Connect with us

Economie

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Remus Dăscălescu, managerul „Uncle Vic” Botoșani

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Remus Dăscălescu, managerul „Uncle Vic”, una dintre cele mai cunoscute pizzerii și un etalon al zonei Horeca din municipiului Botoșani.

Remus Dăscălescu a vorbit despre afacerea sa din zona HORECA, cum a pornit această afacere, cum sunt salariații români dar și cei străini și chiar despre candidatura sa la primăria municipiului Botoșani.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Garaj în flăcări, la Leorda. Alarma a fost dată de vecini

Publicat

Publicitate

Sâmbătă dimineață, în localitatea Leorda, a izbucnit un incendiu la un garaj, cu pericol de propagare la construcțiile învecinate. Alarma a fost dată de vecini.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au acționat prompt și au reușit să împiedice extinderea flăcărilor la locuințele din zonă. Până la sosirea echipajelor, proprietarul a reușit să scoată autoturismul din garaj.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şil numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

Publicitate

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Bărbat încarcerat după coliziunea dintre un autotren și un autoturism, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un bărbat a rămas încarcerat după un accident produs, vineri seară, pe raza localității Dărmănești, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava.

Potrivit sursei citate, la fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj SAJ cu medic.

‘Este vorba despre un accident rutier între un autotren și un autoturism, conducătorul autoturismului fiind încarcerat. Cu eforturi susținute, pompierii militari au extras victima dintre fiarele contorsionate ale autoturismului, este vorba despre un bărbat, conștient, cu multiple traumatisme’, precizează informarea transmisă de ISU Suceava.

După ce a fost descarcerat, bărbatul a fost predat unui echipaj cu medic al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru a fi stabilizat și transportat la UPU a Spitalului Județean Suceava. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Suceveanca Alessia Pop a câștigat trofeul „Vocea României” 2025 și marele premiu de 100.000 de euro

Publicat

Publicitate

Marea Finală a sezonului 13 „Vocea României”, desfășurată vineri, 19 decembrie 2025, a fost câștigată de Alessia Pop, reprezentanta echipei Tudor Chirilă. Tânăra suceveancă a obținut trofeul și marele premiu de 100.000 de euro, cucerind publicul și juriul prin interpretări emoționante și tehnice impecabile.

În finală au concurat patru talente: Alessia Pop (echipa Tudor Chirilă), Anita Petruescu (echipa Smiley), Raisa Radu (echipa Irina Rimes) și Eva Nicolescu (echipa Theo Rose & Horia Brenciu).

Alessia Pop a strălucit cu momente memorabile: o interpretare uimitoare a piesei „Purple Rain” de Prince, un duet răscolitor cu naistul Cristian Ciaușu pe „Ederlezi” și un moment plin de emoție alături de Tudor Chirilă pe „De vei pleca”. Aceste performanțe au ridicat publicul în picioare și au consolidat victoria sa.

Parcursul Alessiei Pop

Alessia, originară din Suceava, a descoperit muzica la doar cinci ani, fredonând în mașina mamei. A urmat cursuri de canto din copilărie, studii la liceul de muzică (pian și canto clasic) și a urcat pe scenele concursurilor, festivalurilor și balurilor. Deși nu provine dintr-o familie de muzicieni, talentul pare moștenit de la bunica sa, cunoscută pentru voce frumoasă. Mama, care administrează pensiunea familiei, și fratele au fost sprijinul ei constant.

Au existat și momente de îndoială, cu descurajări din partea prietenilor și profesorilor, dar credința și o conversație sinceră cu Dumnezeu i-au redat încrederea. Cântă în corul bisericii, unde se simte „ca un nou-născut”. Visează să urmeze Conservatorul din București și să-și construiască o carieră muzicală.

Publicitate

La „Vocea României” a venit pentru experiență și noi întâlniri, dar și-a îndeplinit visul din copilărie: să întoarcă toate scaunele și să ridice publicul în picioare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending