Connect with us

Eveniment

ISU Botoșani, la ceas de bilanț: Peste 9000 de misiuni în anul care a trecut

Publicat

Publicitate

1099 de botoşăneni au fost salvaţi de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări, autoturisme implicate în accidente rutiere sau din alte situații care le puneau viața sau sănătatea în pericol. Alte 4622 persoane, care sufereau de diferite afecţiuni medicale au ajuns, la timp, la spital pentru îngrijiri de specialitate ca urmare a intervenţiei echipajelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) din cadrul inspectoratului.

Anul trecut, botoşănenii au solicitat ajutorul forţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani în 9 302 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 25,48 misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor pe zi. Comparativ cu anul 2021, numărul botoșănenilor care au apelat la ajutorul pompierilor a scăzut cu 2,37%.

Defalcate pe tipuri de misiuni, acestea înseamnă 716 incendii (278 incendii de vegetație uscată), 4 637 intervenţii SMURD și 3 491 alte situații de urgență (înlăturare efecte fenomene meteo periculoase, salvare animale, asanarea muniţie neexplodată, degajări persoane blocate în apartamente sau alte medii ostile vieții, imobilizate la pat ori înecate, deblocări uşi, transport persoane bolnave, înlăturare pericol de incendiu în urma unor accidente rutiere, limitarea răspândirii pestei porcine, misiuni de recunoaștere și educare preventivă a populației, misiuni de sprijin a refugiaților din Ucraina etc.).

În 458 situaţii de urgență, pericolul a fost înlăturat de cetăţeni sau membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă până la sosirea forţelor ISU Botoşani ori au fost alarme false.

 

41% mai multe incendii în 2022, față de anul anterior

Publicitate

 

În 2022, forțele de intervenţie ale ISU Botoşani au acţionat pentru stingerea unui număr de 716 incendii din care 278 de vegetație uscată, cu 41% mai multe decât în anul precedent (508 incendii în 2021).

Mai bine de jumătate au fost stinse în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

714 persoane au fost salvate din locuinţele cuprinse de flăcări, zece dintre ele având nevoie de îngrijiri medicale. În urma incendiilor şi-au pierdut viaţa 12 persoane.

Pompierii au salvat din flăcări 300 de animale și păsări. În incendii, anul trecut, au murit peste 1.000 de animale și păsări.

Cele mai frecvente cauze stabilite pentru incendiile produse anul trecut în gospodării și locuințe sunt:

– instalații și aparate electrice defecte – 107;

– coș de fum defect/ necurățat de funingine sau neprotejat termic – 99;

– foc deschis în spații deschise – 85;

– acțiune intenționată – 31;

– mijloacele de încălzire nesupravegheate sau improvizate – 27;

– fumatul în locuri nepermise – 26;

– cenușa/jar/scântei – 25;

– jocul copiilor cu focul – 14;

– scurgeri de produse inflamabile – 11;

– alte cauze (scântei mecanice, autoaprindere, defecțiuni tehnice în exploatare, împrejurări nedeterminate) – 13.

Valoarea bunurilor salvate în urma intervenţiei forţelor ISU Botoşani se ridică la aproximativ 53.000.000 lei, în timp ce pagubele provocate sunt de peste 10.000.000 de lei.

Majoritatea incendiilor s-au produs în mediul rural, la gospodăriile cetățenești.

O analiză privind situaţia incendiilor produse pe teritoriul judeţului Botoşani arată că cele mai multe evenimente au fost înregistrate în municipiile Botoșani și Dorohoi câte 27 respectiv 19, urmate de Săveni cu 18 evenimente cu foc, Curtești cu 17, Flămânzi cu 14, Ștefănești și Trușești cu câte 12 incendii.

Cauzele care au generat cele 278 de incendii de vegetație uscată sunt: foc deschis în spații deschise (253), acțiune intenționată (12), fumatul în locuri nepermise (7) și alte cauze (6).

 

Misiuni în sprijinul refugiaților din Ucraina

 

Pompierii botoșăneni au fost alături de cetățenii din Ucraina care au fugit din calea războiului și au ajuns în România prin cele două Puncte de trecere a frontierei de la Rădăuți Prut și Stânca, încă din primele ore de la declanșarea conflictului.

Astfel, în 2022, salvatorii au avut 534 de misiuni privind gestionarea afluxului de migranți din Ucraina.

În cadrul Centrului Județean de Coorodonare și Conducere a Intervenției Botoșani, pompierii au coordonat activitatea de centralizare și raportare a datelor despre cazarea cetățenilor ucraineni, donații, solicitări de sprijin transport și relaționarea cu societatea civilă.

Totodată, au identificat, organizat și operaționalizat spațiile de cazare pentru refugiați, fiind amenajate 1890 de locuri în 37 de locații, în 27 de unități administrativ – teritoarial și cu posibilități de suplimentare a unui număr de 1939 în 32 locații la nivelul unităților administrativ – teritoriale.

Imediat după izbucnirea cofluctului militar din Ucraina, în cele două Puncte de Trecere a Frontierei de la Rădăuți Prut și Stânca au fost constituite două Puncte Operative (PO) unde sunt permanent echipaje de prim ajutor medical și echipaje (microbuze) care asigură transportul peroanelor sosite din Ucraina, către spațiile temporare de cazare din județul Botoșani, gări, autogări sau la aeroporturile din Iași și Suceava. În sprijinul pompierilor botoșăneni au fost colegi de la ISU Timiș, Vrancea, Teleorman, Olt, Dolj, Vâlcea și Gorj.

Pompierii s-au implicat și în distribuire de materiale de primă necesitate, alimente, medicamente, cartele telefonice, etc..

La începutul lunii martie a fost operaționalizată tabăra mobilă pentru refugiați la Stadionul Municipal ”1 Mai” din municipiul Dorohoi.

La aceste misiuni se adaugă și întocmirea și distribuirea protocoalelor încheiate cu agenții economici, organizațiile nonguvernamentale și unitățile administrativ – teritoriale în vederea decontării cheltuielilor de cazare și hrană acordate conform legislației în vigoare.

Începând cu luna martie a fost constituit un depozit județean cu bunuri alimentare și industrial care au fost distribuite atât centrelor de cazare a refugiaților, precum și refugiațiilor cazați la persoane fizice. Gestionarea depozitului a necesitat implicarea permanentă a personalului inspectoratului în vederea primirii de ajutoare umanitare și distribuirii către persoanele refugiate / strămutate pe teritoriul județului Botoșani.

Totodată, au fost gestionate toate solicitările venite din partea cetățenilor ucraineni primate pe cele două platforme de sprijin. Astfel, pe platforma ”Un acoperiș” (www.unacoperis.ro), au fost identificate spații de cazare pentru cei care au tranzitat județul Botoșani și au avut nevoie de ședere pe o perioadă mai scurtă, dar și pentru persoanele venite din zona de conflict care au decis să rămână un timp mai îndelungat.

Cu ajutorul platformei ”Sprijin de Urgență” (wwwsprijin deurgență.ro) s-a răspuns solicitărilor de transport, alimente, medicamente, îmbrăcăminte și chiar ajutor medical, venite din partea persoanelor refugiate care s-a stabilit temporar pe teritoriul județului Botoșani.

 

 

4 622 de botoșăneni salvați/asistați de cele opt echipaje SMURD Botoșani

 

Anul trecut, 4.622 de botoşăneni, dintre care 377 copii, au fost salvaţi/asistaţi de medicii, asistenţii şi paramedicii Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Botoşani. Personalul medical care deserveşte ambulanţele SMURD (echipaje de prim ajutor, echipajul de terapie intensivă mobilă și echipajul de pe autospeciala de transport personal și victime multiple) a avut în medie 13 intervenţii pe zi.

Echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD a salvat, anul trecut, 438 de persoane, dintre care 47 copii.

Principalele motive pentru care botoșănenii au cerut ajutorul SMURD sunt: intoxicații, afecțiuni cardiace, traumatisme, arsuri, stop cardiorespirator, afecțiuni neurologice sau psihiatrice, accidente rutiere, infecție cu COVID – 19 și transport persoane supraponderale.

Anul trecut, ca urmare a solicitărilor medicilor, 89 botoşăneni în stare gravă au fost transportaţi cu elicopterul SMURD la diferite centre medicale de specialitate din ţară.

 

Misiuni pirotehnice

În 2022, echipa pirotehnică a avut 17 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată din care trei de distrugere în mod controlat.

Proiectile explozive sau perforante, grenade de mână defensive sau cartușe de infanterie, toate ar fi putut deveni periculoase dacă cei care le-au găsit nu ar fi sunat la 112 și nu ar fi cerut ajutorul pirotehnicienilor. 127 astfel de obiecte au fost găsite, anul trecut, pe raza județului Botoșani.

La fiecare caz, echipa pirotehnică a ISU Botoșani a intervenit în cel mai scurt timp pentru detectarea, identificarea, ridicarea, transportul și depozitarea muniției în condiții de siguranță până la distrugerea acesteia.

Au fost ridicate două proiectile explozive, două proiectile perforante, două grenade de mână defensive și 121 de cartușe de infanterie și alte elemente de muniție din localitățile Botoșani, Coțușca, Ștefănești, Românești, Copălău, Agafton, Flămânzi, Plopenii Mici, Cucorăni, Cătămărăști Deal, Săveni și Boscoteni.

De asemenea, au fost distruse în mod controlat un număr de 540 de muniții și elemente de muniție descoperite pe raza județului Botoșani, în ultimii trei ani.

 

 

701 controale desfășurate de Inspecția de Prevenire

 

În anul 2022, cadrele Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani au efectuat 701 controale la instituții și operatori economici.

Pe timpul desfășurării controalelor de prevenire au fost constatate peste 2.000 de încălcări ale legislației din domeniul situațiilor de urgență. Au fost aplicate 1.613 sancțiuni contravenționale, din care 217 amenzi în cuantum de aproximativ 291.502 lei.

Anul trecut au fost primite 1067 de cereri pentru acordarea de avize/autorizații/ acorduri privind securitatea la incendiu și protecție civilă. Mai bine de jumătate dintre solicitări au fost soluționate favorabil. Celelalte au primit adrese de neîncadrare, completare documente sau au fost respinse.

În anul 2022, activitatea de informare și educare preventivă s-a concretizat într-un număr total de peste 1000 de exerciții alarmare, evacuare și intervenție la locul de muncă, instruiri la operatori economici, instituții publice și localități, puncte de informare preventivă, lecții deschise și acțiuni de informare și educare preventivă, la care au participat peste 30.000 de persoane.

 

24 de intervenții în urma fenomenelor meteo periculoase

 

În anul 2022, echipajele de pompieri militari din cadrul subunităților Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al județului Botoșani au desfășurat 24 de misiuni în sprijinul populației afectate ca urmare a manifestării unor fenomene meteo periculoase (vânt puternic, ploi abundente, inundații).

În anul încheiat au fost transmise către populația din zonele afectate, pe lângă cele 156 avertizări/ atenționări meteorologice și hidrologice, opt mesaje de avertizare RO-ALERT cu măsuri de protecție a populației.

Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice periculoase (instabilitate atmosferică accentuată, precipitații locale însemnate cantitativ, grindină, vânt puternic) s-au produs pagube în 50 de localități din județul Botoșani. În total, au fost avariate 136 case, 123 anexe gospodărești, un obiectiv social și administrativ, un obiectiv economic, 24 de poduri și podețe, 106 km de drumuri comunale, străzi, drumuri forestier, precum și afectate peste 2000 de hectare de teren arabil.

 

Activități desfășurate de pompierii voluntari

 

Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au participat, în anul 2022, la un număr de 700 de intervenții, dintre care 435 de intervenţii în cooperare cu structurile profesioniste, iar la 265 de intervenţii au acţionat singure. Din cele 700 de intervenții: 259 au fost la incendii, 316 au fost la incendii de vegetație uscată și 125 alte situații de urgență.

Împreună cu pompierii militari, în 2022, voluntarii s-au implicat în acțiuni de informare și educare preventivă, activități specifice de combatere a răspândirii virusului SARS – CoV- 2 și acțiuni umanitare de ajutorare a persoanelor vârstnice sau a celor fără aparţinători.

În urma izbucnirii conflictului armat din Ucraina, personalul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă a participat, pe raza unităţilor administrativ teritoriale, pentru amenajarea spațiilor din clădiri unde puteau fi cazați refugiați, asigurarea din resursele proprii de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală și transport pentru cetățenii străini care au staționat / tranzitat județul Botoșani.

În contextul codurilor galbene și portocalii de caniculă, a instalării secetei pedologice și a lipsei surselor de apă, serviciile voluntare pentru situații de urgență din cele 78 de UAT-uri de la nivelul județului Botoșani, au efectuat misiuni de: transport apă menajeră către populația afectată, amenajare de puncte de prim-ajutor și distribuire a apei potabile în incinta primăriilor / cabinetele asistenților sociali / dispensarelor medicale, identificarea persoanelor vulnerabile ce pot fi afectate de caniculă și acordarea de sprijin. Totodată, au desfășurat acțiuni de informare preventivă a populației cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pe timpul caniculei și secetei.

Pompierii voluntari au intervenit și în urma manifestării unor fenomene meteorologice periculoase (vânt, ploi abundente) pentru înlăturarea arborilor căzuți, a stâlpilor sau acoperișurilor doborâte de vânt peste case, autovehicule sau drumuri, respectiv pentru evacuarea apei din curți, case sau beciuri.

În 2022, voluntarii din cadrul programului național „Salvator din pasiune” au participat la un număr de 12 intervenții și 67 acțiuni de informare și educare preventivă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Începe proiectarea noului pod dintre Vârfu Câmpului și Zvoriștea

Publicat

Publicitate

Astăzi începe proiectarea noului pod peste Siret de pe DN29A, Dorohoi – Suceava.

Pe 8 ianuarie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a emis ordinul de începere a proiectării din data de 20 ianuarie. Podul peste Siret leagă comunele Vârfu Câmpului (Botoșani) și Zvoriștea (Suceava) și este situat la kilometrul 22+859 de pe DN29A.

„Construirea unui nou pod peste Siret, între Vârfu Câmpului și Zvoriștea, este un obiectiv prioritar pentru infrastructura rutieră din județul nostru. Actualul pod prezintă probleme grave de siguranță și a fost necesară chiar restricționarea traficului, pentru ca acesta să se desfășoare în siguranță. Alături de colegii din echipa PSD Botoșani, am făcut demersuri pentru alocarea sumelor necesare din Programul de Transport pentru construirea unui nou pod, mai ales că județul nostru are o importanță strategică, dată fiind situația din Ucraina”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Perioada de proiectare a noului pod va fi de 12 luni, în timp ce execuția va dura 24 de luni. În paralel, va fi realizată o variantă de ocolire și un pod provizoriu. Bugetul total aprobat de Ministerul Transporturilor pentru această investiție se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro, bani asigurați din fonduri europene.

Noul pod va avea o lungime totală de 173 de metri și o lățime de 11,5 metri, iar partea carosabilă va fi de 7,8 metri. Soluția tehnică prevede înlocuirea podului existent cu unul nou cu cinci deschideri și cu suprastructura alcătuită din arc metalic pentru deschiderea principală și din grinzi de beton armat pentru celelalte deschideri.

În prezent, traficul pe drumul Dorohoi – Suceava se realizează peste râul Siret pe un pod vechi de peste 90 de ani, construit pe grinzi metalice, care, de la darea în folosință și până astăzi, nu a mai fost reabilitat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani: Stadiul autorizării plăților aferente anului de cerere 2024

Publicat

Publicitate

Până la data de 16 ianuarie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani a autorizat la plată suma totală de 205.115.655 lei, reprezentând avans și plăți finale aferente anului de cerere 2024, pentru un număr de 25.280 fermieri, astfel:

–  204.575.011 lei din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

–      451.167 lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

 

– 89.477 lei cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

În Campania 2024, plățile din (FEADR) și (BN1) pentru intervențiile DR (dezvoltare rurală) se efectuează de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Publicitate

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro.

APIA asigură toți fermierii de sprijin, implicare și atașament!

Citeste mai mult

Eveniment

Luni, 20 ianuarie: Blue Monday – cea mai deprimantă zi din anul 2025. Cum a apărut conceptul

Publicat

Publicitate

A treia zi de luni din ianuarie este considerată a fi cea mai deprimantă zi a anului. În 2025, „Blue Monday” sau „Lunea cea tristă” corespunde datei de 20 ianuarie.

Deși conceptul a fost inițial creat în scopuri de marketing, ideea a captat atenția publicului și a generat interes în legătură cu influența unei varietăți de factori asupra stării de sănătate mintală. 

Originea conceptului de Blue Monday

Conceptul de „Blue Monday” a apărut prima dată în anul 2005 într-un comunicat de presă al companiei britanice de turism Sky Travel, în cadrul unei acţiuni de PR. Rețeta pentru a combate melancolia și pentru a depăși tristețea acestei zile era la fel de simplă ca efectuarea unei călătorii, încurajând oamenii să caute destinații.

Pentru campania de marketing menționată anterior, care a dus la stabilirea acestei zile, dr. Cliff Arnall, un profesor psiholog de la Universitatea Cardiff a conceput o „formulă” prin care a fost identificată cea mai tristă zi a anului.

Pentru determinarea zilei este luată în calcul o combinație de factori negativi, precum vremea rece și întunecată, datoriile acumulate după sărbători, venitul lunar, timpul scurs de la sărbătorile de iarnă, eșecul în respectarea rezoluțiilor de Anul Nou, nivelul de motivație scăzută și nevoia de a acționa.

Publicitate

Deși formula a fost criticată și considerată pseudo-științifică, aceasta a atras atenția datorită combinației de factori care contribuie la starea generală de tristețe din luna ianuarie.

Ştiinţa din spatele formulei a fost frecvent pusă la îndoială şi foarte atent analizată pentru că ar putea banaliza depresia.

Formula calculului pentru Blue Monday

Formula atribuită calculului pentru Blue Monday, concepută de Cliff Arnall, este următoarea:

[W+(D−d)]× TQ / M×N

Unde:

  • W = condițiile meteo (weather)
  • D = datoriile acumulate după sărbătorile de iarnă (debt)
  • d = venitul lunar (monthly income)
  • T = timpul trecut de la Crăciun (time since Christmas)
  • Q = eșecul în a menține rezoluțiile de Anul Nou (failure to maintain New Year’s resolutions)
  • M = nivel scăzut de motivație (low motivational levels)
  • N = nevoia de a lua măsuri (need to take action)

Formula este adesea considerată mai degrabă un instrument de marketing decât o formulă matematică validă, deoarece variabilele folosite sunt vagi și imposibil de măsurat în mod obiectiv, ceea ce subliniază natura sa pur simbolică și publicitară.

Îndoieli și controverse despre Blue Monday

„Nu există depresie de 24 de ore. Există o afecţiune cunoscută sub numele de tulburare afectivă sezonieră (Seasonal Affective Disorder – SAD), care este o formă de depresie ce se poate manifesta în anumite anotimpuri”, a comentat unul dintre colegii universitari ai lui Arnall, dr. Dean Burnett.

Cu toate acestea, potrivit lui Burnett, afecţiunea nu durează doar o zi. Simptomele SAD pot include iritabilitate, dispoziţie scăzută persistentă şi sentimente de inutilitate.

De atunci, Arnall şi-a cerut scuze dacă a indus în eroare pe cineva cu privire la a treia zi de luni a lunii ianuarie şi la capacitatea ei depresivă, reînnoind o campanie care pune accentul pe mesajul esenţial al menţinerii unei bune sănătăţi mintale şi al luării măsurilor necesare pentru a asigura acest lucru.

În ciuda dezbaterii, nu a fost nevoie de mult timp pentru ca ideea de Blue Monday să fie îmbrăţişată de companii care o folosesc pentru a vinde produse care pot îmbunătăţi o perspectivă sumbră, perpetuând în cele din urmă utilizarea termenului Blue Monday. Pseudoştiinţă sau nu, acest concept a fost preluat şi în restul lumii, inclusiv în România.

Citeste mai mult

Eveniment

TikTok revine online în SUA, după ce Trump a promis să amâne interdicția. Se caută soluția unui parteneriat în cote egale

Publicat

Publicitate

La circa 12 ore după ce s-a închis inițial, utilizatorii din SUA au început să aibă acces la TikTok pe browser și în aplicație, deși pagina încă afișa avertismente despre închidere, scrie CNN, scrie alba24.ro.

Reamintim faptul că aplicația TikTok a devenit inaccesibilă în Statele Unite sâmbătă seara, cu mai puțin de două ore înainte ca interdicția să intre în vigoare. Deși legea prevedea doar scoaterea ei din magazinele virtuale, compania a ales oprirea imediată pentru a pune presiune pe decidenți.

Utilizatorii aplicației au fost întâmpinați cu mesajul: „Ne pare rău, TikTok nu este disponibilă momentan. O lege care interzice TikTok a fost adoptată în SUA. Din păcate, asta înseamnă că nu poți folosi TikTok pentru moment. Suntem norocoși că președintele Trump a indicat că va lucra cu noi la o soluție de restabilire a TikTok, odată ce își va prelua funcția”.

Vineri, Curtea Supremă a SUA a confirmat legea privind interzicerea TikTok începând de duminică, 19 ianuarie, dacă ByteDance, compania care deține aplicația, nu o vinde către o firmă americană.

Potrivit CNN, Trump a declarat duminică într-o postare pe Truth Social că intenționează să emită o ordonanță executivă după inaugurarea sa de luni pentru „a prelungi perioada înainte ca interdicțiile legii să intre în vigoare, astfel încât să putem încheia o înțelegere pentru a proteja securitatea națională”.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending