Connect with us
Publicitate

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

APIA Botoșani: Plăți de peste 29,9 milioane de lei reprezentând rentă viageră agricolă 2022

Publicat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plata sumei de 30.325.439,73 lei cuvenită sub formă de rentă viageră agricolă aferentă anului 2022, astfel:

  • suma de 473.279,96 lei alocată unui număr total de 7.659 rentieri, care au solicitat plata prin cont bancar și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-30.06.2023;
  • suma de433.327,36 lei alocată unui număr total de 14.271 rentieri care au solicitat plata prin mandat poștal și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-31.05.2022;
  • suma de 832,41 lei alocată unui număr total de 336 moștenitori ai rentierilor decedați care au solicitat plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol, atât prin mandat poștal cât și prin cont bancar.

Termenul final de plată este data de 30 noiembrie 2023, data până la care APIA va mai efectua restul de plăți reprezentând rentă viageră aferentă anului 2022, astfel:

–  4.550.461,69 lei pentru un număr de peste 4.000 rentieri/beneficiari care au solicitat plata prin mandat poștal/bancă și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.07-31.08.2023;

–  pentru moștenitorii care vor solicita plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol și care vor depune dovada calității de moștenitor și carnetul de rentier în original, până la termenul final de depunere a actelor doveditoare de 15 octombrie 2023.

În cazul în care există mai mulţi moştenitori, persoana care se prezintă cu documentele la Centrele APIA trebuie să prezinte o împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorate rentierului.

Documentele care atestă moştenirea depuse după data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează nu se mai iau în considerare.

Menționăm că viza anuală a carnetelor de rentier pentru anul 2022 a putut fi obținută atât prin prezența fizică a rentierului sau a împuternicitului/mandatarului/curatorului cât și prin mijloace electronice de comunicații, telefonic sau poștă/curier, ca urmare a prevederilor art. 8 din OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale și a faptului că beneficiarii rentei viagere sunt persoane cu vulnerabilitate ridicată, având vârsta de peste 80 de ani.

În cazul în care sumele virate de APIA către rentieri, sunt returnate în contul agenției din diverse motive, APIA poate relua plata acestora în termen de 3 ani de la data-limită anuală de plată (30 noiembrie a fiecăruia an), inclusiv în caz de deces al rentierului, către moștenitorii legali ai acestora având la bază documentele justificative aferente.

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Un agent de poliţie, un psiholog şi un cetăţean canadian printre cei reţinuți în dosarul produselor cu substanțe psihoactive

Publicat

Un agent de poliţie, un psiholog şi un cetăţean canadian se află printre cele 28 de persoane reţinute în dosarul de producere şi comercializare de dispozitive de vapat şi produse ‘edibles’, informează, miercuri, DIICOT şi IGPR.

Cei 28 de inculpaţi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile legii.

“Precizăm că printre persoanele reţinute se află un cetăţean canadian, acţionar majoritar al fabricii situate în judeţul Iaşi, un agent de poliţie şi un psiholog”, arată DIICOT.

În privinţa agentului de poliţie, IGPR menţionează că acesta este din cadrul IPJ Iaşi şi ar fi fost implicat în activitatea de ambalare a substanţelor.

“În conformitate cu prevederile legale, cel în cauză a fost pus la dispoziţie, urmând ca, în funcţie de evoluţia anchetei, să fie dispuse celelalte măsuri prevăzute de lege. Precizăm că acţiunea din data de 19.09.2023 a beneficiat şi de sprijinul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi. De asemenea, Poliţia Română se delimitează ferm de orice activitate care nu este în concordanţă cu legea. Indiferent de calitatea persoanei care încalcă prevederile legale, se vor lua toate măsurile prevăzute de lege. Susţinem toate activităţile specifice procedurilor penale şi avem ca deziderat funcţionarea sistemului doar cu poliţişti integri şi profesionişti!”, arată IGPR.

În urma celor 121 de percheziţii domiciliare efectuate, au fost identificate şi ridicate 81.102 vape-uri, 3.237 bucăţi acadele, 1.316 cutii şi pungi conţinând jeleuri, 169 cutii şi borcane cu prăjituri, 3.692 de recipiente de diverse mărimi, cantitatea de aproximativ 40 de tone cânepă industrială, 400 de cutii şi borcane cu substanţă vegetală, 169 seminţe de canabis, 2 plante de canabis, cantitatea de 74,2 litri substanţă, 149 kilograme vape-uri stricate, sumele de 299.333 lei, 29.225 euro, 9.200 USD, 5 kilograme de argint sub forma a cinci lingouri, monede de argint, 23 de laptopuri şi 65 de telefoane mobile.

“S-a reţinut că începând cu finele anului 2022 mai multe persoane care sunt angajate sau controlează două societăţi comerciale de pe raza judeţului Iaşi au constituit un grup infracţional organizat, având ca scop importul, exportul, producerea, fabricarea şi alte operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În acest context aceştia produc şi comercializează dispozitive electronice de vapat şi produse de tip ‘edibles’ (jeleuri, prăjituri, drajeuri etc) cunoscând că au în compoziţie substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, identificându-se în cursul investigaţiilor substanţele HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P şi în unele cazuri inclusiv THC. De asemenea, s-a stabilit că în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023 membrii grupului infracţional au produs în vederea comercializării peste 100.000 de dispozitive tip Vape care conţineau substanţe care produc efecte psihoactive (HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viaţa persoanelor care le consumă”, spun anchetatorii.

În judeţul Iaşi, se afla o fabrică în care se produceau aceste dispozitive, iar, la nivel naţional, au mai fost descoperite 5 spaţii folosite ca depozite. În interiorul fabricii, au fost descoperite aproximativ 40 de tone de cânepă industrială, ce urma a fi prelucrată, pentru obţinerea de substanţe psihoactive.

Din estimările efectuate a rezultat faptul că în această fabrică s-au investit 5.000.000 de euro, dintre care aproximativ 1,2 milioane de euro în aparatură modernă, precizează IGPR.

În cursul acestei zile va fi sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor pentru o perioadă de 30 de zile.

Activităţile judiciare au fost realizate împreună cu poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi.

Acţiunea a fost realizată cu sprijinul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Timişoara, Cluj, Suceava, Bacău, Galaţi, Craiova, Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, Sibiu, Hunedoara, Botoşani, Harghita, Satu Mare, Baia Mare, Brăila, Vrancea, Neamţ, Buzău şi a beneficiat de sprijinul Jandarmeriei Române.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT – Structura Centrală, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Unitatea Centrală de Analiză a Informaţiilor din cadrul IGPR. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Expediție de cercetare organizată în cadrul Proiectului „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”

Publicat

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu a găzduit astăzi, 20 septembrie, deschiderea expediției de cercetare, organizată de Direcția Județeană de Cultură Botoșani, în cadrul Proiectului transfrontalier „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”.

La conferința de deschidere au participat viceprimarul Liviu Toma, Bogdan Dăscălescu – vicepreședintele Consiliului Județean, Dănuț Huțu – directorul Direcției Județene de Cultură, Ala Sainenco – directorul Memorialului Ipotești, Ghenadie Șmulschi – viceprimarul municipiului Bălți, Daniela Rabei-Dubeț – director educativ în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” Bălți.

Viceprimarul Liviu Toma i-a felicitat pe cei prezenți la manifestare, arătând că acest proiect deschide calea unor viitoare colaborări între municipiile Botoșani și Bălți. Totodată, edilul i-a invitat pe liceeni din Bălți să viziteze Primăria Botoșani și alte obiective culturale din municipiul reședință de județ.

Expediția de cercetare este organizată în perioada 20 – 23 septembrie, participanții urmând a vizita mai multe obiective, printre care Casa Memorială Ipotești, Bisericuța familiei Eminovici, Mănăstirea Agafton, Conacul Iurașcu și Mănăstirea Vorona, Centrul Istoric al Municipiului Botoșani, Parcul Mihai Eminescu, Lacul cu nuferi. Tot în cadrul expediței de cercetare vor fi prezentate strategiile de turism realizate de către Direcția Județeană de Cultură și municipalitatea din Bălți.

Câteva date despre Proiectul „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți”

Proiectul „Eminescu: o cultură, o rută, în zona transfrontalieră Botoșani – Bălți” este finanțat prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, Instrumentul European de Vecinătate, valoarea totală fiind de 1.620.625,26 euro. Managerul de proiect este Raluca Bălălășcău, șeful Serviciului Management Proiecte din cadrul Primăriei Botoșani.

Liderul de proiect este Primăria Municipiului Botoșani, instituție care are ca parteneri Direcția Județeană de Cultură Botoșani, Primăria Municipiului Bălți, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Bălți. Proiectul a fost lansat în aprilie 2022 și va fi implementat timp de doi ani.

Acest proiect urmărește creșterea atractivității turistice a municipiilor Botoșani și Bălți, din zona transfontalieră România – Republica Moldova, cu un nou traseu cultural turistic comun, ce creează o imagine turistică unică și diferențiază regiunile țintă ca promotori ai valorilor eminesciene unice și milenare: artă, personalități, evenimente culturale locale, punând în valoare moștenirea culturală comună româno-moldovenească.

 

Activitățile organizate la Botoșani sunt următoarele:

  • Înființarea unei rute turistice culturale transfrontaliere. Va fi realizat un traseu pietonal cultural „Mihai Eminescu”, începând din Centrul Istoric al municipiului Botoșani, cu obiectivele Centrul Național de Informare Turistică Botoșani, Aleea Cafenelelor, Restaurantul Ciocârlia, Biserica Uspenia, Locul nașterii poetului Mihai Eminescu, Casa Sommer, clădirea Primăriei Municipiului Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”, Parcul Mihai Eminescu și Colegiul Național „Mihai Eminescu”.
  • Crearea unei expoziții transfrontaliere permanente, dedicate proiectului, la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani
  • Implementarea unui calendar comun de evenimente tematice culturale transfrontaliere în municipiile Botoșani și Bălți
  • Organizarea unei vizite de studiu în municipiul Botoșani
  • Organizarea unui summit turistic în Botoșani
  • Organizarea unei vizite de cercetare de patru zile la Memorialul Ipotești, Centrul Național de Studii Mihai Eminescu
  • Organizarea unui concurs online de desene bazat pe opera poetului
  • Elaborarea strategiei de promovare turistică a Municipiului Botoșani, inclusiv promovarea traseului turistic transfrontalier eminescian.

Tot în cadrul proiectului vor fi reabilitate două foișoare din Parcul „Mihai Eminescu”.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie din Republica Moldova, aflată în ședere ilegală a fost depistată ieri de polițiștii de imigrări din Botoșani

Publicat

O femeie din Republica Moldova aflată în ședere ilegală a fost depistată ieri de polițiștii de imigrări din Botoșani. Femeia a fost îndrumată către structura de imigrări în vederea reglementării dreptului de ședere.

 

La data de 19 septembrie a.c., polițiștii de imigrări din Botoșani au depistat, pe raza de competență, o femeie de 65 de ani, din Republica Moldova.

 

Din verificări a reieșit că persoana în cauză este membru de familie al unui cetățean român, fiind îndrumată către structura de imigrări, în vederea reglementării dreptului de ședere.

 

Având în vedere că femeia a împlinit vârsta de 65 de ani, într-o astfel de situație este interzisă măsura returnării în conformitate cu prevederile O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 

***

În conformitate cu prevederile articolului 82 din O.U.G. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsura returnării nu poate fi dispusă împotriva străinilor aflaţi în oricare dintre următoarele situaţii:

 

  • străinul este minor, iar unul dintre părinţii acestuia are drept de şedere în România;
  • străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
  • străinul este căsătorit cu un cetăţean român sau cu un străin care are drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României;
  • străinul a depăşit vârsta de 65 de ani.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending