Connect with us
Publicitate

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Publicitate

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CFR reduce viteza de circulație a trenurilor în condițiile noilor Coduri portocalii și roșii de caniculă

Publicat

Publicitate

Viteza de circulaţie a trenurilor care tranzitează judeţele aflate sub incidenţa noilor avertizări de Cod portocaliu şi Cod roşu de caniculă va fi în continuare adaptată la condiţiile meteo de temperaturi deosebit de ridicate pentru această perioadă, de 38 – 39 de grade Celsius în aer, a anunţat vineri CFR SA.

Potrivit unui comunicat al companiei, în perioada 21 – 23 iunie, pentru menţinerea siguranţei traficului feroviar pe raza judeţelor şi a municipiului Bucureşti, aflate sub incidenţa avertizărilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie de Cod portocaliu şi Cod roşu de temperaturi de aproape 40 de grade Celsius în aer, se prelungeşte măsura de reducere a vitezei de circulaţie a trenurilor cu 20-30 km/h faţă de viteza normală.

“Adresăm scuze călătorilor pentru întârzierile inevitabile înregistrate în circulaţia trenurilor care tranzitează judeţele aflate sub incidenţa celor două avertizări de temperaturi caniculare, inclusiv a municipiului Bucureşti, asigurându-i totodată de faptul că reducerea vitezei de circulaţie cu 20 – 30 km/h faţă de viteza normală, care va conduce implicit şi la prelungirea duratei de parcurs a anumitor trenuri, este una dintre principalele măsuri aplicate, în astfel de situaţii, de orice sistem feroviar, în vederea menţinerii condiţiilor de siguranţă în trafic. În acest context, informăm faptul că reducerea vitezei de circulaţie se va aplica pe toate segmentele de cale ferată unde temperatura la nivelul şinei, în anumite intervale orare, atinge pragul de 50 de grade Celsius, această măsură fiind prevăzută de instrucţiile feroviare şi are drept scop desfăşurarea traficului feroviar în condiţii de siguranţă”, precizează reprezentanţii companiei.

CFR SA dă asigurări că personalul de specialitate din cadrul regionalelor de cale ferată ale CFR SA efectuează permanent, în această perioadă, revizii suplimentare pe reţea pentru verificarea directă a căii şi înregistrarea evoluţiei temperaturilor la nivelul şinei, iar operatorii de transport feroviar de călători şi de marfă (OTF) vor fi avizaţi operativ când se impune reducerea vitezei de circulaţie şi pe ce intervale de staţii, astfel încât aceştia să informeze, la rândul lor, pasagerii din trenurile aflate deja în circulaţie sau care urmează să circule în ziua respectivă despre condiţiile de trafic.

Administratorul de infrastructură feroviară recomandă publicului călător ca în această perioadă, înainte de efectuarea călătoriei, să solicite informaţii despre orele de sosire şi de plecare ale trenurilor din/în staţiile CFR, la casele de bilete ale operatorului de transport de la care a achiziţionat sau doreşte să achiziţioneze bilet şi să consulte periodic site-urile operatorilor de transport feroviar, pentru informaţii actualizate despre condiţiile şi măsurile impuse în graficul trenurilor înscrise în circulaţie.

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA administrează infrastructura feroviară publică. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Evoluţia celor doi răniţi în explozia de la Dedeman, internați la Spitalul Floreasca din Bucureşti, este lent favorabilă, se mobilizează

Publicat

Publicitate

Evoluţia celor doi răniţi în explozia de la Botoşani şi care au fost aduşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti este lent favorabilă, se mobilizează, a anunţat vineri Ministerul Sănătăţii.

“Cei doi pacienţi internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) au o evoluţie lent favorabilă, se mobilizează. Se continuă cu măsurile de îngrijire specifice de ATI şi Chirurgie plastică”, afirmă sursa citată.

Potrivit sursei citate, cei trei pacienţi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sfântul Spiridon” din Iaşi sunt stabili, unul dintre aceştia cu evoluţie bună.

15 persoane au fost rănite în explozia urmată de incendiu produsă pe 7 iunie la un magazin de materiale de construcţii din municipiul Botoşani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Furnizarea apei potabile în municipiul Dorohoi și localitățile Broscăuți, Șendriceni, Brăești, Leorda ar putea fi restricționată

Publicat

Publicitate

S.C. NOVA APASERV S.A. Botoșani informează că din cauza consumului de apă foarte ridicat înregistrat în ultimele zile urmare a vremii caniculare și a utilizării apei potabile la lucrările agricole, dar și din cauza capacității limitate a conductelor de transport a apei, pentru menținerea unor valori minime necesare ale parametrilor hidraulici (nivelul apei în rezervoare, presiuni) ai sistemului de alimentare cu apă Leorda-Dorohoi, dar și pentru a evita apariția unor avarii majore pe conductele de transport, este posibilă restricționarea furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi și localitățile Broscăuți, Șendriceni, Brăești, Leorda în perioada 21.06.2024 -28.06.2024, între orele 18.00 – 07.00.

S.C. NOVA APASERV S.A. reînnoiește apelul ca toți utilizatorii să raționalizeze consumurile de apă numai pentru nevoile stricte, pentru a da posibilitatea tuturor abonaților noștri să beneficieze de serviciile de alimentare cu apă.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Este lege! Salariul minim european, aplicat în România. Cum va fi calculat. Precizările premierului

Publicat

Publicitate

Prin actul normativ se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, scrie alba24.ro. Salariul minim european, aplicat în România Guvernul a aprobat vineri Legea privind stabilirea salariilor minime europene, a anunțat Ministerul Muncii.

Proiectul de lege urmează să fie supus adoptării de către Parlamentul României în regim de urgență.

Salariul minim european, aplicat în România. Cum va fi calculat

Salariul minim european este prevăzut, de asemenea, și în Planul Național de Redresare și Reziliență, Jalonul 392. Potrivit acestuia, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali.

„Salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi actualizat anual în funcție de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și productivitatea muncii la nivel național.

Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câștigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele și patronatele”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Publicitate

Salariul minim european. Cum va fi aplicat în România

De asemenea, se prevede că Directiva (UE) 2022/2041 se va aplica tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu.

Proiectul de act normativ mai prevede adoptarea unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o acoperire a protecției prin contracte colective de muncă sau acorduri colective de muncă.

Se prevede, de asemenea, sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 de lei la 5.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut.

Publicitate

Salariul minim european. Precizările premierului

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, vineri, că Guvernul va introduce salariul minim european în România cu scopul de a proteja puterea de cumpărare şi de a ridica salariul mediu brut la „cât mai aproape de 50% din salariul mediu net pe economie”.

„Introducem azi salariul minim european în România în concordanţă cu directiva europeană şi după consultări cu partenerii sociali. De fapt. urmărim protejarea puterii de cumpărare, un câştig salarial mediu brut cât mai aproape de 50% din salariul mediu net pe economie şi raportarea la productivitatea muncii.

Reamintesc că din 1 iulie majorăm salariul minim de la 3.300 la 3.700 lei şi vor beneficia circa 1,8 milioane de angajaţi”, a precizat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending