Connect with us

Eveniment

Județul Botoșani, printre cele mai afectate din țară de lipsa apei. Apă restricționată în aproape 300 de localități din România

Publicat

Publicitate

Rezerva de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare ale Administrației Naționale „Apele Române” își menține tendința de scădere până la sfârșitul lunii iulie. Alimentarea cu apă este restricționată în aproape 300 de localități din România. Județul Botoșani este printre cele mai afectate de lipsa apei.

Chiar dacă rezerva strategică de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare își menține tendința de scădere până la sfârșitul lunii iulie, aceasta poate satisface necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de suprafață.

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, Administrația Națională „Apele Române” recomandă, acolo unde există posibilitatea, ca oamenii să apeleze la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.

În continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova (cele mai afectate județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.

La nivel național, sunt 274 de localități (din 18 județe) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 județe).

Rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă

Publicitate

Rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte. Restricțiile (raționalizarea apei) sunt necesare întrucât consumul de apă a crescut foarte mult și este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor.

Astfel, în principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,27 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie: 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,40% (comparativ cu 5 iulie: 82%), fiind într-o ușoară tendință de scădere față de perioada anterioară.

Administrația Națională „Apele Române” estimează că, la sfârșitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național), va reuși, printr-o gestionarea eficientă a volumelor de apă, să mențină un coeficient de umplere de peste 70%.

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Someșul Mare, Jiu, Prahova, pe cursul Mureșului, pe cursul superior al Trotuşului și pe cursul inferior al Ialomiței.

Unde sunt înregistrate cele mai valori

Cele mai mari valori (între 50-80%) din valorile medii multianuale lunare se înregistrează pe cursul superior al Moldovei și pe cursul superior și mijlociu al Bistriței. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub cotele de atenție.

Debitul Dunării la intrarea în țară a fost în jurul valorii de 1950 mc/s fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s). Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie. Acesta va fi staționar pentru următoarele zile, apoi într-o ușoară scădere ajungând în data de 31 iulie în jurul valorii de 1900 mc/s, conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere.

În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de cca 28 (cm) suficientă pentru funcționarea CNE- până la prima treaptă de avertizare.

La această oră, în ceea ce privește situația alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparținând operatorilor de apă-canal), 274 localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad (18 județe) funcționează în regim restricționat. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova.

Județele vizate

În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricțiile sunt determinate de creșterea consumului de apă pentru irigații. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare.

Astfel, în 384 de localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 județe) sunt fântâni secate parțial. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova unde autoritățile locale și Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni și animale.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Banat, Olt, Mureș, Crișuri și în special în bazinele hidrografice Siret și Prut. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 26 stații hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Siret, Prut).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Un topor în cruce care ar putea avea o vechime de 4.000 de ani, găsit de un căutător de comori

Publicat

Publicitate

Un topor în cruce despre care se presupune că ar avea o vechime de aproximativ 4.000 de ani a fost descoperit de un căutător de comori din Botoșani.

Romică Păduraru este subofițer la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, iar săptămâna trecută, în timp ce se afla în timpul liber, a decis să se plimbe prin Pădurea Gorovei, însoțit de detectorul de metale. După puțin timp, a găsit o adevărată comoară.

‘La un moment dat, detectorul a emis un semnal puternic. M-am oprit și am început să sap. La aproximativ 40 de centimetri adâncime, am găsit un topor în cruce, care, după ce m-am documentat, am aflat că ar proveni din perioada Culturii Cucuteni, având o vechime foarte mare’, a declarat, pentru AGERPRES, Romică Păduraru.

Toporul din aramă, aflat în stare foarte bună de conservare, are un braț dispus cu tăișul orizontal, iar al doilea vertical, perpendicular unul pe celălalt.

Artefactul a fost predat, a doua zi, la Direcția Județeană de Cultură Botoșani. El urmează a fi expertizat, pentru a i se stabili valoarea istorică.

‘Este posibil ca acesta să dateze din perioada Culturii Cucuteni, când era considerat un simbol al puterii la comunitățile neolitice. Obiect de paradă, acest tip de topor cu lungimea de circa 25 de centimetri a fost folosit în ceremoniile magico-religioase, precum ritualurile de jertfire a unor animale’, a precizat jandarmul.

Publicitate

Cultura Cucuteni este cea mai veche civilizație din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr., care și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii și precedă cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Valoarea tichetului Rabla va crește. Românii se vor putea înscrie singuri în platformă. Precizări făcute de Ministrul Mediului

Publicat

Publicitate

Valoarea tichetului Rabla va crește. Valoarea ecotichetului pentru programul „Rabla” nu a fost stabilită încă, dar cu siguranță aceasta va crește, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet. Potrivit acestuia, românii se vor putea înscrie singuri în platformă, scrie alba24.ro

„Încă nu am hotărât care este valoarea ecotichetului, dar cu siguranță o vom crește. Am avut lungi discuții cu producătorii de autovehicule din România, cu importatorii de autovehicule din România și cu toți românii care așteaptă cu nerăbdare acest program. Vom definitiva în curând consultările publice în acest sens și sperăm foarte repede să putem să trimitem la Monitorul Oficial noile praguri ale valorii ecotichetelor.

Un termen de debut al acestui program ține mai degrabă de aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu și de dezvoltarea aplicației informatice

Valoarea tichetului Rabla va crește

Noutatea anului acesta este legată de faptul că românii se vor înscrie singuri în platformă, nu vor mai face înscrierea prin intermediul unui dealer de autovehicule. Își vor lua voucherul și vor deconta acel voucher la orice dealer, la orice producător, la orice furnizor de autoturisme”, a afirmat Fechet, citat de Agerpres.

Ministerul Mediului a lansat, pe data de 5 martie 2025, în consultare publică, Ghidul pentru „Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, cunoscut ca „Rabla”.

Publicitate

Conform documentului, cuantumul ecotichetului destinat cumpărătorilor de autoturisme 100% electrice rămâne la fel ca în 2024, respectiv 25.500 de lei (5.000 de euro). Totodată, se vor acorda 7.000 de lei pentru achiziționarea unei motociclete, 10.000 de lei pentru cumpărarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă) sau hibrid și 13.000 de lei la achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice.

Pe acest subiect, la scurt timp după publicarea documentului, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) și-a exprimat dezacordul față de forma propusă de către minister, considerând că prevederile nu răspund în mod adecvat nevoilor pieței și riscă să încetinească și mai mult procesul de electrificare a transportului rutier din România.

APIA a propus majorarea subvenției pentru vehicule electrice la 8.500 de euro în 2025

„APIA a atras atenția, inclusiv prin comunicatul (…) din ianuarie 2025, asupra necesității unei subvenții corect calibrate pentru vehiculele electrice, astfel încât să evităm efectele negative resimțite în 2024, când reducerea drastică a sprijinului financiar a dus la prăbușirea pieței de automobile electrice cu 32,2%, România ajungând pe ultimul loc în UE în acest sector, atât la nivel procentual, cât si la nivelul numărului efectiv de vehicule electrice înmatriculate raportat la numărul populației.

Mai mult decât atât, evoluția înmatriculărilor de vehicule electrice în primele două luni ale anului 2025, care indică o scădere de 31% față de aceeași perioadă din 2024, este extrem de îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât 2024 a fost deja un an catastrofal, marcat de prăbușirea cererii ca urmare a reducerii drastice a subvențiilor. Această tendință negativă devine și mai alarmantă în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, înmatriculările de vehicule electrice au crescut cu 37% doar în prima lună a anului 2025.

Această discrepanță majoră subliniază faptul că România nu doar că nu ține pasul cu tendințele europene, ci riscă să devină un caz izolat de stagnare în procesul de tranziție către mobilitatea electrică”, au susținut reprezentanții
În acest context, asociația profesională a reiterat propunerile transmise anterior Guvernului și Ministerului Mediului, una dintre acestea fiind menținerea și majorarea subvenției pentru vehiculele electrice la 8.500 de euro, în 2025, și de 7.500 de euro, în 2026, urmate de o scădere treptată până în 2030.

De asemenea, APIA a propus majorarea plafonului maxim al prețului de achiziție eligibil prin „Rabla” la 80.000 de euro, pentru a reflecta inflația și a permite accesul consumatorilor la vehicule electrice performante.

