Connect with us
Publicitate

Eveniment

Istoria Anului Nou: de când este considerată ziua de 1 ianuarie, prima din an

Publicat

Publicitate

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

Publicitate

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Publicitate

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Publicitate

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Anul Nou este ziua care marchează începerea următorului an calendaristic. Doar că nu a fost întotdeauna așa,menționează alba24.ro. Până acum mai puțin de 500 de ani, Crăciunul era prima zi din an, din punct de vedere religios. Stabilirea datei de 1 ianuarie ca prima zi din an a fost realizată de către Papa Inocențiu al XII-lea, pentru prima dată în 1691.

Publicitate

Până atunci, nu exista, așadat o standardizare a datei începutului de an, dar Papa a luat decizia de a stabili acest lucru din punct de vedere oficial și religios, pentru că o mulțime dintre statele pe care le păstorea utilizau deja această dată din motive comerciale (de exemplu Veneția, de la 1522).

Tot înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

 

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

 

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

1 ianuarie, ziua Anului Nou, marchează începutul anului. Este prima zi a anului în Calendarul gregorian.

Există 364 de zile rămase până la sfârșitul anului (365 în ani bisecți).

Este puțin probabil ca această zi să cadă vineri, duminică sau marți (58 în 400 de ani fiecare) decât miercurea sau joia (57). Și probabilitatea să apară într-o sâmbătă sau luni era mai mică (56).

Însă nu dintotdeauna anul începea de la 1 ianuarie.

Anul Nou începând cu vechiul calendar roman. Zeul cu două fețe

În vechiul calendar roman, prima lună a Anului Nou era martie. Apoi, în timpul împăratului roman Iulius Cezar (46 î.Hr.), s-a decis ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului.

Denumirea lunii ianuarie vine de la numele unui zeu de prim rang din mitologia romană, Ianus Bifrons/Ianus Bicefal. Ianus cel cu două feţe, era zeu al sfârşiturilor şi al începuturilor, al alegerilor, al trecerilor, al porţilor. Ianus avea două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă, spre viitor.

Templul său, situat în Forum Magnum din Roma, între Capitoliu şi Monte Palatino (una dintre cele şapte coline ale Romei), era deschis în timp de război şi închis în timp de pace.

I se mai spunea şi Januspater (Zeu Tată), doar Jupiter (cel care guverna cerul şi pământul şi tot ceea ce era viu) şi Marte (zeul războiului) mai având această titulatură.

Începutul anului, de Paște sau Crăciun

În Evul Mediu, sub influența Bisericii Catolice, multe țări din Europa de Vest au mutat începutul anului odată cu una dintre cele mai importante sărbători creștine, 25 decembrie (Nașterea lui Isus), 1 martie, 25 martie (Buna Vestire) sau chiar de Paști.

Țările est-europene (majoritatea cu populații care arată credință Bisericii Ortodoxe) și-au început numărătoarea la 1 septembrie de la anul 988.

Sub domnia lui Carol cel Mare (Imperiul Carolingian, rege al francilor în perioada 768-814), Anul Nou începea în 25 decembrie (de Crăciun).

În secolul al X-lea, Anul Nou începea la Paște.

Din 1622 s-a revenit la data de 1 ianuarie ca prima zi a noului an. Măsura a fost luată de suveranul bisericii catolice, pentru simplificarea calendarului sărbătorilor religioase.

Naşterea Domnului/Crăciunul este, pentru creştini, începutul unei noi ere. Pentru a respecta această convingere, Papa a decis ca prima zi a primei luni de după Naşterea lui Iisus Hristos să fie şi prima zi a noului an calendaristic.

De-a lungul timpului, Anul Nou era sărbătorit între solstiţiul de iarnă (21 decembrie) şi echinoxul de primăvară (21 martie). Celebrarea Anului Nou, în timpurile vechi, la toate popoarele, corespundea reînnoirii anuale.

În Anglia, 1 ianuarie a fost sărbătorit ca festival de Anul Nou, dar din secolul 12 până în 1752, anul în Anglia a început pe 25 martie. De exemplu, dosarul parlamentar menționează execuția lui Carol I la 30 ianuarie 1648 (anul nu s-a încheiat până pe 24 martie), deși istoria modernă ajustează începutul anului până la 1 ianuarie și înregistrează execuția așa cum s-a întâmplat în 1649.

Majoritatea țărilor din Europa de Vest au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie, înainte de adoptarea calendarului gregorian.

De exemplu, Scoția a schimbat începutul Anului Nou Scoțian până la 1 ianuarie în 1600. Anglia, Irlanda și coloniile britanice au schimbat începutul anului până la 1 ianuarie 1752.

Mai târziu în acel an, în septembrie, calendarul gregorian a fost introdus în toată Marea Britanie și coloniile britanice. Aceste două reforme au fost puse în aplicare prin Actul calendaristic (New Style) 1750.

Ianuarie 2022

Anul 2022 are 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. Ani bisecți, cu 29 de zile în luna februarie au fost 2020 și urmează 2024.

Anul calendaristic are 12 luni calendaristice şi începe cu luna ianuarie.

Ianuarie, prima lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. Ziua are 10 ore (timpul de la răsăritul până la apusul Soarelui) iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă.

În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Masuri de ordine sporite la meciul dintre FC Botoșani și Dinamo București

Publicat

Publicitate

Măsuri de ordine publică la meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Dinamo București

Astăzi, 23 aprilie 2024, va avea loc partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Dinamo București.
Meciul, contând pentru runda a VI-a din această ediție a play-out-ului SuperLigii României, se va desfășura pe stadionul “Municipal” din Botoșani și va începe la ora 19.30.

Pentru asigurarea unui climat optim de securitate în zona arenei sportive și pe traseele de deplasare ale suporterilor, Gruparea de Jandarmi Mobilă “Alexandru cel Bun” Bacău va asigura integrarea tuturor măsurilor de ordine și siguranță publică în cadrul dispozitivului constituit în cooperare cu jandarmii Inspectoratului Județean Botoșani, polițiști și pompieri botoșăneni, precum și agenți de securitate.

Publicitate

Pentru a preveni introducerea în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor care intră în arena sportivă.

Totodată, se va efectua un control corporal preventiv asupra spectatorilor, înaintea accesului în stadion, care va fi permisă începând cu ora 17:30.

În acest sens, recomandăm tuturor celor care doresc să între pe stadion să se prezinte în timp util la porțile de acces, pentru a se evita aglomerările și pentru a se putea face accesul tuturor spectatorilor înainte de începerea partidei.

Publicitate

Pentru evitarea oricăror incidente, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani transmit următoarele recomandări:
– pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerărilor, colaborați cu personalul de ordine în momentul efectuării controlului de acces în arena sportivă;
– nu vă implicați în incidente care pot tulbura ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență, orice încălcare a legii fiind sancționată cu fermitate de către forțele de ordine;
– evitați deplasarea în grupuri mari, la sau de la arena sportivă;
– respectați locul, rândul, sectorul și tribuna, conform biletului, abonamentului sau invitației.

Pentru a evita producerea unor situații neplăcute, vă reamintim că:
– este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și sticle de orice fel;
– este interzisă afișarea de inscripții care incită la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel și la violență.
– este interzisă staționarea spectatorilor pe coronamentul arenei sportive și pe scările de acces către scaune, pentru a nu se bloca intervenția pompierilor, în cazul producerii unor situații de urgență.
– este strict interzisă pătrunderea spectatorilor/suporterilor pe spațiul de joc, atât în timpul partidei de fotbal cât și la finalul acesteia.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Covor asfaltic nou turnat pe drumul județean din Copălău

Publicat

Publicitate

Cel mai afectat drum județean de nerespectarea limitelor de tonaj prevăzute de legislația în vigoare a fost reabilitat! După ce în toamnă a fost refăcută fundația drumului, ieri s-au finalizat lucrările de reabilitare prin turnarea de covor asfaltic pe DJ208H, în Copălău, pe sectorul cuprins între drumul național, Botoșani – Târgu Frumos, și ieșirea spre localitatea Cerbu.

Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, vicepreședintele Dorin Birta, directorul DJDP, Cătălin Gheorghian, și consilierul județean Gabriel Galan, au inspectat lucrările efectuate pe drumul județean. „Continuăm refacerea infrastructurii rutiere a județului. Am promis că vom face drumuri bune și ne ținem de cuvânt. Lucrarea de la Copălău a fost prioritară în programul de lucrări stabilit la nivelul Consiliului Județean, pentru că acest sector de drum era grav afectat de transportatorii care nu respectă limitele de greutate. Vom continua cu realizarea de covoare asfaltice în toate zonele județului, pentru că ne dorim drumuri de calitate”, a declarat Doina Federovici, adăugând că la finalul mandatului său, județul Botoșani va avea „o rețea de drumuri județene net superioară anilor trecuți, comparabilă, din punct de vedere calitativ, cu cele din județele dezvoltate”.

În cadrul programului de întreținere pe timp de vară a drumurilor județene vor fi realizați zeci de kilometri de covoare asfaltice noi. „Prioritizăm cu mare atenție toate lucrările pe care le executăm pe drumurile județene, programarea execuției lor fiind stabilită astfel încât să se îndeplinească toate criteriile și cerințele tehnice, pentru ca la finalul execuției să rezulte drumuri care oferă siguranță pentru toți cei care le tranzitează. Vom acționa concomitent pe mai multe sectoare de drum județean”, a declarat Dorin Birta.

Publicitate

Constructorii au început lucrările de pregătire a sectorului Cișmea – intersecție Roma-Costești din DJ296.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Terapia durerii”, inclusă în categoria drepturilor pacienţilor. Lege la Senat

Publicat

Publicitate

Proiectul este important pentru că reprezintă o schimbare fundamentală în abordarea medicinei în România: nu se mai pune accentul doar pe partea de tratament efectiv pentru vindecare sau îmbunătăţirea stării bolnavului, ci şi pe eliminarea sau măcar reducerea drastică a suferinţei.

Prin acest act normativ, se include dreptul la servicii medicale pentru „terapia durerii” în ansamblul drepturilor asiguraţilor în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta este alături de dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor şi pentru recuperare, informează alba24.ro. Comisia pentru sănătate din Senat a avizat favorabil propunerea legislativă prin care „terapia durerii” este inclusă în categoria drepturilor pacienţilor.

Serviciile medicale pentru terapia durerii sunt definite ca:

Publicitate

ansamblul de servicii medicale de diagnosticare, tratament şi monitorizare a pacienţilor de toate vârstele (copii sau adulţi) cu dureri acute sau cronice. Obiectivul este îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin controlul sau înlăturarea durerii.

Prin acest act normativ, se include dreptul la servicii medicale pentru „terapia durerii” în ansamblul drepturilor asiguraţilor în cadrul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta este alături de dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor şi pentru recuperare.

Noi drepturi pentru pacienți: înlăturarea durerii

„Proiectul este important pentru că reprezintă o schimbare fundamentală în abordarea medicinei în România: nu se mai pune accentul doar pe partea de tratament efectiv pentru vindecare sau îmbunătăţirea stării bolnavului, ci şi pe eliminarea sau măcar reducerea drastică a suferinţei.

Publicitate

Dacă înlăturăm durerea, prin medicamentaţie şi proceduri medicale specifice, îmbunătăţim viaţa bolnavilor şi îi putem ajuta să treacă mai uşor peste nişte momente cu adevărat dificile din viaţa lor.

Tehnica medicală şi cunoştinţele noastre au evoluat suficient astfel încât, aproape în fiecare caz putem face lucruri concrete în sistemul spitalicesc, pentru a reduce suferinţa celor care se confruntă cu aproape orice tip de afecţiune”, a afirmat senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, potrivit Agerpres.

Noi drepturi pentru pacienți: cadre medicale special instruite

Actul normativ mai prevede că Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Ministerul Educaţiei elaborează strategia privind formarea profesională în managementul durerii a profesioniştilor. De asemenea, se elaborează şi strategia privind educarea pacienţilor pentru prevenirea şi terapia durerii.

Publicitate

„Pe lângă introducerea dreptului la terapie fără durere, legea pe care am iniţiat-o prevede ca oamenii să fie informaţi despre ce înseamnă că pot avea acces la tratamente specifice în acest sens. Un pacient trebuie să ştie că poate merge la orice tip de consultaţie sau intervenţie medicală şi că nu va suferi fizic de pe urma procedurilor la care este supus. Asta poate garanta şi o stare psihologică mai bună.

De asemenea, ne trebuie cadre medicale care să fie special instruite pentru această specialitate şi care, în timp, să dezvolte acest domeniu important pentru bunăstarea pacienţilor. În statele dezvoltate din Vest, se lucrează de zeci de ani pe această direcţie din dorinţa de a reduce suferinţa semenilor încercaţi de boală”, a adăugat Pauliuc.

Proiectul modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Opt ore au luptat pompierii cu flăcările la fosta moară din Săveni. Cauza probabilă a incendiului

Publicat

Publicitate

Pompierii s-au luptat opt ore să stingă flăcările la fosta moară din Săveni și au stabilit o cauză probabilă.

Din primele constatări reiese că focul a fost pus intenționat.

Amintim că un incendiu violent a izbucnit, luni după-amiază, în orașul Săveni. O clădire dezafectată, unde a funcționat o moară de cereale, a fost cuprinsă de flăcări. Alarma a fost dată de oamenii care locuiesc în zonă.

Publicitate

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii de la Stația Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Săveni. Ulterior, forțele și mijloacele de intervenție au fost suplimentate cu autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani.

Intervenția a fost una de durată, având în vedere suprafața mare afectată, aproximativ 300 de metri pătrați.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending