministrul Finanțelor.

Ministrul Educației, Daniel David, a spus că profesorii pensionari ar putea să-și păstreze posturile din învățământ și să primească și pensie și plata pentru orele predate, scrie alba24.ro.

Acesta a avut o discuție în acest sens cu premierul Ilie Bolojan pe tema proiectului prin care este interzis cumulul pensie-salariu.

Ministrul spune că modificările propuse din legislație reprezintă măsuri de criză.

„Toți trebuie să înțelegem că Educația și-a făcut modificările pe care trebuie să le facă în condiții de criză. Au fost reforme, sunt măsuri de criză.

Educația din acest moment trebuie să crească, nu mai poate să intre într-o logică de criză și de austeritate.

În Educație ai o situație în care anunți profesori, care sunt profesori pensionați, au diverse activități, nu au neapărat un salariu de o normă completă, dar țin activități la plata cu ora în diverse discipline”, a declarat Daniel David, potrivit antena3.ro.

Ministrul spune că pozițiile de titular sunt foarte căutate în sistem. Acesta a recunoscut că în unele domenii, cum este fizica sau alte domenii, ” avem probleme să acoperim orele cu specialiști”. De aceea, implicarea profesorilor care sunt pensionați este fundamental, potrivit sursei citate.

Daniel David spune că propunerea este ca profesorii deja pensionați să-și poată continua activitatea, în plata cu ora.

Ministerul Educației: 98,6% dintre profesorii titular își păstrează posturile

Aproximativ 98,6% dintre profesorii titulari rămân în aceleași unități școlare, în urma creșterii normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, informează Ministerul Educației și Cercetării.

Ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare, reiese dintr-un comunicat transmis de minister.

”Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, stabilită prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, a generat redefinirea normelor didactice pentru noul an școlar (2025 – 2026).

Pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare la finalul perioadei de constituire a normelor la nivelul unităților de învățământ, în cazul profesorilor titulari, aproximativ 98,6% au rămas în aceleași unități școlare, iar ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare”, precizează sursa citată.

Creșterea normei didactice cu două ore

Ministerul menționează că o creștere a normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor ”o mai mare interacțiune” cu profesori titulari. Acest lucru trebuie dublat însă de o ”reducere a încărcării birocratic-administrative” din timpul general de lucru, demers pe care ministerul îl are în analiză.

”De asemenea, prin reglementările ministerului pentru implementarea legii fiscal-bugetare (L141/2025) s-a avut în vedere posibilitatea de a evita fragmentarea normelor didactice acolo unde acestea erau deja fragmentate în trei sau mai multe unități școlare”, se arată în comunicat.

Săptămâna viitoare vor fi distribuite normele pentru suplinitori și ulterior numărul de ore disponibile pentru plata cu ora. Ministerul Educației și Cercetării va informa public și în privința acestor demersuri, mai reiese din comunicat.

Guvernul a anunțat primele concluzii în urma rundelor de discuții purtate cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului privind proiectele propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Analiza are ca obiectiv stabilirea clară a proiectelor care vor rămâne la finanțare și a celor care vor fi ajustate sau eliminate, informează alba24.ro.

Ce proiecte rămân la finanțare prin PNRR. Guvernul a făcut precizări în urma primei runde de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program, transmite Executivul, într-un comunicat.

Ce proiecte rămân la finanțare prin PNRR

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026. De asemenea, vor rămâne și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european.

Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene.

„Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile.

Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, citat în comunicat.

Proiecte PNRR în sănătate, educație și mediu

În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă.

În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate.

În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate.

La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Consultările pentru prioritizarea finanțării proiectelor de investiții vor continua în perioada următoare cu celelalte ministere coordonatoare de reformă și de investiții din PNRR.

Seismologii au revizuit în scădere la 4,2, de la 4,4 anterior, magnitudinea cutremurului de suprafață produs vineri după-amiaza, la ora 14:18, în Oltenia, județul Gorj.

Totodată, a fost revizuită și adâncimea la care s-a produs seismul, de la 15 kilometri (km) la 13,8 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 11 km nord-vest de Târgu Jiu, 70 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 72 km sud de Hunedoara, 861 km sud de Deva și 92 km vest de Râmnicu Vâlcea.

În august, în România s-au produs 13 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,2.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, în data de 16 septembrie.

AGERPRES