O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

“România  literară” nr. 3 din 2025.  La rubrica “Poemul săptămânii”, Gellu Dorian publică  “Poveste fără final”.  Reţin ultima parte: “nimeni nu era fericit, / nimeni nu ştia ce povesteşte, / doar povestea îi ţinea în viaţă, / viaţă ce semăna cu bulgărele de zăpadă în faţa unui cuptor încins, // toată noaptea am povestit / iar în zori n-am avut cui să-i spun povestea / mototolită în bulgărele de hârtie / aruncat în coş – // nu pot şti acum dacă eu sunt cel care a ascultat / ceea ce eu am povestit toată noaptea  / sau cel care mă trezea din somn era / poemul acesta scris pentru eminescu.”;

“România literară nr. 3 din 2025. La rubrica “Pieziş”, Dan Stanca publică “O posibilă interpretare”. Sistematizăm: 1. “Pe mine, de când mă ştiu, m-au impresionat în Apocalipsă cele trei embleme: FIARA, NEÎNFRÂNATA şi PROFETUL MINCINOS. Acestea formează triada care va dirija sfârşitul lumii. De subliniat că ele se pot manifesta oricând şi oriunde. Ele sunt peste tot, în America, în Australia, în România”;  2. “Aşa că ne întoarcem în ograda naţională. Cine ar putea fi FIARA? Nu mă pot gândi decât la George Simion. Are o figură colţuroasă, maxilare pătrate, ochi uşor exoftalmici, umeri puternici, bicepşi, pectoral. Nu pot să uit secvenţa din Parlament când s-a repezit la gâtul acelui sfrijit ministru al Economiei sau al Energiei, Virgil Popescu parcă-l chema, gata să-l sfâşie cu colţii lui de carnasier”; 3. “Cine ar putea fi NEÎNFRÂNATA? Aici nu există niciun dubiu. Nu poate fi alta decât Diana Şoşoacă. Voluminoasă, corpolentă, cu glandele surescitate, dominatoare şi neîngrădită, se manifestă exploziv şi nu are niciun pic de reţinere”;  4.“Şi în sfârşit ajungem la PROFETUL MINCINOS, nimeni altul decât misteriosul şi dubiosul Călin Georgescu. Aici lucrurile sunt mai complicate. Domnia sa se caracaterizează printr-un fel de cult al discreţiei”;

“România literară”nr. 3 din 2025. Cristian Pătrăşconiu publică un interviu cu Nora Iuga la cei 94 de ani pe care i-a împlinit.  Ce mai spune distinsa poetă: 1. “nu înseamnă că toţi scriitorii de poezie sunt artişti “pur sânge”, pentru că nici caii de curse nu sunt toţi cai arabi”; 2. “am citit de curând, nu mai ştiu în ce carte, că până şi venerabilul Kant a spus că una din calităţile definitorii ale poetului e originalitatea”; 3. “poezia este asociată cu visul, cu “omul începuse să vorbească singur…”; 4. “îmi place şi acum ceaţa foarte mult, pentru că atunci când nu mă văd, am senzaţia că sunt de 5 ani”; 5. “mama a insistat să mă cheme… Nora, pentru că se pare că a citit ea undeva că o mare iubire a lui Beethoven se numea Nora”; 6. “nu cred că ştim vreodată când se naşte poetul (sau prozatorul) din noi”; 7. “scrisul e singurul colac de salvare care te poate apăra de singurătate”; 8. “eu cred că realitate nu e strâmtă, ea poate fi infinită”; 9. “a fi fericit este egal cu a fi încărcat de responsabilităţi”; 10. “Paradisul cărţilor e o făcătură, fiindcă presupune şi un Iad”;

„Lumina de Duminică” nr. 3 din 19 ianuarie 2025.  Daniela Şontică publică un interviu cu botoşăneanul Theodor Damian, preot, scriitor, doctor în teologie şi profesor universitar în New York. Întrebat despre relaţia cu Eminescu, răspunde: „Pentru mine Eminescu rămâne reperul central al culturii române, de aceea am şi numit cenaclul românesc din „New York „Mihai Eminescu”. Cinstirea imaginii lui este imperativă precum cea a cinstirii marilor noştri domnitori, ctitori de neam: Ştefan cel Mare,  Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş şi toţi ceilalţi, fără de care neamul nostru nu ar mai fi existat.  De aceea, în fiecare an,  timp de 30 de ani, la New York am organizat simpozionul „Mihai Eminescu” în ianuarie, invitând profesori, cercetători, scriitori români să prezinte prelegeri pe teme ce le stabileam anterior, toate ţinând de viaţa şi opera lui Eminescu. Şi da, în contextul dificil al tendinţelor de deznaţionalizare, de uitare a rădăcinilor, de ridicularizare a identităţii naţionale, de atacuri asupra fiinţei neamului nostru, cred  că raportarea noastră la Eminescu, la istorie, la valorile perene  ale culturii şi spiritualităţii româneşti, pentru că este o luptă, reprezintă un act de curaj şi un mod necesar de a fi”;

Un incendiu s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Răchiți. Camera centralei a fost cuprinsă de flăcări. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Răchiți. Aceștia au constatat faptul că ardea camera centralei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la casă. Suprafața afectată a fost estimată la aproximativ 30 de metri pătrați.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din centrala termică pe materiale combustibile.

Pentru prevenirea unor incendii, ISU Botoșani recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

▪️nu introduceți în sobă/centrală lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

▪️nu lăsați ușa sobei/centralei deschisă;

▪️nu supraîncălziți soba;

✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

▪️nu puneți materiale combustibile sau haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

✔️stingeți focul pe timpul nopții;

▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan a declarat că sunt ‘lucruri ciudate’ în cazul furtului pieselor din tezaurul dacic, menționând că atenția merită îndreptată spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur și că există o suspiciune legată faptul că acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziției, relatează agerpres.ro.

‘În primul rând vorbim despre un furt și sper și aștept ca autoritățile olandeze, împreună cu Interpolul să coopereze la modul real, să prezinte informații și să ne ofere o perspectivă când bunurile de tezaur ale României vor fi aduse în țară, vor fi recuperate, în urma unui furt. Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt și cred că atenția merită îndreptată și spre faptul că infractorii au folosit dinamită, că au sustras doar câteva bunuri de tezaur și, în același timp, că există în continuare o suspiciune de ce acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziției’, a precizat Turcan duminică, la Parlament.

Ea a adăugat că, în privința legalității expoziției, ‘orice export de bunuri temporare se realizează în urma propunerii instituției de Cultură, avizului Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și paza este asigurată de muzee la nivelul legislației internaționale’.

‘Observ că acum apar tot felul de discuții cu privire la oportunitatea realizării de expoziții internaționale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experți în calitatea și valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesioniști și faptul că toți membrii și specialiștii Comisiei naționale a muzeelor și colecțiilor au aprobat prezența României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung șir de elemente culturale pe care România le-a desfășurat în străinătate, cum ar fi expoziții la Madrid și Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie, faptul că România este prezentă cu expoziții la nivel internațional este cel mai eficient instrument de diplomație culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte țări. În același timp, de aceste expoziții limitate nu se bucură locuitorii unei localități unde se află un muzeu în care se desfășoară o expoziție, acolo vin românii din diaspora, participă elita culturală, autorității internaționale, toate lucrurile acestea ajută în România și cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunității expozițiilor internaționale a trebuit să ne dea foarte multe gândit’, a adăugat Turcan.

Ea a mai spus că și în România sunt expoziții internaționale care sunt bine păzite.

‘Vorbim de un furt. Au existat furturi și la alte muzee internaționale, nu este o situație fără precedent și nu ar trebui să blocheze o inițiativă corectă și sănătoasă a României de a realiza expoziții’, a mai spus Raluca Turcan.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’, a anunțat Ministerul Culturii.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos.