Connect with us

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vești bune pentru șoferi: Din noiembrie se va putea circula pe Autostrada Moldovei (A7) de la București până la Adjud

Publicat

Publicitate

Românii vor putea circula, în curând, neîntrerupt pe autostradă de la București până la Adjud, potrivit celor mai recente informații transmise de CNAIR și confirmate de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Conform declarațiilor oficiale, la sfârșitul lunii noiembrie 2025 se estimează deschiderea circulației pe tronsonul A3 + A7, între București și Focșani, iar până la finalul anului, autostrada ar putea fi complet circulabilă până la Adjud.

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat un ritm excelent de lucru pe lotul 3 al autostrăzii Ploiești – Buzău (Pietroasele – Municipiul Buzău), unde asocierea de constructori turci Nurol – Makyol are mobilizați 360 de muncitori și 239 de utilaje.

„Progresul fizic este de 85%. În acest ritm, estimăm că la sfârșitul lunii noiembrie vom da în trafic și cei 13,9 kilometri ai acestui lot, astfel încât să se poată circula neîntrerupt de la București la Focșani”, a declarat Cristian Pistol.

Și pe lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni al autostrăzii Focșani – Bacău (A7) lucrările avansează rapid. Pe tronsonul de aproximativ 17 kilometri dintre Domnești Târg și Adjud, stadiul fizic a depășit 90%, iar pe întregul lot peste 85%.

„Dacă vremea va permite menținerea ritmului actual, circulația până la Adjud va fi deschisă până la finalul anului”, a adăugat șeful CNAIR.

Publicitate

Astfel, Autostrada Moldovei (A7) prinde contur, devenind tot mai aproape de visul mult așteptat al moldovenilor: o legătură rapidă și sigură cu Capitala, este mesajul optimist transmis de autorități odată cu apropierea acestui moment istoric pentru infrastructura României.

Citeste mai mult

Eveniment

INS: Aproape 3,6 milioane de români trăiesc în sărăcie. Copiii, cei mai afectați

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Statistică a publicat noi date îngrijorătoare despre nivelul de trai din România. Rata sărăciei relative a fost, în 2024, de 19%, ceea ce înseamnă că aproape 3,6 milioane de persoane trăiesc sub pragul sărăciei.

Potrivit definiției INS, sărăcia relativă se referă la ponderea persoanelor cu un venit mai mic de 60% din media veniturilor totale din țară. În termeni concreți, acești oameni nu dispun de resurse suficiente pentru a-și asigura un standard de viață minim acceptabil.

Consecințele sunt multiple: locuințe precare, acces limitat la servicii medicale, dar și bariere serioase în educație, cultură, sport și timp liber.

Raportul arată că femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, însă cei mai vulnerabili rămân copiii, unde rata sărăciei urcă la 26%, urmați de tinerii între 18 și 24 de ani, cu 22%.

Diferențele regionale sunt majore. Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cea mai ridicată rată a sărăciei, de opt ori mai mare decât în zona București-Ilfov, unde veniturile sunt semnificativ mai ridicate.

INS atrage atenția că sărăcia în România rămâne una profundă, iar șansele de ieșire din această situație sunt reduse, în lipsa unor politici publice coerente care să sprijine categoriile vulnerabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață în mai multe zone din județul Botoșani. Vizibilitate redusă pe mai multe drumuri

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis, duminică dimineață, un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 11:00. Fenomenul reduce semnificativ vizibilitatea și îngreunează circulația rutieră, mai ales în nordul și nord-estul județului.

Potrivit avertizării, ceața densă determină scăderea vizibilității sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, afectând drumurile din localitățile Hudești, Coțușca, Suharău, Rădăuți-Prut, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Viișoara și Concești.

Autoritățile recomandă prudență maximă la volan. Pentru prevenirea unor evenimente nedorite, șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească sistemul de iluminare, să păstreze distanța de siguranță între autovehicule și să evite manevrele riscante.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani anunță că pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină în sprijinul cetățenilor în cazul producerii unor situații de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina, Taumaturgul

Publicat

Publicitate

Sfântul Nectarie s-a născut la 1 octombrie 1846, de ziua Acoperământului Maicii Domnului, în Silivria în nordul Greciei. Părinţii săi, oameni săraci, dar credincioşi, l-au botezat Anastasis (gr. „înviere”). Copilului i s-a oferit o frumoasă educaţie creştină, lucru evident mai târziu. Dornic să își continue studiile, la vârsta de 14 ani se hotărăşte sa plece la Constantinopol.

La plecarea vaporului este consemnată o primă minune. Fiind sărac, nu este primit de căpitan pe vas. Însă vaporul nu a reuşit sa pornească decât după ce Anastasis a fost lăsat să urce. Mai mult, în timpul călătoriei el potoleşte o furtună cu ajutorul cruciuliţei dăruite de bunica sa, în care era inserat un fragment din lemnul Sfintei Cruci.

În Constantinopol lucrează din greu pentru a se întreţine. Rămânând fără haine și pantofi, scrie o scrisoare, cu adresa: „Pentru Domnul nostru Iisus Hristos în ceruri”, pe care o da unui vecin negustor să o pună la poștă. Impresionat, negustorul îi răspunde în aceeaşi manieră, trimițându-i un pachet cu cele necesare și semnând: „De la Hristos
pentru Anastasis”. Până la vârsta de 20 de ani, Anastasis a lucrat ca pedagog și dascăl pentru clasele mici la Școala Metocului Sf. Mormânt și împletea munca și lecturile din Sfânta Scriptură șsi Sfinţii Părinţi cu participarea la slujbe.

La vârsta de 20 de ani se retrage în insula Hios, în satul Liti, unde este numit învățător. Când a împlinit 27 de ani, a intrat în obştea mănăstirii de aici, Nea Moni, fiind călugărit trei ani mai târziu, cu numele Lazar, de către mitropolitul Gheorghe de Hios. Acelaşi mitropolit îl va hirotoni diacon cu numele Nectarie. În aceasta mănăstire s-a remarcat ca un bun predicator. Ascultându-I, un om înstărit, Ioan Hiotis Horemis, se va oferi să îl ajute să își continue studiile. Astfel, a plecat la Atena, urmând timp de trei ani liceul, pe care l-a absolvit cu rezultate deosebite.

A urmat apoi și Facultatea de Teologie din Atena, pe care a terminat-o în 1886, urmând ca după absolvire să slujească în Egipt. În 1886, Nectarie a fost numit predicator principal al Patriarhiei alexandrine și este hirotonit preot. Timp de trei ani a slujit in Biserica „Sf. Nicolae” din Cairo. În 1889, Patriarhul Sofronie I-a hirotonit Mitropolit onorific de Pentapolis.

Sfântul s-a mutat la Domnul la 8 noiembrie 1920, la vârsta de 74 de ani, fiind înmormântat intr-o camera de lângă biserica ctitorita de el însuși. A cunoscut dinainte ziua mutării sale la Domnul, descriind momentul în cele mai mici detalii. Întins în sicriu, din trupul sau au început sa izvorască picături de mir.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending