Connect with us

Eveniment

Iustina și Denisa, cele două jandarmerițe la început de carieră. „Le dorim succes în activitate și le urăm bun venit în echipa jandarmilor botoșăneni!”

Publicat

Publicitate

Începând de ieri, jandarmii botoșăneni au primit în rândurile lor două tinere absolvente a Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București, promoția 2024.

La repartiție, sublocotenent Crișan Iustina-Nicoleta și sublocotenent Vieru Denisa-Ștefania au optat pentru cele două posturi disponibile în cadrul Jandarmeriei Botoșani.

Iustina (în stânga în fotografie), a urmat cursurile Liceului ,,Grigore Ghica” Dorohoi, iar după examenul de bacalaureat a candidat și a fost admisă la academie, specialitatea jandarmi, în anul 2020.
La Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a fost încadrată pe funcția de consilier juridic, o funcție cu multe responsabilități și care necesită, în mod evident, temeinice cunoștințe juridice.
Denisa (în dreapta în fotografie), a absolvit Liceul ,,Regina Maria” Dorohoi, după care, pasionată de studiul limbilor străine, a urmat cursurile Facultății limbi și literaturi străine, specializarea spaniolă-portugheză din cadrul Universității București, la încheierea cărora s-a înscris și a intrat la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București.
Pentru ea, ca și pentru colega sa de promoție, urmează o perioadă de acomodare la specificul și cerințele funcției de comandant de pluton în cadrul Detașamentului de Jandarmi Dorohoi, cu responsabilități în organizarea și desfășurarea misiunilor de ordine și siguranță publică, precum și a celor de pază și protecție instituțională la obiectivele din competență.
Le dorim succes în activitate și le urăm bun venit în echipa jandarmilor botoșăneni!

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Sânzienele 2025: Când este sărbătoarea Drăgaicei și ce semnificație are în tradiția populară. Obiceiuri, ritualuri și superstiții

Publicat

Publicitate

Sânzienele 2025 sau Drăgaica, sărbătoare cu rădăcini străvechi, suprapusă peste celebrarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, este marcată în 24 iunie, scrie alba24.ro.

Ziua este legată și de solstițiul de vară, fiind cea mai lungă zi a anului și mijlocul verii agrare.

Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinței populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, coboară pe pământ.

Se spune că apar în cete, de obicei în număr impar, plutind prin aer sau umblând pe câmpuri, unde cântă și dansează, lăsând în urma lor rod, sănătate și belșug.

Sânzienele erau văzute ca nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie.

Acestea cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, reprezentări fantastice temute pentru răul pe care îl pot aduce, Sânzienele sunt zâne bune, binefăcătoare.

Publicitate

Totuși, ele nu sunt lipsite de severitate: pot deveni forțe pedepsitoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”.

Se spune că pot stârni vijelii din senin, pot aduce grindina și pot lăsa câmpurile fără rod, iar florile, fără leac, potrivit crestinortodox.ro.

Această sărbătoare este considerată o celebrare a Soarelui, a dragostei, a fertilității și a poftei de viață, un moment magic, care marchează mijlocul verii agrare.

Sânzienele 2025: tradiții și obiceiuri
Din flori de sânziene şi din spice de grâu, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap în ceremonialul numit Jocul Drăgaicei, reprezentând zeiţa agrară.

Cununile pot fi fie păstrate până în anul următor, agăţate la uşa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porţilor, la pietrele de hotar şi pe crucile mormintelor, pentru a apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi de stihiile naturii, fie pot fi aruncate pe casă sau pe şură, vestind cum va fi anul care va urma, în funcţie dacă rămân sau nu pe acoperiş, scrie agerpres.

Totodată, în noaptea de dinaintea sărbătorii, fetele adunau flori de Sânziene, pe care le puneau sub pernă, sperând să își viseze ursitul. În unele zone, își împleteau coronițe din flori și le lăsau peste noapte în grădină sau în locuri considerate curate.

Dacă dimineața le găseau ude de rouă, era un semn de măritiș în vara care urma.

Și gospodarii apelau la aceste flori pentru a face previziuni despre bunăstarea din gospodărie. În ajunul sărbătorii, agățau cununi de Sânziene la colțul casei, spre răsărit.

Dacă în ele găseau a doua zi păr de animale sau pene de păsări, era interpretat ca semn că anul va fi roditor pentru acele vietăți.

De asemenea, dacă floarea de sânziană înfloreşte înainte de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetaţia plantelor este prea avansată, iar după ce înfloreşte sânziana, se începe cositul.

Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.

Ritualuri și leacuri de Sânziene
Florile culese în ziua de Sânziene erau adesea prinse în coronițe sau legate sub formă de cruce, apoi duse la biserică pentru sfințire. Acestea erau păstrate ulterior pentru practici considerate magice.

Tot în această perioadă se culegeau plantele de leac, momentul fiind considerat ideal pentru acest ritual al naturii, potrivit crestinortodox.ro.

Sărbătoarea avea și o dimensiune meteorologică: oamenii observau poziția Constelației Găinușei pentru a afla când e momentul potrivit de semănat grâul de toamnă.

Pentru sănătate și spor în muncă, oamenii se încingeau cu tulpini de cicoare, iar fetele se spălau pe cap cu fiertură din „iarba mare” pentru a fi plăcute de feciori.

Scăldatul ritual în ape curgătoare era o practică frecventă în rândul fetelor și nevestelor, considerat benefic pentru curățare și sănătate. În unele regiuni, femeile se tăvăleau în rouă, dimineața, înainte de răsărit, pentru fertilitate.

De asemenea, pentru a alunga spiritele rele, se aprindeau focuri în jurul cărora se buciuma, se striga și se ardeau plante cu miros puternic, într-un ritual de purificare și protecție.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Iulian din Tars

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Iulian din Tars

 

Sfântul Iulian era locuitor al cetății Tars din Cilicia, de credință creștină. Tatăl Sfântului Iulian era senator, elin de neam și închinător la zei. Mama sa era creștină. În timpul prigoanei împotriva creștinilor a împăratului Dioclețian (284-305), Sfântul Mucenic Iulian a fost denunțat ca fiind creștin și a fost chemat la guvernatorul Marcian care a încercat să-l determine să renunțe la credința în Hristos. Un an întreg a fost mutat tânărul Iulian, avea 18 ani, prin temnițele cetăților Ciliciei, timp în care era schingiuit. Guvernatorul Marcian considera că prin aceste chinuri îi va îngrozi pe ceilalți creștini. În cele din urmă, Sfântul Mucenic Iulian a fost cusut într-un sac cu șerpi veninoși și aruncat în mare. Trupul său a fost adus de valuri pe uscat și a fost luat de credincioși care l-au dus mai întâi în Alexandria (Egipt) și apoi în Antiohia. Sfântul Mucenic Iulian a fost pomenit cu multe cuvinte de laudă de către Sfântul Ioan Gură de Aur, în vremea în care trăia în Antiohia .

Citeste mai mult

Eveniment

Tentativă de fraudă online cu identitatea eMAG. Recomandările DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.

Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.

Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.

Recomandări:

  • Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
  • Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
  • Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
  • Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente

sursa: DNSC, Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending