Polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani au intervenit, în ultimele 24 de ore, la aproximativ 30 de evenimente, majoritatea sesizate prin apeluri la numărul unic de urgență 112.

Pentru prevenirea faptelor antisociale și menținerea ordinii și siguranței publice, polițiștii au acționat pe raza întregului județ, fiind organizate opt acțiuni punctuale în zone considerate de interes operativ. Activitățile au vizat atât prevenirea infracțiunilor stradale, cât și creșterea gradului de siguranță rutieră.

În urma controalelor efectuate, au fost aplicate 117 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind suma de 60.000 de lei.

Totodată, polițiștii rutieri au scos din trafic șase conducători auto care reprezentau un pericol pentru ceilalți participanți la trafic, acestora fiindu-le suspendat dreptul de a conduce autovehicule, conform legislației în vigoare.

De asemenea, au fost oprite din circulație trei autovehicule care nu prezentau siguranță, certificatele de înmatriculare fiind retrase până la remedierea deficiențelor constatate.

Un tânăr de 23 de ani din comuna Vorona a fost sancționat dur de polițiști, după ce a fost prins conducând un autoturism sub influența substanțelor interzise și având asupra sa o armă de tip airsoft.

Incidentul a avut loc în seara zilei de 31 ianuarie 2026, în jurul orei 22:00, când polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe drumul public din comună.

Din cauza comportamentului suspect, conducătorul auto a fost testat cu aparatul DrugTest, rezultatul fiind pozitiv pentru două substanțe interzise. Acesta a fost transportat ulterior la o unitate spitalicească, unde i-au fost recoltate probe biologice, care vor stabili cu exactitate prezența sau absența substanțelor în organism.

În urma controlului efectuat în autoturism, polițiștii au descoperit o armă de tip airsoft, de agrement, care a fost ridicată. Pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tânărul a fost sancționat cu amendă în valoare de 5.000 de lei.

În funcție de rezultatele analizelor biologice, polițiștii vor dispune măsurile legale care se impun.

Lucrătorii Secția Drumuri Naționale Botoșani intervin în aceste momente pentru asigurarea circulației rutiere pe DN 29A, la kilometrul 79–80, pe sectorul de drum dintre Darabani și Păltiniș.

Intervenția a fost necesară după ce, pe fondul temperaturilor extrem de scăzute, dispozitivul de scurgere a apelor și canalul podețului din zonă s-au colmatat. În urma acestui fenomen, pe partea carosabilă s-au acumulat cantități semnificative de zloată și ghețuș, care îngreunează circulația și pot pune în pericol siguranța rutieră.

Echipele Districtul Darabani au semnalizat zona afectată și acționează cu material degivrant și utilaje specifice pentru degajarea carosabilului și restabilirea traficului în condiții normale.

Situația este agravată de faptul că întreaga regiune a Moldovei se află sub atenționare meteorologică Cod galben de ger, iar în zona Darabani sunt prognozate temperaturi minime care pot coborî până la –20 de grade Celsius.

Reprezentanții drumurilor naționale le recomandă șoferilor să circule cu prudență sporită în zona de intervenție, să adapteze viteza la condițiile de drum și să respecte semnalizarea temporară instituită de drumari.

După deciziile premierului Ilie Bolojan, care au forțat administrațiile locale să majoreze taxele și impozitele, tot mai mulți cetățeni refuză să le mai plătească. Efectul se vede deja în teritoriu: bugetele locale se subțiază rapid, iar unele primării se apropie periculos de incapacitatea de funcționare.

Un astfel de exemplu vine din orașul Flămânzi, unde administrația locală avertizează public că lipsa încasărilor poate duce la blocarea serviciilor publice esențiale.

Viceprimarul orașului Flămânzi, Ioan Guraliuc, atrage atenția că situația financiară a administrației locale devine din ce în ce mai dificilă, pe fondul întârzierii sau refuzului de plată a taxelor și impozitelor locale de către o parte semnificativă a populației.

Potrivit datelor prezentate de administrație, încasările din taxe și impozite locale acoperă în prezent mai puțin de 40% din necesarul lunar al orașului, restul fondurilor fiind asigurate de la bugetul de stat. În lipsa acestor venituri proprii, primăria riscă să ajungă în incapacitate de plată.

„Neplata taxelor nu lovește administrația, ci direct cetățenii. Fără aceste sume, orașul nu mai poate funcționa normal”, avertizează viceprimarul pe pagina de socializare.

Unde ajung banii din taxele locale

Pentru a combate percepția că fondurile sunt risipite, viceprimarul Ioan Guraliuc a făcut public modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din taxele și impozitele locale.

Astfel, doar plata energiei electrice pentru iluminatul public și pentru instituțiile publice – primărie, școli, casă de cultură, centrul de zi pentru copii, centrul de afaceri și pompieri – presupune un cost de aproximativ 63.000 de lei lunar.

Rata lunară la împrumutul bancar de 9 milioane de lei, contractat pentru cofinanțarea proiectelor europene aflate în derulare, se ridică la 187.750 de lei. Întreținerea drumurilor locale – profilare, împietruire, deszăpezire, împrăștiere material antiderapant, cosit și măturat – costă peste 183.000 de lei pe lună.

Administrația mai suportă cheltuieli pentru subvenționarea transportului local al elevilor și persoanelor vârstnice (51.600 lei/lună), contribuția la indemnizațiile însoțitorilor persoanelor cu handicap (37.500 lei/lună), plata navetei profesorilor care fac zilnic drumul de la Botoșani (16.600 lei/lună), funcționarea Centrului de zi pentru copii (14.100 lei/lună), subvenția pentru salubritate destinată persoanelor vârstnice (5.000 lei/lună) și bursele studenților din Flămânzi (4.000 lei/lună).

Avertisment dur: fără bani, orașul se blochează

Viceprimarul subliniază că, în lipsa acestor fonduri, orașul riscă să rămână fără iluminat public, drumuri întreținute, transport pentru elevi sau sprijin pentru categoriile vulnerabile.

Administrația locală face apel la responsabilitate civică, avertizând că refuzul de a plăti taxele, chiar ca formă de protest față de deciziile politice centrale, lovește în primul rând comunitatea locală.