Connect with us

Eveniment

ISU Botoșani, la ceas de bilanț: Peste 9000 de misiuni în anul care a trecut

Publicat

Publicitate

1099 de botoşăneni au fost salvaţi de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări, autoturisme implicate în accidente rutiere sau din alte situații care le puneau viața sau sănătatea în pericol. Alte 4622 persoane, care sufereau de diferite afecţiuni medicale au ajuns, la timp, la spital pentru îngrijiri de specialitate ca urmare a intervenţiei echipajelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) din cadrul inspectoratului.

Anul trecut, botoşănenii au solicitat ajutorul forţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani în 9 302 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 25,48 misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor pe zi. Comparativ cu anul 2021, numărul botoșănenilor care au apelat la ajutorul pompierilor a scăzut cu 2,37%.

Defalcate pe tipuri de misiuni, acestea înseamnă 716 incendii (278 incendii de vegetație uscată), 4 637 intervenţii SMURD și 3 491 alte situații de urgență (înlăturare efecte fenomene meteo periculoase, salvare animale, asanarea muniţie neexplodată, degajări persoane blocate în apartamente sau alte medii ostile vieții, imobilizate la pat ori înecate, deblocări uşi, transport persoane bolnave, înlăturare pericol de incendiu în urma unor accidente rutiere, limitarea răspândirii pestei porcine, misiuni de recunoaștere și educare preventivă a populației, misiuni de sprijin a refugiaților din Ucraina etc.).

În 458 situaţii de urgență, pericolul a fost înlăturat de cetăţeni sau membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă până la sosirea forţelor ISU Botoşani ori au fost alarme false.

 

41% mai multe incendii în 2022, față de anul anterior

Publicitate

 

În 2022, forțele de intervenţie ale ISU Botoşani au acţionat pentru stingerea unui număr de 716 incendii din care 278 de vegetație uscată, cu 41% mai multe decât în anul precedent (508 incendii în 2021).

Mai bine de jumătate au fost stinse în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

714 persoane au fost salvate din locuinţele cuprinse de flăcări, zece dintre ele având nevoie de îngrijiri medicale. În urma incendiilor şi-au pierdut viaţa 12 persoane.

Pompierii au salvat din flăcări 300 de animale și păsări. În incendii, anul trecut, au murit peste 1.000 de animale și păsări.

Cele mai frecvente cauze stabilite pentru incendiile produse anul trecut în gospodării și locuințe sunt:

– instalații și aparate electrice defecte – 107;

– coș de fum defect/ necurățat de funingine sau neprotejat termic – 99;

– foc deschis în spații deschise – 85;

– acțiune intenționată – 31;

– mijloacele de încălzire nesupravegheate sau improvizate – 27;

– fumatul în locuri nepermise – 26;

– cenușa/jar/scântei – 25;

– jocul copiilor cu focul – 14;

– scurgeri de produse inflamabile – 11;

– alte cauze (scântei mecanice, autoaprindere, defecțiuni tehnice în exploatare, împrejurări nedeterminate) – 13.

Valoarea bunurilor salvate în urma intervenţiei forţelor ISU Botoşani se ridică la aproximativ 53.000.000 lei, în timp ce pagubele provocate sunt de peste 10.000.000 de lei.

Majoritatea incendiilor s-au produs în mediul rural, la gospodăriile cetățenești.

O analiză privind situaţia incendiilor produse pe teritoriul judeţului Botoşani arată că cele mai multe evenimente au fost înregistrate în municipiile Botoșani și Dorohoi câte 27 respectiv 19, urmate de Săveni cu 18 evenimente cu foc, Curtești cu 17, Flămânzi cu 14, Ștefănești și Trușești cu câte 12 incendii.

Cauzele care au generat cele 278 de incendii de vegetație uscată sunt: foc deschis în spații deschise (253), acțiune intenționată (12), fumatul în locuri nepermise (7) și alte cauze (6).

 

Misiuni în sprijinul refugiaților din Ucraina

 

Pompierii botoșăneni au fost alături de cetățenii din Ucraina care au fugit din calea războiului și au ajuns în România prin cele două Puncte de trecere a frontierei de la Rădăuți Prut și Stânca, încă din primele ore de la declanșarea conflictului.

Astfel, în 2022, salvatorii au avut 534 de misiuni privind gestionarea afluxului de migranți din Ucraina.

În cadrul Centrului Județean de Coorodonare și Conducere a Intervenției Botoșani, pompierii au coordonat activitatea de centralizare și raportare a datelor despre cazarea cetățenilor ucraineni, donații, solicitări de sprijin transport și relaționarea cu societatea civilă.

Totodată, au identificat, organizat și operaționalizat spațiile de cazare pentru refugiați, fiind amenajate 1890 de locuri în 37 de locații, în 27 de unități administrativ – teritoarial și cu posibilități de suplimentare a unui număr de 1939 în 32 locații la nivelul unităților administrativ – teritoriale.

Imediat după izbucnirea cofluctului militar din Ucraina, în cele două Puncte de Trecere a Frontierei de la Rădăuți Prut și Stânca au fost constituite două Puncte Operative (PO) unde sunt permanent echipaje de prim ajutor medical și echipaje (microbuze) care asigură transportul peroanelor sosite din Ucraina, către spațiile temporare de cazare din județul Botoșani, gări, autogări sau la aeroporturile din Iași și Suceava. În sprijinul pompierilor botoșăneni au fost colegi de la ISU Timiș, Vrancea, Teleorman, Olt, Dolj, Vâlcea și Gorj.

Pompierii s-au implicat și în distribuire de materiale de primă necesitate, alimente, medicamente, cartele telefonice, etc..

La începutul lunii martie a fost operaționalizată tabăra mobilă pentru refugiați la Stadionul Municipal ”1 Mai” din municipiul Dorohoi.

La aceste misiuni se adaugă și întocmirea și distribuirea protocoalelor încheiate cu agenții economici, organizațiile nonguvernamentale și unitățile administrativ – teritoriale în vederea decontării cheltuielilor de cazare și hrană acordate conform legislației în vigoare.

Începând cu luna martie a fost constituit un depozit județean cu bunuri alimentare și industrial care au fost distribuite atât centrelor de cazare a refugiaților, precum și refugiațiilor cazați la persoane fizice. Gestionarea depozitului a necesitat implicarea permanentă a personalului inspectoratului în vederea primirii de ajutoare umanitare și distribuirii către persoanele refugiate / strămutate pe teritoriul județului Botoșani.

Totodată, au fost gestionate toate solicitările venite din partea cetățenilor ucraineni primate pe cele două platforme de sprijin. Astfel, pe platforma ”Un acoperiș” (www.unacoperis.ro), au fost identificate spații de cazare pentru cei care au tranzitat județul Botoșani și au avut nevoie de ședere pe o perioadă mai scurtă, dar și pentru persoanele venite din zona de conflict care au decis să rămână un timp mai îndelungat.

Cu ajutorul platformei ”Sprijin de Urgență” (wwwsprijin deurgență.ro) s-a răspuns solicitărilor de transport, alimente, medicamente, îmbrăcăminte și chiar ajutor medical, venite din partea persoanelor refugiate care s-a stabilit temporar pe teritoriul județului Botoșani.

 

 

4 622 de botoșăneni salvați/asistați de cele opt echipaje SMURD Botoșani

 

Anul trecut, 4.622 de botoşăneni, dintre care 377 copii, au fost salvaţi/asistaţi de medicii, asistenţii şi paramedicii Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Botoşani. Personalul medical care deserveşte ambulanţele SMURD (echipaje de prim ajutor, echipajul de terapie intensivă mobilă și echipajul de pe autospeciala de transport personal și victime multiple) a avut în medie 13 intervenţii pe zi.

Echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD a salvat, anul trecut, 438 de persoane, dintre care 47 copii.

Principalele motive pentru care botoșănenii au cerut ajutorul SMURD sunt: intoxicații, afecțiuni cardiace, traumatisme, arsuri, stop cardiorespirator, afecțiuni neurologice sau psihiatrice, accidente rutiere, infecție cu COVID – 19 și transport persoane supraponderale.

Anul trecut, ca urmare a solicitărilor medicilor, 89 botoşăneni în stare gravă au fost transportaţi cu elicopterul SMURD la diferite centre medicale de specialitate din ţară.

 

Misiuni pirotehnice

În 2022, echipa pirotehnică a avut 17 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată din care trei de distrugere în mod controlat.

Proiectile explozive sau perforante, grenade de mână defensive sau cartușe de infanterie, toate ar fi putut deveni periculoase dacă cei care le-au găsit nu ar fi sunat la 112 și nu ar fi cerut ajutorul pirotehnicienilor. 127 astfel de obiecte au fost găsite, anul trecut, pe raza județului Botoșani.

La fiecare caz, echipa pirotehnică a ISU Botoșani a intervenit în cel mai scurt timp pentru detectarea, identificarea, ridicarea, transportul și depozitarea muniției în condiții de siguranță până la distrugerea acesteia.

Au fost ridicate două proiectile explozive, două proiectile perforante, două grenade de mână defensive și 121 de cartușe de infanterie și alte elemente de muniție din localitățile Botoșani, Coțușca, Ștefănești, Românești, Copălău, Agafton, Flămânzi, Plopenii Mici, Cucorăni, Cătămărăști Deal, Săveni și Boscoteni.

De asemenea, au fost distruse în mod controlat un număr de 540 de muniții și elemente de muniție descoperite pe raza județului Botoșani, în ultimii trei ani.

 

 

701 controale desfășurate de Inspecția de Prevenire

 

În anul 2022, cadrele Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani au efectuat 701 controale la instituții și operatori economici.

Pe timpul desfășurării controalelor de prevenire au fost constatate peste 2.000 de încălcări ale legislației din domeniul situațiilor de urgență. Au fost aplicate 1.613 sancțiuni contravenționale, din care 217 amenzi în cuantum de aproximativ 291.502 lei.

Anul trecut au fost primite 1067 de cereri pentru acordarea de avize/autorizații/ acorduri privind securitatea la incendiu și protecție civilă. Mai bine de jumătate dintre solicitări au fost soluționate favorabil. Celelalte au primit adrese de neîncadrare, completare documente sau au fost respinse.

În anul 2022, activitatea de informare și educare preventivă s-a concretizat într-un număr total de peste 1000 de exerciții alarmare, evacuare și intervenție la locul de muncă, instruiri la operatori economici, instituții publice și localități, puncte de informare preventivă, lecții deschise și acțiuni de informare și educare preventivă, la care au participat peste 30.000 de persoane.

 

24 de intervenții în urma fenomenelor meteo periculoase

 

În anul 2022, echipajele de pompieri militari din cadrul subunităților Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al județului Botoșani au desfășurat 24 de misiuni în sprijinul populației afectate ca urmare a manifestării unor fenomene meteo periculoase (vânt puternic, ploi abundente, inundații).

În anul încheiat au fost transmise către populația din zonele afectate, pe lângă cele 156 avertizări/ atenționări meteorologice și hidrologice, opt mesaje de avertizare RO-ALERT cu măsuri de protecție a populației.

Ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice periculoase (instabilitate atmosferică accentuată, precipitații locale însemnate cantitativ, grindină, vânt puternic) s-au produs pagube în 50 de localități din județul Botoșani. În total, au fost avariate 136 case, 123 anexe gospodărești, un obiectiv social și administrativ, un obiectiv economic, 24 de poduri și podețe, 106 km de drumuri comunale, străzi, drumuri forestier, precum și afectate peste 2000 de hectare de teren arabil.

 

Activități desfășurate de pompierii voluntari

 

Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au participat, în anul 2022, la un număr de 700 de intervenții, dintre care 435 de intervenţii în cooperare cu structurile profesioniste, iar la 265 de intervenţii au acţionat singure. Din cele 700 de intervenții: 259 au fost la incendii, 316 au fost la incendii de vegetație uscată și 125 alte situații de urgență.

Împreună cu pompierii militari, în 2022, voluntarii s-au implicat în acțiuni de informare și educare preventivă, activități specifice de combatere a răspândirii virusului SARS – CoV- 2 și acțiuni umanitare de ajutorare a persoanelor vârstnice sau a celor fără aparţinători.

În urma izbucnirii conflictului armat din Ucraina, personalul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă a participat, pe raza unităţilor administrativ teritoriale, pentru amenajarea spațiilor din clădiri unde puteau fi cazați refugiați, asigurarea din resursele proprii de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală și transport pentru cetățenii străini care au staționat / tranzitat județul Botoșani.

În contextul codurilor galbene și portocalii de caniculă, a instalării secetei pedologice și a lipsei surselor de apă, serviciile voluntare pentru situații de urgență din cele 78 de UAT-uri de la nivelul județului Botoșani, au efectuat misiuni de: transport apă menajeră către populația afectată, amenajare de puncte de prim-ajutor și distribuire a apei potabile în incinta primăriilor / cabinetele asistenților sociali / dispensarelor medicale, identificarea persoanelor vulnerabile ce pot fi afectate de caniculă și acordarea de sprijin. Totodată, au desfășurat acțiuni de informare preventivă a populației cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pe timpul caniculei și secetei.

Pompierii voluntari au intervenit și în urma manifestării unor fenomene meteorologice periculoase (vânt, ploi abundente) pentru înlăturarea arborilor căzuți, a stâlpilor sau acoperișurilor doborâte de vânt peste case, autovehicule sau drumuri, respectiv pentru evacuarea apei din curți, case sau beciuri.

În 2022, voluntarii din cadrul programului național „Salvator din pasiune” au participat la un număr de 12 intervenții și 67 acțiuni de informare și educare preventivă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending