Românii cumpără mai puțin, afacerile din retail scad, iar economia dă semne vizibile de oboseală și prăbușire, după aplicarea reformei Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere accentuată a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în luna august 2025, comparativ atât cu luna anterioară, cât și cu perioada similară a anului trecut.

Potrivit raportului oficial, volumul cifrei de afaceri din retail a scăzut cu 7,2% față de iulie 2025, iar în comparație cu august 2024, declinul este de 4%. Este cea mai mare contracție lunară din ultimul an, afectând toate segmentele principale de consum.

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au înregistrat un minus de 6%, cele de produse nealimentare au scăzut cu 3,2%, iar comerțul cu carburanți s-a redus cu 2,3%.

INS notează că scăderile se mențin și după ajustarea în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate, ceea ce confirmă o tendință reală de răcire a consumului, nu doar o fluctuație temporară.

În termeni economici, acest recul înseamnă un consum intern mai slab, adică motorul care a susținut creșterea economică din ultimii ani începe să piardă turație.
Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin, iar companiile din retail resimt direct presiunea inflației și a scăderii puterii de cumpărare.

Paradoxal, deși în primele opt luni ale anului comerțul a înregistrat o creștere modestă — de 2,1% ca serie brută și 2,7% ajustat sezonier — luna august marchează o ruptură evidentă în evoluția pozitivă a pieței.

Analiștii economici explică această schimbare prin politicile de austeritate impuse la nivel guvernamental, prin reducerea cheltuielilor bugetare și blocarea investițiilor locale, măsuri care au redus circulația banilor în economie.

Într-un context în care ministrul finanțelor Ilie Bolojan promovează tăieri și restructurări sub pretextul eficientizării, cifrele arată un efect contrar: consumul se prăbușește, iar economia dă semne de încetinire structurală.

Pentru populație, traducerea statisticii e simplă: prețurile cresc, salariile bat pasul pe loc, iar oamenii renunță la cumpărături. Pentru guvernanți, mesajul INS e clar: reformele fără echilibru economic duc la contracție, nu la progres.

Așa că, da: este oficial.
INS confirmă ceea ce mulți români știau deja din coșul de cumpărături — Bolojan a făcut praf România.

La doar ceva zile după ce autoritățile locale au început să scoată din nou liniile de tramvai din Botoșani, de data aceasta pe Calea Națională, un parlamentar afiliat PSD s-a trezit să deplângă dispariția lor.

Deputatul Alexandrin Moiseev, care a ajuns în Parlamentul României pe listele S.O.S.România, și-a amintit brusc că există un municipiu numit Botoșani, și consideră demontarea rețelei de tramvai drept „un trist abandon”.

„Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică”, a declarat Moiseev — fără a aminti însă că administrația care a luat decizia aparține exact PSD, adică partidului la care este afiliat.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a fost singura construită în România după 1989 și a funcționat mai bine de trei decenii. În loc să fie reabilitată cu fonduri europene, așa cum era prevăzut în proiectul Ministerului Dezvoltării, municipalitatea condusă de primarul Cosmin Andrei (PSD) a ales să o desființeze complet, critică dur parlamentarul care probabil abia a găsit municipiul Botoșani pe hartă.

Tramvaiele au fost trimise la fier vechi, iar calea de rulare este acoperită acum cu asfalt. Dintr-un proiect european de modernizare, a rămas doar praful de pe șine și o declarație de presă, mai spune .

„Astăzi vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă”, a spus deputatul Moiseev într-un comunicat, deputat care a anunțat că a adresat o întrebare Ministerului Dezvoltării — probabil ca să afle, în sfârșit, unde erau tramvaiele din Botoșani.

Critica vine, astfel, din interiorul partidului care a gestionat ani la rând transportul local, confirmând că, la Botoșani, deși tramvaiele s-au dus, ipocrizia merge mai departe.

Iată comunicatul: 

Demontarea rețelei de tramvai din Botoșani reprezintă un trist abandon

Deputatul de Botoșani, Alexandrin Moiseev, aduce în atenție situația nefericită prin care s-a inițiat demontarea rețelei de tramvai a municipiului Botoșani, singura construită în România după 1989, considerând că această măsură reprezintă un pas înapoi pentru dezvoltarea urbană și pentru obiectivele de mobilitate durabilă asumate la nivel național. ‘Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică.’, a declarat deputatul Alexandrin Moiseev.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a funcționat peste trei decenii și ar fi putut beneficia de finanțare europeană pentru modernizare. În locul reabilitării, autoritățile tocmai au început asfaltarea căii de rulare și vânzarea la fier vechi a tramvaielor, după ce proiectul Ministerului Dezvoltării de reabilitare cu fonduri europene a eșuat. ‘Este vorba despre un proiect care ar fi putut aduce tramvaie noi și linii modernizate. Astăzi, vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă, mai ales în acest context european când se pune preț pe mijloacele ecologice de transport’, a adăugat parlamentarul de Botoșani.

Deputatul subliniază că problema trebuie explicată de Ministerul Dezvoltării, având în vedere consecințele asupra politicilor publice de mobilitate urbană, motiv pentru care a depus o întrebare parlamentară în acest sens. ‘Dacă mai multe municipii vor fi nevoite să-și demonteze infrastructura electrică, fără o strategie națională clară, riscăm să pierdem direcția europeană spre care ne-am angajat. România are nevoie de orașe care investesc în transport public curat, nu care îl desființează’, a concluzionat deputatul.

Deputat Alexandrin Moiseev
(Afiliat Grupului Parlamentar PSD)

Iarna 2025–2026 ar putea aduce temperaturi mai scăzute în Europa, potrivit unei analize realizate de site-ul specializat Severe-Weather.eu. Specialiștii anticipează o posibilă revenire la o „iarnă clasică”, după mai multe sezoane blânde, pe fondul unei combinații de factori climatici globali, relatează alba24.ro.

Prognoza pe termen lung sugerează o probabilitate ridicată pentru o iarnă mai rece în mare parte a Europei, inclusiv în regiunile centrale și estice. Analiza este construită pe baza comparațiilor cu ierni similare din trecut și ia în calcul modificările actuale din circulația atmosferică și din temperaturile oceanice.

Specialiștii subliniază că aceste estimări se bazează pe interacțiunea complexă dintre factorii oceanici și atmosferici care modelează clima globală, factori precum curenții oceanici, oscilațiile de presiune și distribuția temperaturilor la nivel planetar.

Metoda de prognoză prin analogii

Prognoza prin analogii constă în analiza stării actuale a sistemului meteorologic global și identificarea unor ani din deceniile trecute cu condiții similare.

Prin examinarea modului în care s-au desfășurat iernile în acei ani, specialiștii pot obține indicii despre ce s-ar putea întâmpla în sezonul viitor.

Prognoza pentru iarna 2025-2026: Factorii climatici cheie

Fenomenul La Niña în Pacific

În Oceanul Pacific se dezvoltă în prezent o fază rece numită La Niña, care se așteaptă să dureze pe parcursul iernii.

Prognozele pe termen lung indică un eveniment La Niña slab până la moderat pentru iarna 2025/2026.

În stratosfera tropicală, la altitudine mare, s-a instalat o fază de vânturi estice puternice, cunoscută ca faza negativă a oscilației cvasi-bienale (QBO).

Această fază descendă în mod obișnuit prin stratosferă și poate influența circulația polară.

Impactul asupra Europei

Analiza iernilor trecute care au avut atât un eveniment La Niña cât și o fază negativă QBO arată:

• Zone de înaltă presiune peste părțile nordice ale Europei, care aduc de obicei aer mai rece din est spre continent
• Temperaturi sub normale în mare parte a Europei, conform datelor istorice
• Potențial crescut de ninsoare la altitudini mai mari și către nord, cu acoperire bună și peste Regatul Unit și Irlanda

Vortexul polar – factorul decisiv

Vortexul polar, care este circulația atmosferică dominantă de la toamnă până la începutul primăverii, joacă un rol crucial.

Un vortex polar slăbit facilitează scăparea aerului rece din regiunile polare către latitudinile medii, inclusiv Europa.

Datele istorice arată că o iarnă La Niña are o șansă de 60-75% de a produce un eveniment de încălzire stratosferică (SSW), care slăbește vortexul polar.

Analiza temperaturii medii la 0-30 de zile după un astfel de eveniment indică faptul că părțile nordice și centrale ale Europei sunt de obicei mai reci decât normal.

Prognoza extinsă arată că vortexul polar este prevăzut să funcționeze la un nivel neobișnuit de slab, apropiindu-se de o intensitate record scăzută pentru această perioadă a anului.

Analogiile oceanice

Patru sezoane de toamnă din trecut au prezentat condiții oceanice similare cu prognoza pentru 2025/2026: un Pacific de Nord cald combinat cu un eveniment La Niña slab sau condiții reci-neutre în tropice.

Analiza temperaturilor pentru iernile care au urmat aceste sezoane arată:

• Anomalii de aer cald peste Europa, aduse de vânturi vestice și sudice
• Potențial principal de ninsoare la altitudini mai înalte și către nord
• Acoperire bună cu zăpadă peste Regatul Unit și Irlanda

Indicatorul din octombrie: zăpada din Siberia

Un factor suplimentar monitorizat îndeaproape este extinderea acoperirii de zăpadă peste Siberia în luna octombrie.

Studii multiple au demonstrat că o acoperire extinsă de zăpadă în octombrie peste Siberia slăbește vortexul polar stratoferic într-o perioadă ulterioară.

Analiza celor mai mari 6 ani de acoperire cu zăpadă în octombrie arată:

• Presiune înaltă peste regiunile polare și circulație perturbată, tipică unui vortex polar slăbit
• Aer mai rece eliberat către latitudinile medii, inclusiv Europa
• Prognoza ECMWF pentru octombrie 2025 arată o acoperire excepțională cu zăpadă peste Siberia

Prognoza sezonieră totală de zăpadă de la ECMWF indică o cantitate și acoperire impresionante de zăpadă pentru sezonul viitor, arată datele consultate de alba24.

Combinația acestor patru factori – La Niña, QBO negativ, vortex polar slăbit și acoperire extinsă de zăpadă în octombrie – sugerează o probabilitate crescută pentru o iarnă mai rece în Europa în sezonul 2025/2026.

Totuși, este important de menționat că aceasta nu înseamnă că fiecare iarnă cu această combinație va aduce neapărat frig intens.

Prognoza indică doar că șansele sunt mai mari pentru o iarnă mai rece comparativ cu iernile blânde din ultimii ani.

Există încă mulți alți factori la scară medie sau mică care pot schimba situația, dar principalii indicatori climatici arată în prezent semne promise pentru iubitorii iernilor clasice.

La sfârșitul lunii iulie 2025, înainte de diciziile de austeritate ale premierului Bolojan, în județul Botoșani erau înregistrați 62.238 de salariați, potrivit datelor oficiale publicate de Direcția Județeană de Statistică. Cifra arată o ușoară scădere față de luna iunie, dar și o creștere de aproape 900 de persoane comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în sectorul serviciilor, unde activează 39.807 botoșăneni – adică aproape două treimi din totalul angajaților. Domeniul include comerțul, educația, sănătatea, transporturile, administrația publică și alte servicii care susțin economia locală.

Pe locul al doilea se află industria și construcțiile, cu 20.256 de angajați, sectoare care rămân importante pentru județ, dar care înregistrează o ușoară scădere lunară. În ultimul an, aceste domenii au pierdut aproape 60 de locuri de muncă, semn al încetinirii activității din producție și investiții.

În agricultură, silvicultură și pescuit, lucrează 2.175 de persoane, adică doar 3,5% din totalul salariaților din județ. Deși Botoșaniul are o economie tradițional agricolă, numărul celor care trăiesc efectiv din munca pământului este tot mai mic, majoritatea activităților din acest domeniu fiind sezoniere.

Datele statistice includ toate unitățile din sectorul bugetar, cu excepția consiliilor locale comunale, unde informațiile se colectează pe bază de eșantion. În mediul economic, sunt analizate firmele cu cel puțin patru angajați, care însumează peste 87% din totalul salariaților din Botoșani.

Chiar dacă piața muncii rămâne stabilă, evoluția din lunile de vară arată o dependență accentuată de serviciile publice și comerciale, în timp ce industria și agricultura pierd teren, confirmând tendința de transformare a județului într-o economie de servicii.