Romfilatelia introduce în circulaţie, începând de vineri, emisiunea filatelică “Paris 2024”, cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice de Vară 2024.

Compusă din şase mărci poştale, o coliţă dantelată şi două plicuri “prima zi”, emisiunea reproduce în imaginile mărcilor poştale simboluri a şapte discipline sportive la care ţara noastră are participanţi, informează un comunicat Romfilatelia transmis, joi, AGERPRES.

Mărcile poştale ale emisiunii ilustrează imagini-simbol ale unor discipline sportive la care România are reprezentanţi cu şanse mari la medalii: gimnastica (valoare nominală 10 lei), scrima (valoare nominală 3 lei), probele de atletism (valoare nominală 4 lei), kaiac-canoe (valoare nominală 5 lei), înot (valoare nominală 13 lei) şi tenis de masă (valoare nominală 6 lei).

Marca poştală a coliţei filatelice (valoare nominală 33 lei) ilustrează o probă a canotajului – 8 +1 rame.

Cele două plicuri “prima zi” prezintă în grafica lor design-ul simbolic al amprentei naţionale reprodusă pe tricourile sportivilor români şi respectiv o compoziţie cromatică în care se regăsesc şi simbolurile grafice ale monumentelor reprezentative ale Parisului.

După ce a organizat Jocurile Olimpice din 1900 şi 1924, Parisul devine al doilea oraş-gazdă pentru a treia oară, aflându-se într-o situaţie similară cu a Londrei, gazdă în 1908, 1948 şi 2012. Evenimentul olimpic al acestui an se înscrie şi ca eveniment aniversar: Centenarul Jocurilor Olimpice de la Paris (1924) şi al primei participări a României la întrecerile olimpice, în acelaşi an 1924.

La Paris, ţara noastră va participa la întrecerile programate pentru 18 discipline sportive cu un număr de 107 concurenţi. Purtătorii drapelului românesc la festivitatea de deschidere vor fi canotorii Ionela şi Marius Cozmiuc.

Participările României la Jocurile Olimpice au avut ca rezultat obţinerea a peste 300 de medalii, cele mai multe la gimnastică. Participând la 23 de ediţii de Jocuri Olimpice de Vară şi 22 ediţii Jocuri Olimpice de Iarnă, România s-a aflat pe podiumurile de premiere obţinând 90 de medalii de aur, 97 de argint şi 122 de bronz.

Prima medalie de aur olimpică a fost cucerită de Iosif Sârbu în 1952, la Helsinki, la proba de pistol. În anul 1976, Nadia Comăneci obţine la Montreal primul 10 olimpic din istoria gimnasticii. Cea mai bună clasare a României în întrecerile olimpice s-a înregistrat în 1984 la Los Angeles, când a ocupat locul doi la clasamentul pe naţiuni, după Statele Unite al Americii, cu un total de 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz.

Publicitate

Emisiunea filatelică este disponibilă în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: https://romfilatelia.ro/store/. AGERPRES

Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică, la începutul acestei săptămâni, un proiect privind acordarea de stimulente financiare elevilor care au obţinut media 10 la examenele naţionale din sesiunea iunie – iulie 2024, scrie alba24.ro. „Am lansat în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind acordarea de stimulente financiare elevilor care au obţinut media 10 la examenele naţionale din sesiunea iunie – iulie 2024”, anunţă Ministerul Educaţiei, potrivit Agerpres.

Ministerul precizează că timp de 10 zile cei interesaţi pot veni cu propuneri.

Bani pentru absolvenții cu medii de zece

Proiectul prevede suma de 2.000 de lei pentru fiecare absolvent de gimnaziu care a obţinut media 10 la Evaluarea Naţională 2024 şi suma de 5.000 de lei pentru fiecare absolvent de liceu cu media generală 10 în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat.

Lista nominală a beneficiarilor şi modalitatea de acordare a stimulentelor financiare vor fi aprobate prin ordin de ministru.

Potrivit notei de fundamentare, scopul proiectului de act normativ constă în susţinerea activităţii de înaltă performanţă din învăţământul preuniversitar.

”Prezentul proiect de act normativ urmăreşte crearea cadrului normativ al stimulării performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar, răspunzând cerinţelor actuale determinate de schimbările produse în legislaţia şi practica naţională şi internaţională”, se precizează în document.

În anul 2024, un număr de 80 absolvenţi de liceu au obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat (58 la examenul naţional de Bacalaureat, unul la sesiunea specială şi 21 la examenul de Bacalaureat german), sesiunea iunie – iulie 2024. Totodată, 74 de absolvenţi de clasa a VIII-a au obţinut media 10 la Evaluarea Naţională.

”Ţinând cont că este vorba de tineri absolvenţi de gimnaziu, respectiv de liceu cu rezultate remarcabile la învăţătură, care au toate şansele să continue să obţină performanţe în învăţământul liceal, respectiv în învăţământul universitar, apreciem că li se poate oferi un stimulent financiar care să fie util în dezvoltarea lor ulterioară, în domeniul profesional şi personal.

Publicitate

În context (…), apreciem că performanţa lor este excepţională şi merită evidenţiată, stimulată şi celebrată”, se mai arată în nota de fundamentare.

În urma fenomenelor meteo periculoase care s-au înregistrat aseară, pompierii militari au fost solicitați să intervină în două cazuri:

– la Ștefănești, pentru evacuarea apei dintr-un supermarket și curtea acestuia. Au intervenit pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială și o motopompă.
– La Răchiți, pentru îndepărtarea unei crengi de copac care afecta circulația pe un sens de circulație. Au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani.

Timp de o oră, 8 comune din județ s-au aflat sub incidența unei avertizări nowcasting tip cod portocaliu de averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie și grindină.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Pe platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență FII PREGĂTIT pot fi consultate ghidurile special create pentru a afla cum vă puteți proteja în diverse situații de urgență, generate de fenomene meteo periculoase.

În zonele sărace cu asistență medicală precară sau inexistentă, adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore sau a pacienților nevoiași sunt asistenții medicali comunitari, oameni cu pregătire sanitară care țin de multe ori loc de psiholog, asistent social și chiar de fiu, soră sau mamă. România este o țară cu serioase probleme sociale și de asigurare a serviciilor medicale mai ales în mediul rural, în zonele sărace ale țării. Sunt comune care nu au nici măcar medic de familie, iar mulți dintre cei care profesează sunt deja în pragul pensionării, fără ca nimeni să se pregătească să le ia locul. Tocmai de aceea în anul 2002 Ministerul Sănătății din România și-a propus să înființeze un corp de specialiști care să ofere și ajutor medical de bază dar și servicii sociale în zonele și comunități defavorizate, mai ales ales la sat, relatează Adevărul. 

Practic, atunci a luat naștere meseria de asistent medical comunitar, la noi în țară. După 22 de ani, s-a dovedit că asistenții medicali comunitari sunt printre cei mai buni eficienți profesioniști din România, cu rezultate remarcabile într-o adevărată împărăție a durerii, suferinței și sărăciei, locuri unde puțini s-ar încumeta măcar să pășească. Asistenții medicali comunitari au ajuns adevărații eroi ai bătrânilor, mamelor minore și a tuturor celor care nu mai aveau speranță.

Oamenii buni la toate

În România sunt în jur de 1750 de asistenți medicali comunitari. Cei mai mulți sunt în județele sărace, cu probleme sociale și cu deficiențe în asigurarea serviciilor medicale. Adică 111 asistenți medicali comunitari și 15 mediatori sanitari.  Județul Botoșani este unul dintre acestea. Asistenții medicali comunitari au la bază studii specifice asistenților medicali. Adică știu să evalueze starea de sănătate a unei persoane, la nivel de bază, să facă o injecție, să acorde primul ajutor și așa mai departe. Rolul lor este însă mult mai complex așa cum explică și Carmen Hliban, coordonatorul compartimentului de asistenți medicali comunitari din cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani, scrie Adevărul.

„Asistentul medical comunitar ca și profesionist este foarte important cu precădere în mediul rural deorece activitatea lui este centrată pe serviciile medicale de nivel primar, plecând de la identificarea activă a persoanelor vulnerabile din punct de vedere medico-social, după care se face consilierea și referirea acestor beneficiari către serviciile medicale de specialitate de nivel secundar și terțiar. În comunitățile rurale, după cum știm Botoșaniul se menține în topul județele sărace la nivel național iar nevoia de servicii medicale la nivel primar se menține având în vedere că sunt comunități în rural care nu sunt acoperite cu servicii oferite de medicul de familie. ”, spune Carmen Hliban. Pe scurt, asistentul medical comunitar este și asistent medical și asistent social și de multe ori și psiholog ad-hoc.

Asistentele medicale comunitare vizitează bătrânii FOTO Aamc Botoșani

Majoritatea asistenților medicali comunitari sunt femei și au grijă de bătrâni singuri și bolnavi, de mame minore, de oameni bolnavi și săraci, de familii cu probleme financiare și sociale grave și chiar de oameni cu tulburări psihice. Văd cu ce probleme se confruntă, eventual descoperă dacă au probleme de sănătate, le monitorizează funcțiile vitale, îi îndrumă către spitale, instituții de asistență socială, îi ajută cu actele necesare pentru obținerea diferitelor forme de sprijin sau grad de handicap, și multe altele. Sunt situații în care asistenții medicali comunitari ajung să-i ajute pe bătrâni sau pe cei bolnavi cu rețetele, le cumpără medicamente și tot ce au nevoie. Pentru unii ajung să bată drumurile pe la instituții pentru a le rezolva problemle legate de acte și alte situații birocratice, relatează Adevărul.

„Le facem consiliere, informare, îi ajutăm. Sunt multe persoane singure, vârstnice, cu probleme medicale care după ce sunt externate din spital sunt apoi trimiși acasă. Și acasă nu are nimeni grijă de ei. Atunci venim noi și  le monitorizăm tratamentul, perfuzabilele, leziunile, plăgile. Educația sanitară tot noi o facem. Am multe mame minore în grijă. Plec cu inima frântă de acolo. Avem apoi bătrânii care sunt singuri, nu le intră nimeni în casă și noi suntem raza lor de soare. Le luăm tensiunea, stăm de vorbă, îi ajutăm cu ce ai nevoie. Sunt persoane cu tulburări psihice, îi ajutăm cu actele necesare, sunt care au nevoie de încadrări în grad de handicap și multe altele.  Și atunci rolul nostru, zic eu, este destul de important.”, spune Mihaela Pânzariu, un asistent medical comunitar veteran, cu o vechime de 22 de ani.

„Comandourile umanității”, singura speranță pentru nevoiașii și abandonații României

În județul Botoșani sunt patru comune fără medic de familie. Numărul acestora va crește, având în vedere că mulți medici care încă practică, sunt în prag de pensionare. În plus, toată zona de nord a județului este total deficitară din punct de vedere sanitar. Pentru a ajunge la un specialist, sau pentru un banal set de analize, mulți localnici, nevoiași, cu pensii mici sau fără venituri, sunt nevoiți să bată și câte 140 de kilometri, dus și întors. Și asta în condițiile în care mai bine de 60% din populația rurală a Botoșaniului este formată din persoane trecute de 60 de ani, mulți cu boli cronice. Sunt și cei care mor cu zile, pensionari de CAP, care nu au bani să vină la oraș la medic și nici să-și cumpere medicamentele. În această lume a sărăciei și durerii, asistenții medicali comunitari sunt singura speranță. Fiecare asistent medical comunitar are peste 500 de oameni în grijă, cu toate acestea se dovedesc a fi cea mai eficientă formă de asistență medicală în aceste zone ale nimănui.

Bătrânii sunt foarte atașați de asistenții medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani

„Eu nu mai aveam nicio așteptare. Mă pregăteam să mor. Nu mai aveam pe nimeni, căzusem la pat că nu puteam să ajung la un medic de familie să-mi dea rețetă, pentru pastile. Am și diabet, hipertesiune, mai multe. Doamna( n.r. asistentul medical comunitar) mi-a intrat în casă, m-a văzut, a chemat ambulanța. M-a pus pe picioare și are grijă de mine. Mergea ea și-mi i-a rețeta, medicamentele. Este îngerul meu”, spune o săteancă. La Hilișeu Horia, de exemplu, o comună de graniță, asistenții medicali comunitari, două femei inimoase, străbat zilnic mai bine de 10 kilometri. Merg din poartă în poartă, la toți pe cei care-i știu cu probleme sociale, bătrâne, mame tinere. Iau tensiunea, verifică starea de sănătate, fac educație sanitară, le învață pe tinerele mame cum să aibă grijă de copii, se duc după rețete la cei imobilizați, chiar le fac cumpărături.

Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani

Și în toate comunitățile unde sunt asistenți medicali comunitari, situația este aceeași, kilometri întregi parcurși, sute de oameni vizitați, sute de monitorizări și verificări, educație sanitară. Și a doua zi de la capăt. „Ne salvează viețile la mulți. Nu direct, dar interesându-se de noi, descoperind problemele, învățându-ne ce să facem, ajutându-ne, ne ajutăm să ieșim la liman. Să le dea Dumnezeu Sănătate”, mărturisește o altă săteancă din comuna Cristești. Pentru oamenii săraci și bolnavi sau bătrânii singuri, asistentele medicale comunitare sunt și psihologi și parte a familiei. „Sunt fericiți doar că am venit la ei și că le dăm atenție și stăm de vorbă cu ei. Aduce multă împlinire sufletească, și lor și nouă”, spune Mihaela Pânzariu.

Publicitate

Eroii tăcuți ai comunității. Din iubire de semeni, 12 kilometri pe jos

Este o meserie care se face cu pasiune și multă iubire față de semeni, spun asistenții medicali comunitari. Iar munca lor de zi cu zi, o dovedește din plin. Alina Axinia o asistentă medicală comunitară din comuna Adășeni, străbătea 12 kilometri pe jos pentru a aduce rețete bătrânilor din sat. Medic de familie nu există la Adășeni iar cel mai apropiat era în comuna învecinată, la Avrămeni. Între timp Alina Axinia beneficiază de o mașină pentru transport, dar dragostea sa pentru comunitate a rămas. Este raza de speranță a bătrânilor din sat. „Sunt ca părinţii mei. Îi iubesc pe toţi. Au muncit o viaţă şi merită să aibă cineva grijă de ei”, mărturisește botoșăneanca. De multe ori asistenții medicali comunitari dau din buzunarul propriu, bani de medicamente, bani de mâncare pentru nevoiași, bătrâni sau mame singure. „Dacă merg într-o casă şi copilul este bolnav şi mama spune că nu are bani, cumpăr eu. Nu pot dormi noaptea ştiind că acel copil suferă”, mărturisea Felicia Doca,un asistent medical comunitar din comuna Hilișeu Horia, mai scrie Adevărul.

Asistenți medicali comunitari FOTO Aamc Botoșani

Culmea, acești asistenți medicali comunitari sunt foarte puțin cunoscuți în societatea românească. Îi cunosc doar cei pentru care sunt de fapt singura salvare. ”Eforturile noastre sunt centrate pe om, pe nevoile sale și mai puțin pe mediatizarea eforturilor noastre”, spune Carmen Hliban. Deși încerarcă să-și facă cât mai bine meseria, asistenții medical comunitari se izbesc de multe ori de birocrația românească și de fapt, de ineficiența sistemului. „Și cu medicii de familie se colaborează foarte greu, mai ales cu înscrierea nou-născuților. Colaborând cu noi ar trebui să se deschidă mai mult, pentru că noi suntem oamenii de legătură. Și cu instituțiile când avem un act de rezolvat este foarte greu. Lanțul ăsta ar trebui să fie foarte bine închegat. Noi dacă avem o problemă am vrea să se rezolve mai rapid . Cred că aici este cea mai mare problemă pe care o avem. Până să facem un act medical, să zicem o încadrare în grad de handicap, durează foarte mult. Eu aici aș trage un semnal de alarmă, să ne știe toată lumea și să colaboreze rapid cu noi”, precizează Mihaela Pânzariu.

Sursa: Adevărul