Connect with us

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

acum 5 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor rutieri pentru prevenirea accidentelor rutiere în județul Botoșani

Publicat

acum 5 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, precum și depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, pe raza județului Botoșani.

 

În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, 9 dintre acestea fiind aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.

 

Valoarea sancțiunilor contravenționale este de aproximativ 10.000 de lei.

 

Publicitate

De asemenea, au fost reținute 4 permise de conducere, dintre care 3 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Polițiștii rutieri vor continua acțiunile pentru siguranța participanților la trafic, cu accent pe prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. Recomandăm tuturor șoferilor să conducă prudent și să respecte limitele legale de viteză.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending