Connect with us

Actualitate

Ion Iliescu poate fi anchetat penal. Înalta Curte a admis cererea procurorilor privind redeschiderea urmăririi penale

Publicat

Publicitate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, joi, o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, relatează Agerpres.

„Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. În temeiul art.335 alin. (4) şi alin. (41) Cod procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul şef al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al PICCJ – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, se arată în decizia instanţei.

Este vorba de o parte a dosarului Mineriadei, în care Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, în iunie 2007, de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa.

Acuzaţiile aveau legătură cu moartea a patru persoane în timpul evenimentelor din noaptea de 13-14 iunie 1990.

Ulterior, în decembrie 2007, procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat soluţia de începere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte, iar în octombrie 2008, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă de Ion Iliescu.

De menţionat că partea principală a dosarului Mineriadei a fost trimisă în instanţă de procurorii militari în iunie 2017, Ion Iliescu fiind acuzat, alături de Petre Roman, Miron Cozma, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, pentru comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii.

Publicitate

În decembrie 2020, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus restituirea la Parchetul Militar a dosarului, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

 

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Sursa: Agerpres.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De Bobotează, jandarmii botoșăneni vor asigura măsuri de ordine și siguranță publică

Publicat

Publicitate

Cu prilejul sărbătoririi Botezului Domnului, efective din cadrul Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor fi angrenate în misiuni de asigurare și menținere a climatului de ordine și siguranță publică în zona a 13 lăcașuri de cult din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, pe durata manifestărilor religioase organizate cu acest prilej.

Jandarmii acționează pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte de natură să afecteze normele de conviețuire socială, fiind prezenți pe timpul slujbelor religioase, precum și în zonele de distribuire a apei sfințite.
De asemenea, jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care miercuri sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.
Măsurile dispuse au ca scop asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activităților religioase, prevenirea aglomerărilor de persoane sau a altor incidente.

Pentru desfășurarea în siguranță a evenimentelor, recomandăm participanților:
– să manifeste calm și înțelegere față de măsurile dispuse de organizatori;
– să respecte indicațiile forțelor de ordine aflate în dispozitiv;
– să acorde o atenție sporită minorilor care îi însoțesc șii bunurilor personale de valoare.
Jandarmeria Botoșani rămâne permanent alături de cetățeni, acționând pentru siguranța comunității.

Citeste mai mult

Eveniment

IPJ Botoșani: Program special la ghișeul de cazier judiciar, în această săptămână

Publicat

Publicitate

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor afectați de zilele libere din această perioadă, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a dispus o măsură excepțională, constând în reluarea temporară a activității ghișeului pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar din municipiul Botoșani.

Astfel, ghișeul va funcționa exclusiv pentru soluționarea solicitărilor urgente ale cetățenilor.

Botoșănenii care au nevoie de certificat de cazier judiciar îl vor putea obține marți, 6 ianuarie, și miercuri, 7 ianuarie 2026, în intervalul orar 09:00 – 13:00.

Măsura are ca scop răspunderea nevoilor imediate ale cetățenilor și prevenirea eventualelor neplăceri generate de suspendarea temporară a programului obișnuit.

Citeste mai mult

Eveniment

ISU Botoșani: Măsuri de prevenire a incendiilor provocate de lumânări

Publicat

Publicitate

În zilele de 6 și 7 ianuarie, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Botezului Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, foarte multe persoane se vor îndrepta spre lăcaşurile de cult pentru a participa la slujbele religioase.

Pentru a fi în siguranță, pompierii le recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a incendiilor:

– accesul în biserici se va realiza astfel încât să nu se supraaglomereze lăcașul. Se urmărește prevenirea producerii unor evenimente nedorite și asigurarea evacuării credincioșilor în condiții de siguranță, în cazul producerii unei situații de urgență;

– pe durata serviciului religios, ușile de acces / evacuare în / din biserică se vor menține în permanență deschise;

– lumânările aprinse vor fi supravegheate și ținute la distanță de persoanele din jur, de mobilier, decoruri sau alte materiale combustibile. Acestea vor fi puse doar în suporturile din tăvile metalice umplute cu nisip sau apă;

– parcarea autoturismelor în vecinătatea bisericilor și a mănăstirilor se va realiza astfel încât să nu se blocheze sau să se diminueze gabaritele căilor de acces pentru intervenție al autospecialelor de pompieri sau să fie împiedicat accesul la hidranții exteriori.

Publicitate

În zilele de sărbătoare, în multe locuințe se aprind lumânări sau candele, în amintirea celor dragi. Pentru un plus de siguranţă, sfătuim cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

– asigurați-vă că lumânările se află în poziţie verticală şi sunt fixate într-un suport special destinat, astfel încât să nu cadă sau să curgă picături de ceară fierbinte;

– nu lăsați lumânările aprinse dacă trebuie să părăsiţi încăperea;

– amplasați întotdeauna lumânările pe o suprafaţă netedă rezistentă la căldură;

– nu puneți lumânările aprinse în apropierea materialelor care se pot aprinde uşor (mobilier, perdele, ziare etc.) sau în locuri unde pot ajunge copiii şi animalele;

– stingeți întotdeauna lumânările înainte de a le muta;

– nu adormiţi cu lumânările aprinse.

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii stomatologi cer amânarea ordinului AP-STOMA privind dezvoltarea serviciilor în spitalele publice. Motivul

Publicat

Publicitate

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cere amânarea aplicării Ordinului AP-STOMA. Acesta prevede un nou mod de administrare, finanțare și implementare pentru dezvoltarea serviciilor stomatologice în spitalele publice, informează alba24.ro.

Medicii stomatologi solicită demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical.

CMSR atrage atenția că Ordinul Ministerului Sănătății privind Programul AP-STOMA nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație.

CMSR: trebuie să se țină cont de realitățile din teren

”CMSR subliniază în mod clar că nu se opune sub nicio formă accesului pacienților la servicii stomatologice în sistemul public de sănătate. Colegiul susține extinderea acestui acces, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuția resursei umane”, precizează Colegiul, într-un comunicat citat de Agerpres.

În urma publicării proiectului de ordin în procedură de transparență decizională, CMSR a semnalat în mod formal etapele neparcurse de Ministerul Sănătății în ceea ce privește cadrul legal de consultare și avizare, inclusiv lipsa unei consultări instituționale prealabile și a solicitării punctului de vedere al CMSR înainte de inițierea procedurii de adoptare.

Solicitările CMSR

În documentul transmis Ministerului Sănătății, CMSR a evidențiat:

Publicitate
  • necesitatea respectării rolului legal al CMSR în avizarea programelor și actelor normative cu impact asupra medicinei dentare
  • riscurile generate de implementarea Programului AP-STOMA fără corelare cu mecanismele existente de finanțare și cu realitățile din teren
  • importanța reprezentării profesionale în structurile de guvernanță ale programului
  • nevoia unei abordări strategice, etapizate și complementare pentru dezvoltarea stomatologiei cu suport ATI și pentru prevenție.

”Clarificările necesare vor fi realizate în cadrul unei ședințe comune de lucru între Ministerul Sănătății și CMSR, a cărei organizare este obligatorie potrivit legii. CMSR regretă lipsa consultării prealabile, dar își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional, în beneficiul pacienților și al siguranței actului medical stomatologic”, conform comunicatului.

Programul AP-STOMA

Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public – AP-STOMA – a fost pus pe 29 decembrie 2025 în transparență decizională.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

El a punctat că, până acum, a lipsit o viziune clară de finanțare și un mecanism predictibil care să încurajeze spitalele publice să dezvolte aceste servicii esențiale.

”M-am consultat cu specialiștii din domeniu. Iar împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătății am livrat o soluție concretă. Astăzi am pus în transparență decizională Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public: AP-STOMA. AP-STOMA este elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și se implementează prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie. Programul permite realizarea tratamentelor stomatologice definitive, inclusiv a celor complexe”, a transmis ministrul.

Ce se poate finanțat prin AP-STOMA

Prin AP-STOMA se pot finanța:

  • medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie general
  • analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
  • echipamente medicale esențiale – unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
  • consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
  • service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending