Connect with us

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Simona Halep anunțat că se RETRAGE din tenis! A pierdut la simplu la Transylvania Open în fața Luciei Bronzetti la Cluj

Publicat

Publicitate

Simona Halep a fost învinsă marți seară de italianca Lucia Bronzetti, scor 6-1, 6-1, în primul tur al turneului Transylvania Open 250, desfășurat la BT Arena din Cluj-Napoca.

După meci, Halep a anunțat că se retrage din tenis, momentul fiind marcat de aplauzele și susținerea spectatorilor, relatează cluj24.ro.

Jucătoarea română a fost încurajată frenetic de public, care i-a scandat numele pe tot parcursul partidei, inclusiv de primarul Clujului, Emil Boc. Cu toate acestea, Halep a cedat rapid primul set, scor 6-1, iar în setul secund, scenariul s-a repetat, italianca impunându-se cu același scor.

Astfel, Simona Halep își încheie cariera competițională pe terenul de la Cluj, în fața fanilor săi, într-un moment emoționant.

”Vreau să vă mulțumesc, mă simt cel mai bine aici. Au fost multe meciuri pe care le-am câștigat, dar și multe pe care le-am pierdut. Energia voastră a fost întotdeauna cea care mi-a umplut sufletul, indiferent pe ce terenuri am jucat, aici m-am simțit cel mai bine.

Ce am realizat în tenis nici nu am visat când eram copil.

Publicitate

Îmi iau la revedere pe terenul de tenis

Nu știu dacă cu tristețe sau cu bucurie, dar iau această decizie cu sufletul împăcat și întotdeauna am fost realistă cu mine. Corpul meu nu mai duce atât de mult ca să ajung unde am fost. a fost foarte greu să ajung acolo și știu ce înseamnă, de aceea am vrut să vin la Cluj și să joc în fața dvs și să îmi iau la revedere pe terenul de tenis, chiar dacă prestația mea nu a fost foarte bună.

Nu vreau să plâng, am fost nunărul 1, viața merge înainte. Voi mai juca tenis, dar ca să fiu competitivă necesită mult mai mult și, în momentul acesta nu se mai poate”, a spus Simona Halep.

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Internațională a Cititului Împreună, celebrată la Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița, din Botoșani

Publicat

Publicitate

Anual, în prima zi de miercuri din februarie, milioane de oameni din peste 170 de țări sărbătoresc Ziua Internațională a Cititului Împreună, o inițiativă globală care evidențiază importanța lecturii cu voce tare și rolul poveștilor în consolidarea comunităților.

În România, această zi este marcată oficial din 2017, evenimentele fiind coordonate de organizația Citim Împreună România. Tema ediției din acest an este democrația.

În Botoșani, elevii Clasei Pregătitoare B Step by Step Veverițele curioase de la Liceul Pedagogic Nicolae Iorga, coordonați de prof. Olguța-Cătălina Dughilă și prof. Oana-Olivia Străchinariu, vor marca această zi printr-o activitate desfășurată în colaborare cu Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița.

Copiii vor descoperi, prin povești, jocuri interactive și ateliere de creație, teme esențiale precum prietenia, acceptarea și bullying-ul. Jocurile de rol le vor oferi oportunitatea de a interacționa cu elevi mai mari și de a exersa, într-un mod democratic, drepturile fundamentale.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu bibliotecara Brîndușa Coteț, de la Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Filiala Nr. 2 Grivița.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Două cutremure în zona Vrancea, marți după-amiază

Publicat

Publicitate

Marți, 4 februarie 2025, nu mai puțin de două cutremure au fost înregistrate în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

Primul seism, cu magnitudinea de 4,2, s-a produs la ora locală 16:06, la o adâncime de 90 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit în mai multe localități din zonă, însă nu au fost raportate pagube materiale sau victime.

La doar zece minute distanță, la ora 16:16, un al doilea cutremur, de intensitate mai mică, cu magnitudinea de 2,4, a avut loc în aceeași regiune. Seismul s-a produs la o adâncime de 80,3 kilometri.

Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, fiind cunoscută pentru producerea frecventă a unor cutremure de magnitudine variabilă. Autoritățile recomandă populației să fie pregătită pentru astfel de evenimente și să respecte măsurile de siguranță în caz de seism.

Citeste mai mult

Economie

Program pentru ÎNCĂLZIREA serelor: Ministrul Agriculturii vrea prima butelie și centrală cu GPL în solarii cu acciza plătită de stat

Publicat

Publicitate

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, solicită sprijin pentru introducerea unui program pentru încălzirea serelor, respectiv prima butelie și centrală cu GPL, iar acciza la gazul utilizat în încălzirea serelor și solariilor să fie suportată de statul român, relatează agerpres.ro.

”O să am o discuție cu ministrul Mediului, cu domnul Fechet (Mircea Fechet n.r), astfel încât să alocăm din Fondul de Mediu pentru toate solariile din România un program reprezentând prima butelie și centrală cu GPL pentru încălzirea serelor. De aceea vă mai cer încă o dată sprijin, ca și acciza la gazul utilizat în încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem și la motorina folosită în vegetal, dar și în sistemul de irigații, ca această acciză să fie suportată de către statul român”, a declarat, marți, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în comisiile de specialitate din Parlament.

Ministrul a făcut aceste precizări după ce a fost informat că Legea ”Prima seră” este în sertar la Camera Deputaților și urmează să fie dezbătută, amendată și probabil aprobată, dar i-a fost solicitat sprijin pentru a prinde în semestrul doi al acestui an o sumă în buget, la rectificare, pentru acest program, în așa fel încât să nu se rostogolească pe bugetul anului 2026.

”Aș vrea la dezbaterea proiectului în Comisia de agricultură din Camera Deputaților să stabilim și plafonul direct, prin lege, al sumelor pe care le alocăm pentru acest program. Sunt de acord cu investiții în sere, în România, dar la fel, direct prin lege, aș dori foarte mult ca aceste sere să fie dotate cu echipamente de încălzire, cu tot ce trebuie pentru a produce tot timpul anului. Vreau să vă anunț că am finalizat cele 1.700 de sere cu sisteme de încălzire pe care le-am scos în bazinul legumicol la instalarea tinerilor fermieri, dar trebuie să continuăm cu acest program. Sunt de acord cu acest program (‘Prima seră’ n.r.), de aceea, atunci când se va dezbate proiectul, vreau să particip și eu ca să putem creiona ghidul când îl lansăm, cu tot ceea ce trebuie, astfel încât să producem în extra-sezon aceste legume”, a transmis Florin Barbu.

Acesta a precizat că este un pachet dedicat legumiculturii, pentru ca fermierii să aibă eficiență economică și pentru a avea legume în extra sezon.

”Pentru a avea legume în extra sezon trebuie să ne batem cu alte state unde temperaturile și clima au alte condiții. De aceea sunt de acord și voi fi prezent în comisie și împreună vom face acest buget pentru bazinul legumicol din România”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending