Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plata sumei de 30.325.439,73 lei cuvenită sub formă de rentă viageră agricolă aferentă anului 2022, astfel:

• suma de 473.279,96 lei alocată unui număr total de 7.659 rentieri, care au solicitat plata prin cont bancar și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-30.06.2023;
• suma de433.327,36 lei alocată unui număr total de 14.271 rentieri care au solicitat plata prin mandat poștal și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-31.05.2022;
• suma de 832,41 lei alocată unui număr total de 336 moștenitori ai rentierilor decedați care au solicitat plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol, atât prin mandat poștal cât și prin cont bancar.

Termenul final de plată este data de 30 noiembrie 2023, data până la care APIA va mai efectua restul de plăți reprezentând rentă viageră aferentă anului 2022, astfel:

–  4.550.461,69 lei pentru un număr de peste 4.000 rentieri/beneficiari care au solicitat plata prin mandat poștal/bancă și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.07-31.08.2023;

–  pentru moștenitorii care vor solicita plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol și care vor depune dovada calității de moștenitor și carnetul de rentier în original, până la termenul final de depunere a actelor doveditoare de 15 octombrie 2023.

În cazul în care există mai mulţi moştenitori, persoana care se prezintă cu documentele la Centrele APIA trebuie să prezinte o împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorate rentierului.

Documentele care atestă moştenirea depuse după data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează nu se mai iau în considerare.

Menționăm că viza anuală a carnetelor de rentier pentru anul 2022 a putut fi obținută atât prin prezența fizică a rentierului sau a împuternicitului/mandatarului/curatorului cât și prin mijloace electronice de comunicații, telefonic sau poștă/curier, ca urmare a prevederilor art. 8 din OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale și a faptului că beneficiarii rentei viagere sunt persoane cu vulnerabilitate ridicată, având vârsta de peste 80 de ani.

În cazul în care sumele virate de APIA către rentieri, sunt returnate în contul agenției din diverse motive, APIA poate relua plata acestora în termen de 3 ani de la data-limită anuală de plată (30 noiembrie a fiecăruia an), inclusiv în caz de deces al rentierului, către moștenitorii legali ai acestora având la bază documentele justificative aferente.

Un agent de poliţie, un psiholog şi un cetăţean canadian se află printre cele 28 de persoane reţinute în dosarul de producere şi comercializare de dispozitive de vapat şi produse ‘edibles’, informează, miercuri, DIICOT şi IGPR.

Cei 28 de inculpaţi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile legii.

“Precizăm că printre persoanele reţinute se află un cetăţean canadian, acţionar majoritar al fabricii situate în judeţul Iaşi, un agent de poliţie şi un psiholog”, arată DIICOT.

În privinţa agentului de poliţie, IGPR menţionează că acesta este din cadrul IPJ Iaşi şi ar fi fost implicat în activitatea de ambalare a substanţelor.

“În conformitate cu prevederile legale, cel în cauză a fost pus la dispoziţie, urmând ca, în funcţie de evoluţia anchetei, să fie dispuse celelalte măsuri prevăzute de lege. Precizăm că acţiunea din data de 19.09.2023 a beneficiat şi de sprijinul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi. De asemenea, Poliţia Română se delimitează ferm de orice activitate care nu este în concordanţă cu legea. Indiferent de calitatea persoanei care încalcă prevederile legale, se vor lua toate măsurile prevăzute de lege. Susţinem toate activităţile specifice procedurilor penale şi avem ca deziderat funcţionarea sistemului doar cu poliţişti integri şi profesionişti!”, arată IGPR.

În urma celor 121 de percheziţii domiciliare efectuate, au fost identificate şi ridicate 81.102 vape-uri, 3.237 bucăţi acadele, 1.316 cutii şi pungi conţinând jeleuri, 169 cutii şi borcane cu prăjituri, 3.692 de recipiente de diverse mărimi, cantitatea de aproximativ 40 de tone cânepă industrială, 400 de cutii şi borcane cu substanţă vegetală, 169 seminţe de canabis, 2 plante de canabis, cantitatea de 74,2 litri substanţă, 149 kilograme vape-uri stricate, sumele de 299.333 lei, 29.225 euro, 9.200 USD, 5 kilograme de argint sub forma a cinci lingouri, monede de argint, 23 de laptopuri şi 65 de telefoane mobile.

“S-a reţinut că începând cu finele anului 2022 mai multe persoane care sunt angajate sau controlează două societăţi comerciale de pe raza judeţului Iaşi au constituit un grup infracţional organizat, având ca scop importul, exportul, producerea, fabricarea şi alte operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În acest context aceştia produc şi comercializează dispozitive electronice de vapat şi produse de tip ‘edibles’ (jeleuri, prăjituri, drajeuri etc) cunoscând că au în compoziţie substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, identificându-se în cursul investigaţiilor substanţele HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P şi în unele cazuri inclusiv THC. De asemenea, s-a stabilit că în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023 membrii grupului infracţional au produs în vederea comercializării peste 100.000 de dispozitive tip Vape care conţineau substanţe care produc efecte psihoactive (HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viaţa persoanelor care le consumă”, spun anchetatorii.

În judeţul Iaşi, se afla o fabrică în care se produceau aceste dispozitive, iar, la nivel naţional, au mai fost descoperite 5 spaţii folosite ca depozite. În interiorul fabricii, au fost descoperite aproximativ 40 de tone de cânepă industrială, ce urma a fi prelucrată, pentru obţinerea de substanţe psihoactive.

Din estimările efectuate a rezultat faptul că în această fabrică s-au investit 5.000.000 de euro, dintre care aproximativ 1,2 milioane de euro în aparatură modernă, precizează IGPR.

În cursul acestei zile va fi sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor pentru o perioadă de 30 de zile.

Activităţile judiciare au fost realizate împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi.

Acţiunea a fost realizată cu sprijinul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Timişoara, Cluj, Suceava, Bacău, Galaţi, Craiova, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Sibiu, Hunedoara, Botoşani, Harghita, Satu Mare, Baia Mare, Brăila, Vrancea, Neamţ, Buzău şi a beneficiat de sprijinul Jandarmeriei Române.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT – Structura Centrală, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor din cadrul IGPR. AGERPRES

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu a găzduit astăzi, 20 septembrie, deschiderea expediției de cercetare, organizată de Direcția Județeană de Cultură Botoșani, în cadrul Proiectului transfrontalier „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”.

La conferința de deschidere au participat viceprimarul Liviu Toma, Bogdan Dăscălescu – vicepreședintele Consiliului Județean, Dănuț Huțu – directorul Direcției Județene de Cultură, Ala Sainenco – directorul Memorialului Ipotești, Ghenadie Șmulschi – viceprimarul municipiului Bălți, Daniela Rabei-Dubeț – director educativ în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți.

Viceprimarul Liviu Toma i-a felicitat pe cei prezenți la manifestare, arătând că acest proiect deschide calea unor viitoare colaborări între municipiile Botoșani și Bălți. Totodată, edilul i-a invitat pe liceeni din Bălți să viziteze Primăria Botoșani și alte obiective culturale din municipiul reședință de județ.

Expediția de cercetare este organizată în perioada 20 – 23 septembrie, participanții urmând a vizita mai multe obiective, printre care Casa Memorială Ipotești, Bisericuța familiei Eminovici, Mănăstirea Agafton, Conacul Iurașcu și Mănăstirea Vorona, Centrul Istoric al Municipiului Botoșani, Parcul Mihai Eminescu, Lacul cu nuferi. Tot în cadrul expediței de cercetare vor fi prezentate strategiile de turism realizate de către Direcția Județeană de Cultură și municipalitatea din Bălți.

Câteva date despre Proiectul „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”

Proiectul „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți” este finanțat prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, Instrumentul European de Vecinătate, valoarea totală fiind de 1.620.625,26 euro. Managerul de proiect este Raluca Bălălășcău, șeful Serviciului Management Proiecte din cadrul Primăriei Botoșani.

Liderul de proiect este Primăria Municipiului Botoșani, instituție care are ca parteneri Direcția Județeană de Cultură Botoșani, Primăria Municipiului Bălți, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bălți. Proiectul a fost lansat în aprilie 2022 și va fi implementat timp de doi ani.

Acest proiect urmărește creșterea atractivității turistice a municipiilor Botoșani și Bălți, din zona transfontalieră România – Republica Moldova, cu un nou traseu cultural turistic comun, ce creează o imagine turistică unică și diferențiază regiunile țintă ca promotori ai valorilor eminesciene unice și milenare: artă, personalități, evenimente culturale locale, punând în valoare moștenirea culturală comună româno-moldovenească.

Activitățile organizate la Botoșani sunt următoarele:

• Înființarea unei rute turistice culturale transfrontaliere. Va fi realizat un traseu pietonal cultural „Mihai Eminescu”, începând din Centrul Istoric al municipiului Botoșani, cu obiectivele Centrul Național de Informare Turistică Botoșani, Aleea Cafenelelor, Restaurantul Ciocârlia, Biserica Uspenia, Locul nașterii poetului Mihai Eminescu, Casa Sommer, clădirea Primăriei Municipiului Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”, Parcul Mihai Eminescu și Colegiul Național „Mihai Eminescu”.
• Crearea unei expoziții transfrontaliere permanente, dedicate proiectului, la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani
• Implementarea unui calendar comun de evenimente tematice culturale transfrontaliere în municipiile Botoșani și Bălți
• Organizarea unei vizite de studiu în municipiul Botoșani
• Organizarea unui summit turistic în Botoșani
• Organizarea unei vizite de cercetare de patru zile la Memorialul Ipotești, Centrul Național de Studii Mihai Eminescu
• Organizarea unui concurs online de desene bazat pe opera poetului
• Elaborarea strategiei de promovare turistică a Municipiului Botoșani, inclusiv promovarea traseului turistic transfrontalier eminescian.

Tot în cadrul proiectului vor fi reabilitate două foișoare din Parcul „Mihai Eminescu”.

O femeie din Republica Moldova aflată în ședere ilegală a fost depistată ieri de polițiștii de imigrări din Botoșani. Femeia a fost îndrumată către structura de imigrări în vederea reglementării dreptului de ședere.

La data de 19 septembrie a.c., polițiștii de imigrări din Botoșani au depistat, pe raza de competență, o femeie de 65 de ani, din Republica Moldova.

Din verificări a reieșit că persoana în cauză este membru de familie al unui cetățean român, fiind îndrumată către structura de imigrări, în vederea reglementării dreptului de ședere.

Având în vedere că femeia a împlinit vârsta de 65 de ani, într-o astfel de situație este interzisă măsura returnării în conformitate cu prevederile O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

***

În conformitate cu prevederile articolului 82 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii:

• străinul este minor, iar unul dintre părinţii acestuia are drept de şedere în România;
• străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
• străinul este căsătorit cu un cetăţean român sau cu un străin care are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României;
• străinul a depăşit vârsta de 65 de ani.