Connect with us
Publicitate

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Publicitate

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lotul ISU Botoșani pe podium în cadrul etapei zonale a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situații de Urgență

Publicat

Publicitate

În perioada 23-25 iulie, la Bacău, s-a desfășurat etapa zonală a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situații de Urgență, reunind echipele de salvatori de la Inspectoratele pentru Situații de Urgență din județele Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Vrancea și Iași. Competiția a cuprins patru probe: „Scara de fereastră”, „Pista cu obstacole pe 100 m”, „Ștafeta 4 x 100 m” și „Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă”.

Lotul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani a obținut rezultate foarte bune, urcând pe podium la mai multe probe. Aceștia au ocupat locul I la proba pe echipe „Realizarea dispozitivului de intervenție” și locul al II-lea la probele „Ștafeta 4×100 m”, „Pista cu obstacole” și „Scara de fereastră”, terminând pe locul al II-lea în clasamentul general. De asemenea, sg. maj. Baltag Andrei din cadrul ISU Botoșani a contribuit semnificativ la aceste performanțe, obținând locul I la proba individuală „Pista cu obstacole”, un timp record al competițiilor zonale.

În competiția organizată de ISU Bacău, pompierii din cele șapte județe și-au testat abilitățile în cadrul probelor menționate, demonstrându-și profesionalismul și pregătirea temeinică.

Lotul reprezentativ al ISU Botoșani a fost format din:

1. Căpitan Adrian Gabriel Loluță – conducător de lot
2. Plutonier adjutant Sobariu Dorin – antrenor / concurent
3. Plutonier adjutant șef Dutcovschi Doru – concurent
4. Plutonier adjutant Honciuc Ionuț – concurent
5. Plutonier Ochian Andrei – concurent
6. Sergent major Baltag Andrei – concurent
7. Soldat Dascălu Bogdan – concurent
8. Soldat Roman Andrei – concurent
9. Soldat Silion Cosmin – concurent
10. Soldat Dutcovschi Eusebiu – concurent
11. Soldat Amariei Răzvan – concurent

Obiectivul fundamental al competiției este dezvoltarea și perfecționarea aptitudinilor și deprinderilor specifice necesare îndeplinirii acțiunilor de intervenție în situații de urgență. Probele sunt identice cu cele ale concursurilor sportive internaționale ale pompierilor, organizate de Comitetul Internațional de Prevenire și Stingere a Incendiilor (CTIF).

Publicitate

Punctajul obținut în cadrul tuturor etapelor zonale din țară va fi analizat, iar echipele cu cei mai buni timpi vor participa la etapa națională ce se va desfășura în perioada 20-23 august, la Piatra Neamț.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni. Temperaturile vor urca până la 35-36 de grade

Publicat

Publicitate

Vremea se încălzește din nou în următoarea perioadă. Vor fi maxime peste 35 de grade, mai ales în regiunile sud-vestice. Vor mai fi ploi și furtuni, însă cantitățile de precipitații vor fi mai puține până la mijlocul lunii august.

Temperaturile vor urca până la 35-36 de grade atât la începutul săptămânii viitoare, cât și în 2-6 august, în vest și sud. Apoi vor coborî brusc sub 30 de grade, pentru câteva zile.

Perioade cu ploi și furtuni sunt anunțate în 4-9 august în Transilvania și în nord-est.

Vremea în Alba în weekend 26 – 28 iulie: Revin temperaturile caniculare. Prognoza meteo pe localități din județ

După 11 august, regimul de temperatură se stabilizează la valori de 28-29 de grade în Transilvania și nord-est, respectiv 30-31 de grade în vest și sud.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni până în 26 august.

Publicitate

Vremea în săptămâna 29 iulie – 4 august

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-vestice. Vor fi și ușor mai coborâte în extremitatea de nord-est a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile intracarpatice.

Publicitate

Vremea în săptămâna 5-11 august

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile vestice și sud-vestice.

Regimul pluviometric va avea o tendință ușor deficitară în majoritatea regiunilor.

Vremea în săptămâna 12-18 august

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Vremea în săptămâna 19-26 august

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice.

Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă în regiunile estice și sud-estice, iar în rest va avea o tendință ușor deficitară.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Carambol pe o stradă din municipiul Suceava. Două persoane încarcerate

Publicat

Publicitate

Accident cumplit pe o stradă intens circulată din Municipiul Suceava, patru persoane ajungând la spital după o ciocnire între trei maşini.

Impactul a fost atât de violent încât două victime au rămas încarcerate.

Martori la accident, mai mulţi trecători au sunat speriaţi la 112, iar imediat la faţa locului au ajuns mai multe echipaje de intervenţie.

Victimele au fost transportate de urgenţă la spital.

„Este vorba despre un accident rutier între trei autoturisme din care au rezultat patru victime, două dintre aceste rămânând încarcerate.

Victimele rămase blocate în autoturisme au fost extrase şi predate echipajelor medicale şi paramedicale”, a trasmis ISU Suceava.

Publicitate

O a cincea persoană implicată în evenimentul rutier nu a avut nevoie de îngrijirile medicilor.

Sursa nordestnews.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Arhivele Naționale pot crește după bunul plac tarifele pentru eliberarea documentelor

Publicat

Publicitate

Până la ultima modificare survenită, tarifele pentru operațiunile de arhivă erau stabilite de către Casa Națională de Pensii Publice prin Ordinul 299/29.05.2023. La acest moment prin adoptarea tacită de către Parlament, fără o dezbatere publică, prin modificarea art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată s-a statuat altceva, informează ADEVĂRUL. Tarifele maximale pentru operațiunile de arhivă nu vor mai fi stabilitate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) ca până acum, ci de Arhivele Naționale, după adoptarea tacită în Parlament a unor modificări.

 

„Un subiect mai puțin cunoscut și aparent de un interes mai scăzut este reprezentat de modul în care a fost modificată Legea Arhivelor Naționale, fără nicio dezbatere publică, dar având un impact semnificativ asupra rolului, atribuțiilor și efectelor asupra operatorilor economici care prestează servicii arhivistice contra cost. Aceste tipuri de servicii sunt accesate, la un moment dat, de către fiecare dintre cetățeni, fie că vorbim despre înscrisuri din arhivă în legătură cu vechimea în muncă pentru stabilirea drepturilor de pensie, fie pentru acte de stare civilă sau acte de proprietate”, avertizează sindicatul Europol.

Până la ultima modificare survenită, tarifele pentru operațiunile de arhivă erau stabilite de către Casa Națională de Pensii Publice prin Ordinul 299/29.05.2023. La acest moment prin adoptarea tacită de către Parlament, fără o dezbatere publică, prin modificarea art. 29 alin. (3) din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 republicată s-a statuat:

„Serviciile arhivistice prestate în condițiile alin. (1) de către operatorii economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice se efectuează contra cost, pe baza unor tarife ale căror limite maxime sunt stabilite anual de către Arhivele Naționale, după consultarea operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice”.

Practic, arată sindicaliștii, din acest moment angajaților din Arhivele Naționale li se atribuie întreaga responsabilitate a stabilirii cuantumurilor tarifelor, iar Casa Națională de Pensii dispare din peisaj și nu mai are nicio răspundere, cum a avut până la apariția noii modificări legislative.

Publicitate

„Evident, toate aceste responsabilități nu doar că nu au venit la pachet cu drepturi salariale aferente, ci nici măcar inechitatea salarială existentă din 2017 nu a fost rezolvată între angajații structurilor județene și a structurii centrale de conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Este foarte interesant cum modificările asupra atribuțiilor angajaților Arhivelor Naționale se realizează de pe o zi pe alta, în timp ce discriminările salariale se reportează de la un an la altul, precizându-se că nu e facil să intervii legislativ”, susțin sindicaliștii.

Mai mult, angajații Casei Naționale de Pensii, indiferent că vorbim de structuri teritoriale sau nu, beneficiază de o salarizare corectă și echitabilă, în timp ce instituția Arhivelor Naționale a rămas singura instituție în care mai persistă discriminarea salarială între aparatul central și structurile teritoriale, deși angajații serviciilor județene au făcut demersuri începând cu luna ianuarie a anului curent pentru eliminarea inechităților, dar fără vreun rezultat favorabil.

Sursa: ADEVĂRUL

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending