Connect with us

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Acțiune la Darabani, în cadrul campaniei „Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere”

Publicat

acum 22 de minute

marți, 20.05.2025

de

Publicitate

În perioada 19 – 25 mai 2025, Poliția Română, prin structurile rutiere, derulează la nivel național campania „Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere”, având ca obiectiv principal formarea unor deprinderi corecte și preventive în rândul participanților la trafic, cu accent pe educarea copiilor și adolescenților.

 

În acest context, la data de 20 mai 2025, polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, împreună cu polițiștii Biroului Siguranță Școlară, au desfășurat activități educativ-preventive la Școala Leon Dănăilă, din orașul Darabani.

 

Elevii au participat la întâlniri interactive cu polițiștii rutieri, în cadrul cărora le-au fost prezentate, într-un mod accesibil și atractiv, regulile esențiale de circulație. Prin jocuri, demonstrații practice și discuții deschise, copiii au învățat cum să circule în siguranță, fie ca pietoni, fie în calitate de pasageri, fiind totodată încurajați să adopte un comportament responsabil în trafic.

 

Publicitate

Activitățile s-au desfășurat într-un cadru prietenos, adaptat vârstei copiilor, folosindu-se metode interactive care au stimulat participarea activă și interesul elevilor. Prin aceste demersuri, polițiștii urmăresc nu doar informarea, ci și formarea unei atitudini preventive și conștiente față de regulile de circulație.

 

Campania „Săptămâna Națională a Siguranței Rutiere” va continua și în perioada următoare, prin activități similare desfășurate în alte unități de învățământ din județul Botoșani, în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și responsabilizarea tuturor participanților la trafic

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer cu alcoolemie uriașă, din comuna Mihai Eminescu, scos din trafic de polițiști. Era aproape de comă alcoolică

Publicat

acum 30 de minute

marți, 20.05.2025

de

Publicitate

La data de 19 mai 2025,în jurul orei 22:00,  polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au oprit pentru control, pe drumul public, din comuna Mihai Eminescu, un autoturism condus de un bărbat, de 51 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma testării cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 1,88 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Vorona, cu permisul suspendat de doi ani, dat jos de la volan de polițiști la Copălău

Publicat

acum 32 de minute

marți, 20.05.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Flămânzi au oprit, luni, pentru control, pe drumul european DE 58, în comuna Copălău, un autoturism condus de un bărbat, din comuna Vorona.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce suspendată, din anul 2023, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice de sânge.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Citeste mai mult

Eveniment

„Litoralul pentru toți” 2025: Tarife avantajoase pentru cazare la mare în luna iunie

Publicat

acum 2 ore

marți, 20.05.2025

de

Publicitate

Românii își pot planifica vacanța la mare la prețuri accesibile în cadrul programului „Litoralul pentru toți”. În perioada 1–22 iunie 2025, tarifele pentru cazare pornesc de la doar 44 de lei pe noapte. Anunțul a fost făcut de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care a comunicat prețurile valabile în extrasezon, scrie alba24.ro.

Inițiativa oferă românilor șansa de a petrece o vacanță pe litoral la prețuri semnificativ mai mici decât în vârf de sezon, potrivit sursei citate.

„Litoralul pentru toţi” 2025. Prețuri din 1 iunie

În prima parte a programului (1–6 iunie), potrivit ofertelor reale existente în sistemul de rezervări, tarifele pornesc de la:

Cazare fără masă: 44 de lei pe noapte de persoană;
Cazare cu pachet de mic dejun inclus: 84 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 161 de lei pe noapte de persoană.

Pentru perioada 7–22 iunie, tarifele pornesc de la:

Publicitate

Cazare fără masă: 46 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 86 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 220 de lei pe noapte de persoană.
Aceste tarife sunt practicate de unități de cazare clasificate cu 2 și 3 stele, în special din stațiunea Eforie Nord, care rămâne cea mai accesibilă destinație înscrisă în program, oferind cele mai mici tarife atât pentru cazare simplă, cât și pentru demipensiune și all inclusive.

„Litoralul pentru toţi” 2025. Tarifele minime din fiecare stațiune
Așadar, o analiză a tarifelor minime din fiecare stațiune, în perioada 1-6 iunie, arată că prețurile pornesc de la:

Eforie Nord

Cazare fără masă: 44 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 84 lei de pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 161 de lei pe noapte de persoană.
Costinești

Cazare fără masă: 62 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 118 de lei pe noapte de persoană.
Euforie Sud

Cazare fără masă: 58 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 103 de lei pe noapte de persoană.
Jupiter

Cazare fără masă: 70 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 123 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 179 de lei pe noapte de persoană.

Mamaia

Cazare fără masă: 76 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 136 de lei pe noapte de persoană.
De asemenea, pentru perioada 7–22 iunie, prețurile minime cresc ușor, dar rămân atractive pentru sejururi la mare:

Eforie Nord

Cazare fără masă: 46 de lei pe noapte de persoană;
Demipensiune: 86 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 220 de lei pe noapte de persoană.
Costinești

Demipensiune: 62 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 118 de lei pe noapte de persoană.
Euforie Sud

Demipensiune: 58 de lei pe noapte de persoană.
Cazare all inclusive: 103 de lei pe noapte de persoană.
Jupiter

Demipensiune: 114 de lei pe noapte de persoană;
Cazare all inclusive: 131 de lei pe noapte de persoană.
Mamaia

Demipensiune: 215 de lei pe noapte de persoană.
Cazare all inclusive: 327 de lei pe noapte de persoană.
Totodată, stațiuni precum Venus, Saturn, Mangalia, Mamaia Nord, Neptun-Olimp completează paleta de destinații înscrise în program, oferind turiștilor opțiuni variate în funcție de preferințe și buget.

Programul este adresat în special familiilor, tinerilor, pensionarilor și tuturor celor care doresc să petreacă câteva zile la malul mării la tarife reduse, evitând aglomerația din vârf de sezon.

„Litoralul pentru toţi” 2025. 10.000 de locuri de cazare

Inițiatorul acestui program este Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care îl coordonează încă de la prima ediție.

„Această inițiativă patronală este un exemplu de colaborare și solidaritate între operatorii privați de turism care, fără sprijin bugetar, au creat un mecanism cu beneficii reale atât pentru turiștii români, cât și pentru operatorii din turism.

Până în prezent, zeci de unități de cazare din toate stațiunile de pe litoralul românesc s-au alăturat ediției din 2025, iar FPTR estimează că peste 100 de hoteluri vor participa la program, punând la dispoziție aproximativ 10.000 de locuri de cazare”, potrivit FPTR.

Ediția 46 vine cu extinderea participării către stațiuni emergente precum Mamaia Nord și Vama Veche, alături de stațiunile consacrate din sudul și centrul litoralului, de la Eforie Nord, Neptun, Jupiter, până la Saturn și Mangalia.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending