Connect with us

Actualitate

Ion Iliescu poate fi anchetat penal. Înalta Curte a admis cererea procurorilor privind redeschiderea urmăririi penale

Publicat

Publicitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, joi, o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, relatează Agerpres.

„Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În temeiul art.335 alin. (4) şi alin. (41) Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, se arată în decizia instanţei.

Este vorba de o parte a dosarului Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, în iunie 2007, de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa.

Acuzaţiile aveau legătură cu moartea a patru persoane în timpul evenimentelor din noaptea de 13-14 iunie 1990.

Ulterior, în decembrie 2007, procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţia de începere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte, iar în octombrie 2008, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de Ion Iliescu.

De menţionat că partea principală a dosarului Mineriadei a fost trimisă în instanţă de procurorii militari în iunie 2017, Ion Iliescu fiind acuzat, alături de Petre Roman, Miron Cozma, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, pentru comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii.

Publicitate

În decembrie 2020, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus restituirea la Parchetul Militar a dosarului, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

 

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Sursa: Agerpres.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic

Publicat

Publicitate

Comuna Avrămeni încheie un an cu investiții importante, în ciuda începutului marcat de dispariția fostului primar, Ioan Bucatariu. Actualul edil, George Telișcă, ales în luna mai după ce anterior a ocupat funcția de viceprimar, transmite că 2025 a devenit un an al continuității și al proiectelor duse până la capăt.

„Chiar dacă anul a început trist pentru întreaga comunitate, am decis să continui toate proiectele începute de domnul Bucatariu și să aduc noi investiții care să ajute comuna să se dezvolte”, a declarat primarul Telișcă.

Cel mai mare proiect aflat în lucru – asfaltarea drumurilor din toate satele – este realizat în proporție de 85%. Lucrările acoperă 10,7 kilometri de drumuri comunale, o modernizare așteptată de localnici de foarte mulți ani.

Un alt proiect major finalizat în 2025 este centrul de zi pentru copiii expuși riscului de separare, spațiu care urmează să fie pus în funcțiune anul viitor și care va oferi sprijin real familiilor vulnerabile din Avrămeni.

În paralel, administrația locală continuă instalarea sistemului de supraveghere cu 65 de camere, amplasate în toate satele comunei, pentru creșterea siguranței publice. „Este un pas important pentru liniștea oamenilor”, spune edilul.

Publicitate

În domeniul educației, toate școlile din comună au fost modernizate complet: mobilier nou, echipamente electronice și dotări care asigură condiții moderne pentru desfășurarea orelor.

Tot în acest an, comuna se pregătește pentru demararea lucrărilor la un parc fotovoltaic de 250 kW, proiect ce va reduce semnificativ costurile administrației cu energia electrică. Lucrările sunt programate să înceapă în luna decembrie.

„Dacă anul 2025 a început prost, noi l-am continuat cu proiecte bune pentru comunitate, și așa vom merge înainte. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru sprijin și vă doresc sărbători fericite!”, a transmis primarul George Telișcă.

Citeste mai mult

Eveniment

Creștere cu 36% a înmatriculărilor de autoturisme noi, în noiembrie; mașinile electrice, salt de 114%

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi se află pe un trend crescător în România la nivelul lunii noiembrie, fiind înregistrat un salt de 36% față de aceeași perioadă din 2024, arată datele preliminare ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Potrivit sursei citate, în intervalul analizat a fost consemnat un volum de 13.817 de autoturisme noi înmatriculate.

În același timp, categoria autoturismelor pur electrice înregistrează o creștere de 114%, în noiembrie 2025 vs noiembrie 2024, până la 1.052 de exemplare înmatriculate.

Însă, la nivelul primelor 11 luni din acest an, înmatriculările de autoturisme noi au fost în scădere cu 0,6% față de perioada similară a anului trecut, atingând 134.653 de unități.

APIA este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, iar din 1996 membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR: Emiterea rovinietelor și a peajelor poate fi îngreunată miercuri din cauza unor lucrări la sistemul informatic

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că miercuri, în intervalul orar 15.00 – 16.00, pot apărea dificultăți în emiterea rovinietelor și a peajelor. Motivul îl reprezintă lucrările programate la infrastructura de comunicații din centrul de date care găzduiește sistemul informatic responsabil de emitere, gestiune și monitorizare.

Reprezentanții CNAIR transmit că aceste lucrări sunt necesare pentru modernizarea și securizarea platformei, astfel încât sistemul să funcționeze în condiții optime. Totuși, șoferii ar putea întâmpina întârzieri în procesul de achiziție a rovinietei sau la efectuarea plății pentru utilizarea unor sectoare de drum cu taxă.

Pentru a evita problemele, CNAIR recomandă achiziția rovinietei în avans. Șoferii au posibilitatea de a o cumpăra cu până la 30 de zile înainte de data la care aceasta devine valabilă, o opțiune utilă mai ales pentru cei care călătoresc frecvent sau au trasee planificate.

Totodată, compania reamintește că peajul poate fi achitat până cel târziu la ora 24.00 a zilei următoare trecerii efectuate. Astfel, chiar dacă pot apărea dificultăți temporare în intervalul menționat, șoferii au în continuare timp pentru a achita tariful fără a risca sancțiuni.

CNAIR a tranîși cere scuze pentru eventualul disconfort creat și dă asigurări că operațiunile din centrul de date sunt gestionate astfel încât impactul asupra utilizatorilor să fie cât mai redus. Compania subliniază că aceste lucrări fac parte din procesul continuu de modernizare a infrastructurii digitale, esențială pentru un sistem rutier eficient și sigur.

Conducătorii auto sunt îndemnați să verifice din timp valabilitatea rovinietei și să folosească platformele oficiale pentru achiziție, pentru a evita eventualele probleme tehnice din perioada lucrărilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul Bolojan și-a ASUMAT răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților

Publicat

Publicitate

Guvernul și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile magistraților, relatează agerpres.ro.

În plenul reunit, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială, dar, în același timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil și răspunde unui angajament luat de țara noastră prin PNRR.

‘Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ’, a afirmat Bolojan.

El a menționat elementele importante ale proiectului.

‘În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani’, a explicat Bolojan.

Publicitate

Acesta a punctat că proiectul răspunde și unui angajament asumat de România prin PNRR.

Marți dimineață, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraților, fără amendamente.

‘Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori și deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi – 6 amendamente, urmează Partidul Alianța pentru Unirea Românilor – 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern’, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Vinerea trecută, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul se va aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat marți că proiectul privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituțională de partidul său și nici nu va face obiectul unei moțiuni de cenzură.

O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curți. Pe 27 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie. Motivul invocat de Curte a fost că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending