Connect with us
Publicitate

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FCSB – FC Botoşani: 3-2. Victorie pentru echipa lui Becali după un meci cu trei eliminări

Publicat

Meci strâns astăzi pe Arena Națională, în cadrul etapei 27 a SuperLigii de fotbal din România, între FCSB, liderul fotbalului românesc și FC Botoşani, “Lanterna roșie” a primei divizii de fotbal, echipa finanțată de Valeriu Iftimie.

FCSB, echipa lui Gigi Becali, începea meciul sub comanda antrenorului Elias Charalambous cu  Târnovanu, Antwi, Ngezana, Dawa, Radunovic, Lixandru, Șut, Olaru, Băluță, Oct. Popescu și Coman, în timp ce FC Botoșani, cu Bogdan Andone la cârmă, îi introducea din primele momente pe  Ducan, Dimitrov, Celea, Sadiku, Țigănașu, Filip, Dican, David, Florescu, Lopez și Kaprof.

Meciul începe cu o dominare clară a FCSB care reușește să marcheze chiar din minutul 6, după ce Florinel Coman finalizează pe lângă Ducan.

În minutul 18 Nana Antwi este eliminat pentru un fault din postura de ultim apărător iar FCSB rămâne în 10 oameni, după intervenția VAR, dar, din păcate, FC Botoșani nu poate exploata această eliminare și rămâne la egalitate până la pauză.

În repriza a doua botoșănenii reușesc să egaleze la două minute după reluarea reprizei, în minutul 47, prin Margiotta.

Zece minute mai târziu, în minutul 56, FC Botoșani pierde însă un jucător, care primește cartonaș roșu, iar FCSB revine în joc și în următoarele 10 minute marchează nu mai puțin de două goluri.

În minutul 71 Joyskim Dawa înscrie și duce FCSB în avantaj, în timp ce în minutul 76 Florinel Coman duce scorul la 3-1.

În minutul 86 Olaru este eliminat, FCSB rămâne în 9 oameni, iar FC Botoșani reușește să marcheze din nou prin Ofosu.

Scorul final a rămas FCSB – FC Botoşani: 3-2, iar botoșăneni pierd ocazia de a obține măcar un punct pe terenul liderului din Superliga.

Citeste mai mult

Cultura

Bucurie: Șezătorile iernii la George Enescu au strâns zeci de săteni în costume tradiționale, muzică bună și bucate delicioase

Publicat

Comuna George Enescu a fost astăzi gazda unui eveniment de tradiție – ”Șezătorile iernii”, organizat în fiecare an, cu multă măiestrie, de către Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și care strânge laolaltă toată comunitatea și pe toți cei ce cu adevărat doresc păstrarea tradițiilor românești, a identității naționale românești.

Evenimentul la care au participat zeci se săteni din comună, dar și oficialitățile locale și județene, a avut menirea de a aduce în prim plan patrimoniul tradițional local, cu costumele tradiționale, muzica populară bună și bucatele delicioase.

Prezentă la această manifestare, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, a transmis că fost o întâlnire pe cinste, iar cei prezenți au putut admira mulțimea de participanți îmbrăcați în port tradițional într-o atmosferă incredibile.

Tradițiile ne conferă unicitate, identitate şi valori. De-a lungul timpului obiceiurile strămoșești au reuşit să ne țină uniți, să ne dea putere să depăşim greutățile, să ne învețe să fim solidari, să ne respectăm între noi şi să ne păstrăm vie speranța de mai bine. Mulțumim domnului primar Bogdan-Tony Murariu pentru modul în care ne-au primit! Felicitări pentru organizarea impecabilă domnule primar!

Şezătoarea a adus în aceeaşi poveste copii, tineri, părinţi şi bunici din George Enescu arătând ce înseamnă cultura manifestată ca o moştenire transmisă din generaţie în generaţie. Felicitări Centrului Creației Botoșani instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, felicitări cadrelor didactice din localitate! Mulțumim echipei 10 pentru folclor pentru prezență și pentru implicarea în implementarea acestui proiect și la Botoșani! Mulțumim tuturor celor care au fost file din povestea șezătorii de la George Enescu”, a transmis președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 25 februarie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 25 februarie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 25 februarie 2024:

Loto 6/49: 39, 1, 14, 48, 10, 26

Loto 5/40: 11, 20, 16, 8, 39, 28

Joker: 28, 11, 24, 26, 31 + 20

Noroc: 3 1 9 4 7 5 5

Noroc Plus: 3 8 8 7 1 2

Super Noroc: 1 0 8 2 3 5

Citeste mai mult

Economie

ANAF se reorganizează: Inspectorii antifraudă de la ANAF vor avea arme și vor face anchete fiscale

Publicat

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) vor fi echipați și cu arme după reorganizare a ANAF și implementarea unor măsuri la nivelul Fiscului și al altor instituții subordonate, o mișcare care este planificată în aceste momente de Ministerul Finanțelor, relatează alba24.ro.

Printre măsurile propuse acum, prin două proiecte, se numără și creșterea numărului de vicepreședinți ANAF de la 2 la 3, alinierea drepturilor salariale din cadrul unităților subordonate Finanțelor la nivelul din ANAF, posibilitatea de a achiziționa mașini și mobilier pentru structurile de control din ANAF și Vamă, introducerea unei funcții specifice și a unor posturi noi de conducere la Antifraudă, precum și reorganizarea DGAMC, direcția ANAF pentru mari contribuabili.

ANAF va începe multe controale cu privire la e-Transport și e-Sigiliu, iar în acest sens Minsterul Finanțelor a pregătit un proiect de reorganizare a Fiscului, prin care  se prevede inclusiv că  inspectorii Antifraudă vor putea merge cu armament în controale.

Proiect de reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost pus în dezbatere publică de Guvernul României pe 24 februarie.

Propunerea legislativă are ca scop să micșoreze evaziunea record a României între statele membre ale Uniunii Europene și să urmărească transporturile de mărfuri care tranzitează România sau a căror destinație este un punct vamal care nu se află la granița țării.

Pentru a limita evaziunea și a controla traseul mărfurilor după ce intră în România, Guvernul României vrea să întărească Direcția Antifraudă din cadrul ANAF.

Documentul poate fi consultat AICI: Reorganizare ANAF 2024

Anchete fiscale fără a mai fi necesară o anchetă penală

„În cadrul, Agenției se înființează Direcția generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală”, se precizează în noul proiect de ordonanță de urgență.

Cuvântul introdus în plus față de OUG nr. 74/2013 care reglementează activitatea ANAF este „descopere” fapte de evaziune și fraudă fiscală. Asta va permite Direcției Generale Antifraudă Fiscală să facă anchete fiscale fără a fi necesară pornirea unei anchete penale pentru astfel de fapte, conform analizei experților din domeniu consultați de impact.ro.

Inspecții cu armament, protecție și mijloace tehnice

Inspectorii antifraudă vor avea dreptul să poarte inclusiv armament sau să beneficieze de protecție gratuită în timpul controalelor, conform proiectului de ordonanță de urgență.

Astfel, Personalul Agenției din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală inspectorii pot beneficia „după caz, armament și alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecție și comunicare, care se atribuie gratuit”.

Conform informațiilor obținute de impact.ro, armamentul ar fi necesar în special la controalele în teren a documentelor și a situațiilor raportate prin sistemele e-Transport și e-Sigiliu.

Regula controlului în minimum doi inspectori

Inspectorii antifraudă nu vor avea voie să facă verificări fără a fi însoțiți de un coleg.

„La orice acțiune de control antifraudă participă minimum două persoane care ocupă funcții publice specifice utilizate în cadrul Agenției pentru Direcția generală antifraudă fiscală”.

Funcțiile de inspectori antifraudă

Conducerea Direcției Generale Antifraudă Fiscală va fi ocupată de angajați ai ANAF care vor avea funcții publice specifice de conducere de:
– inspector general antifraudă,
– inspector general adjunct antifraudă,
– inspector șef direcție antifraudă,
– inspector șef serviciu antifraudă și
– funcții publice specifice de execuție din clasa I de inspector antifraudă.

Personalul fără funcții de conducere va fi avea denumirea de „inspector antifraudă”.

Controalele în ținute civilă, dar cu ecuson și însemne distinctive

„Personalul Agenției din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală care ocupă funcții publice specifice poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane”, se precizează în propunerea legislativă. Cu toate acestea, în anumite situații „În realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul care ocupă funcții publice specifice poate îmbrăca ținuta civilă”, mai scrie în textul legislativ.

O nouă definiție pentru Fisc

ANAF-ul își schimbă parțial și definiția și rolul instituției pentru a permite mai ușor controlul fiscal antifraudă.

„Prin atribuțiile încredințate, Agenția asigură: administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, precum și controlul fiscal, respectiv inspecție fiscală, control inopinat, control antifraudă, verificarea situației fiscale personale, verificare documentară, conformare voluntară pentru prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda fiscală și evaziunea fiscală, precum și a altor fapte date prin lege în competența sa”.

Președintele ANAF va avea trei vicepreședinți

Șeful ANAF va avea trei vicepreședinți în subordine, cu unul mai mult decât acum. Vicepreședintele în plus ar urma să aibă atribuții exclusive pe zona de antifraudă, conform informațiilor obținute de impact.ro.

„Președintele Agenției este ajutat în activitatea sa de 3 vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului la propunerea președintelui Agenției. Vicepreședinții exercită atribuțiile delegate de președintele Agenției. Răspunderile și atribuțiile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției”, se precizează în propunerea legislativă.

Reorganizare și la controlul Marilor Contribuabili

Direcția marilor contribuabili își pierde personalitatea juridică: „Începând cu data de 1 aprilie 2024, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili se reorganizează ca direcție generală în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, fără personalitate juridică, prin fuziune prin absorbție.

Fuziunea se face prin absorbția Direcției generale de administrare a marilor contribuabili de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, în cadrul aparatului propriu al agenției, în condițiile legii”, se mai precizează în propunerea guvernului.

Mașini noi la ANAF

„Autoritățile din subordinea Ministerului Finanțelor care au atribuții de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale, în cazuri temeinic justificate pot achiziționa pentru activități operative autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 și al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție”, scrie în propunerea de ordonanță de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending