Cozonacul Domnesc de Botoșani a fost prezentat cu mândrie în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești.

Timp de trei zile, între 10 și 12 octombrie, botoșănenii au reprezentat cu onoare gustul autentic românesc prin Cofetăria Mami, unul dintre brandurile locale care au cucerit publicul din întreaga țară.

În fruntea „expediției dulci” s-a aflat Doru, maestrul cofetar al Cofetăriei Mami, îmbrăcat tradițional și plin de voie bună. Acesta le-a povestit vizitatorilor despre secretele Cozonacului Domnesc – desertul care a devenit simbol al sărbătorilor botoșănene și a ajuns să fie apreciat de români din toate colțurile țării.

Cu tricolorul alături, zâmbete, prăjituri proaspete și arome care amintesc de copilărie, standul botoșănean a adus în Capitală un strop din bucuria și tradiția nordului Moldovei.

Evenimentul dedicat produselor agroalimentare românești se desfășoară în perioada 10–12 octombrie, între orele 9:00 și 19:00, în curtea Ministerului Agriculturii, reunind zeci de producători din toate regiunile țării.

Promisiunile electorale care nu sunt respectate ar putea deveni, în curând, motiv de sancțiune. Un proiect de lege depus în Parlament prevede ca primarii și președinții de consilii județene care nu își onorează angajamentele din campanie să fie amendați, iar în unele cazuri, să li se interzică dreptul de a mai candida pentru o nouă funcție publică, relatează alba24.ro.

Registru Național al Promisiunilor Electorale doar pentru aleși locali

Inițiativa aparține unui deputat (POT), și prevede înființarea unui Registru Național al Promisiunilor Electorale, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Legea propusă de parlamentarul partidului care l-a susținut pe Georgescu nu prevede însă sancțiuni și pentru candidații la prezidențiale și la parlament care mint sau fac promisiuni aberante.

În acest registru vor fi trecute toate promisiunile făcute de candidații aleși în funcțiile de primar și președinte al consiliului județean. Fiecare ales va fi obligat, în termen de 30 de zile de la preluarea mandatului, să depună un formular de angajament electoral, care să conțină principalele promisiuni din campanie.

Ulterior, anual, acesta va trebui să prezinte un raport privind stadiul îndeplinirii promisiunilor, care va fi publicat de AEP.

Amenzi și interdicții de candidatură pentru declarații false

Cei care nu respectă obligațiile de raportare sau depun declarații false ori incomplete riscă amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.

Mai mult, AEP ar putea sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI) sau instanțele de judecată, dacă se constată că un ales local nu și-a respectat promisiunile. În cazul în care se dovedește că acesta a mințit în campanie, ar putea pierde dreptul de a mai candida la viitoarele alegeri.

Potrivit ProTV, Deputatul Sergiu Matei spune că proiectul este menit să aducă mai multă responsabilitate în administrația locală:

„Odată la patru ani de zile vine câte un primar și spune: o să fac canalizarea, voi asfalta drumuri. Ajuns în funcție, uită ce a promis. Nu mai putem să acceptăm așa ceva. Dacă nu-și fac promisiunile, să plece, să lase pe altcineva care poate”, a declarat parlamentarul.

Candidații mincinoși pentru Parlament și Președinție excluși de la sancțiuni

Deși inițiativa vorbește despre „răspunderea candidaților pentru promisiunile electorale neonorate”, proiectul nu se aplică parlamentarilor.

Astfel, un deputat sau senator care face promisiuni nerealiste în campanie nu ar fi sancționat.

Exemplul cel mai evident este al liderului AUR, George Simion, care a promis în campania electorală că le va oferi românilor case la 35.000 de euro, dacă partidul său va ajunge la guvernare. Promisiunea, considerată de mulți imposibil de aplicat, nu ar fi sancționată dacă legea ar fi adoptată în forma actuală.

Această excludere a parlamentarilor din sfera de aplicare a legii a fost criticată de mai mulți comentatori, care susțin că proiectul „lovește doar în administrațiile locale”, fără să atingă clasa politică de la vârf.

Proiectul de lege, înregistrat la Senat sub numărul L255/2025, urmează să fie analizat în comisiile de specialitate. Inițiativa a stârnit deja reacții mixte, unii o consideră o măsură necesară pentru creșterea transparenței și responsabilității, alții o califică drept „populistă” și greu de aplicat în practică.

Polițiștii botoșăneni au reușit să dea de urma unui utilaj agricol furat, în valoare de aproximativ 35.000 de euro, după ce hoții au încercat să-l „mascheze” prin revopsire și ștergerea seriei de identificare.

La data de 11 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele a doi bărbați de 24 și 39 de ani, ambii din orașul Săveni, cercetați pentru furt calificat.

Ancheta a stabilit că, în perioada 3–6 octombrie, cei doi ar fi sustras de la o fermă din comuna Vârfu Câmpului un tractor și un plug, motivând că proprietarul fermei le-ar datora bani. După furt, aceștia ar fi revopsit utilajul în culoarea albastră și ar fi șters seria de identificare, încercând astfel să șteargă urmele faptei. Ulterior, l-ar fi vândut unei persoane din județul Botoșani.

În urma investigațiilor desfășurate, polițiștii au reușit să identifice utilajul într-o comună din județ și să îl recupereze integral, acesta fiind restituit persoanei păgubite.

Cei doi bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ulterior instanța de judecată a dispus arestarea lor preventivă. În prezent, aceștia se află în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.