În plus, în viziunea asociației, ar fi nevoie de reducerea perioadei minime de păstrare a unui autoturism achiziționat prin program, de la 3 ani la un an, pentru a încuraja o piață dinamică și a facilita accesul mai multor categorii de consumatori la mobilitate electrică.

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani: 218 fermieri au cerut sprijin financiar pentru 15.000 de animale. Pierderi economice majore din cauza secetei

Publicat

Publicitate

APIA CJ Botosani a primit 218 cereri de solicitare a sprijinului financiar pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile

 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani informează că în perioada 03 – 21 martie 2025, s-au primit 218 cereri de acordare a unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile, pentru un număr de aproximativ 15.200 animale.

Această schemă de sprijin financiar are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

APIA va proceda la controlul administrativ al tuturor cererilor primite, respectiv la verificarea îndeplinirii de către solicitanți a tuturor condițiilor de eligibilitate, respectiv:

– să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod  unic de înregistrare atribuit de către Agenția de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură;

Publicitate

– să aibă cerere eligibilă pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, intervenția PD-01, din PS 2023-2027, în anul de cerere 2024;

– să dețină un efectiv de tineret femel ovin/caprin de minimum de 50 capete/exploatație, cu cod ANSVSA, cu vârsta de 1-12 luni,  înscris în BND la data de 31 august 2024;

– să dețină, la data de 23 februarie 2025 (în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii), în exploatație/i cu cod ANSVSA, un efectiv de femele adulte ovine/caprine, înscris în BND, cu vârsta minimă de 12 luni în ziua anterioară începerii perioadei de depunere a cererii, cel puțin egal cu efectivul de tineret femel pentru care se solicită sprijin financiar.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plății și după această dată, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.

Sprijinul financiar de urgență este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar*.

 

În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor, depăşeşte resursele financiare totale prevăzute mai sus, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporţional.

 

Legislație:

HG nr. 69/2025 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile;

OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste mai mult

Cultura

Participare numeroasă la Festivalul Concurs de Muzică Sacră, ediția a VI-a, de la Botoșani

Publicat

Publicitate
Festivalul Concurs de Muzică Sacră, ediția a VI-a, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, care se va desfășura în data de 29 martie 2025 la Casa Tineretului Botoșani, începând cu ora 15:00, va reuni anul acesta 14 formațiuni corale participante.
1. Corul Școlii „Filip Toderașcu” din Costești, Ialoveni, Rep. Moldova
2. Corul „Sf. Ierarh Nicolae” din Botoșani
3. Corul „Axios” din Orhei, Rep. Moldova
4. Corul „Sf. Antonie cel Mare” al Școlii Populare de Arte „G. Enescu” din Botoșani
5. Corul „Muguri de cânt” al Bisericii „Sf. Iosif cel Milostiv – Mitropolitul Moldovei”
din Valea Lupului, Iași
6. Corul „Angeli” din Miroslava, Iași
7. Grupul vocal „Cantus Armonia” din Piatra-Neamț
8. Corul „Cantabile” din Chișinău, Rep. Moldova
9. Corul „Sf. Dimitrie cel Nou” din Iași
10. Grupul psaltic „Filotheos” al Seminarului Teologic din Botoșani
11. Corul „Antoniada” al Parohiei „Sf. Antonie cel Mare” din Botoșani
12. Corul „Sf. Ioan Botezătorul” din Botoșani
13. Corul Bisericii Militare din Botoșani
14. Corul „Elefterios” din Răuseni, Botoșani
Juriul va fi format din: Marius – Ioan Corugă – profesor de ansamblu coral la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț și la Liceul Teologic Ortodox – Piatra Neamț, Ciprian – Iulian Rusu, arhidiacon al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, coordonator ale activităților diaconilor Catedralei Mitropolitane Iași, sectorul de activitate Teologie Liturgică practică și muzică bisericească, dirijor al Corului psaltic „Chivotul” al Catedralei Mitropolitane din Iași și Alexandru Liviu Mocanu – prof. la Liceul de Arte „Ștefan Luchian” din Botoșani, fondator și dirijor la Corul de Copii și Tineret Botoșani, administrator la Alma’s Academy Botoșani.
Invitați de onoare în recital Grupul Psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române din București, dirijor arhid. Mihail Bucă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending