Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii: Este vorba despre un ajutor de minimis prin care fermierii pot primi până la 1.500 euro pe 1.000 de metri pătrați, în limita a 50.000 euro pe 3 ani, între 2025–2027. Sumele care se pot lua țin de suprafața cultivată, dar, atenție, este nevoie ca un procent din teren să fie cultivat cu tomate. Găsiți detalii mai jos, informează alba24.ro. 

Programul este valabil în perioada 2025–2027 si urmărește sprijinirea agriculturii locale și creșterea competitivității producției de legume românești, potrivit Termene.ro.

Hotărârea a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 304 din 7 aprilie 2025.

Ajutor de minimis pentru legume cultivate în sere și solarii: Ce trebuie să cultivi pentru a lua banii

Programul include nouă tipuri de legume:

a) ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar şi/sau iute – Capsicum annuum L.;

b) castraveţi – Cucumis sativus L.;

c) ceapă verde – Allium cepa L.;

d) fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L.;

e) salată – Lactuca sativa L.;

f) spanac – Spinacea oleracea L.;

g) tomate – Solanum lycopersicum L.;

h) varză – Brassica oleracea L.;

i) vinete – Solanum melongena L.

Condiții pentru eligibilitatea fermierilor:

Reprezentanţii DAJ, împreună cu reprezentanţii centrelor judeţene APIA, vor face verificări privind existenţa suprafeţelor declarate şi înfiinţate şi stabilirea suprafeţelor cultivate în fiecare spaţiu protejat.

În urma analizei hotărârii de guvern se pot scoate cele mai importante condiții impuse solicitanților de finanțări:

1. Cultivarea legumelor in spatii protejate (sere/solarii);

2. Suprafața minima eligibilă: 1.000 mp;

3. Suprafețele trebuie înregistrate în Registrul agricol la primărie;

4. Fermierii trebuie să obțină producții minime (ex: 3.000 kg tomate/1.000 mp);

5. Înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea programului;

6. Deținerea unui atestat de producător valabil;

7. Păstrarea unui registru complet al tratamentelor fitosanitare;

8. Utilizarea exclusivă a terenurilor pe baza unui act juridic legal;

9. Comercializarea producției prin canale legale: cooperative, piețe, retail;

10. Documente doveditoare: facturi, carnet de comercializare sau SPV ANAF;

11. Să nu depășească pragul de 50.000 euro/3 ani din ajutoare de minimis;

12. Cererea se depune între 2 februarie si 15 aprilie (sau pana la 30 mai in 2025);

13. Documentele pot fi depuse si online sau prin posta/curierat;

14. Toate copiile depuse trebuie semnate si marcate „conform cu originalul”;

15. Verificarea in teren a suprafețelor se face pana pe 30 septembrie;

16. Prelevarea probelor pentru pesticide de către oficiile fitosanitare;

17. Recoltarea si valorificarea producției pana la 15 octombrie;

18. Depunerea documentelor justificative pana pe 24 octombrie;

19. Păstrarea documentației timp de 10 ani la DAJ;

20. Returnarea sprijinului cu penalități in caz de nerespectare a condițiilor.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar acordat prin programul de minimis, producătorii trebuie să respecte următoarele condiții legate de suprafața cultivată:

Suprafața totală: 1.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: 0

Suprafața totală: 1.001–2.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 2.001–3.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 3.001–4.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totalăSuprafața totală: 4.001–5.000 mp
• Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 5.001–6.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 6.001–7.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața total

Suprafața totală: 7.001–8.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 8.001–9.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 9.001–10.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 5.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: peste 10.001 mp

• Suprafață minimă tomate: 6.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii. Ce producție minimă trebuie să ai

Legiuitorul a introdus și niște criterii de productivitate. Astfel, pentru a beneficia de acest ajutor de stat pentru producătorii de legume, fiecare cultură trebuie să atingă o producție minimă, astfel:

• Ardei gras/lung/gogoșar: 2.000 kg/1.000 mp (2 kg/mp)
• Ardei iute: 600 kg/1.000 mp (0,6 kg/mp)
• Castraveți: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)
• Ceapă verde: 100.000 bulbi/plante/1.000 mp (100 bulbi/mp)
• Fasole păstăi: 1.500 kg/1.000 mp (1,5 kg/mp)
• Salată: 10.000 plante/1.000 mp (10 plante/mp)
• Spanac: 1.000 kg/1.000 mp (1 kg/mp)
• Tomate: 3.000 kg/1.000 mp (3 kg/mp)
• Varză: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)
• Vinete: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Banca Comercială Română – Sucursala Botoșani, Consiliul Județean al Elevilor și Camera de Comerț și Industrie Botoșani, anunță organizarea celui mai amplu eveniment de educație financiară dedicat elevilor din județ – „Școala de bani – tineri pregătiți pentru viitor”.

Evenimentul va avea loc vineri, 11 aprilie 2025, în intervalul orar 11:00-13:00, la Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din Botoșani. Vor fi sesiuni dinamice, cu invitați speciali care vor ghida discuțiile, iar elevii vor putea participa la un maraton interactiv pe platforma Kahoot.

Evenimentul își propune să încurajeze educația financiară în rândul tinerilor și să le ofere sprijin în dezvoltarea unor abilități esențiale pentru gestionarea responsabilă a banilor, economisire, planificare bugetară și înțelegerea mecanismelor economice actuale. Elevii din clasele VIII-XII, profesorii de științe socio-umane și consilierii educativi vor avea oportunitatea să interacționeze cu specialiști din domeniu și să exploreze, într-un mod interactiv, cum pot fi mai bine pregătiți pentru provocările economice ale vieții de zi cu zi.

„Educația financiară este un pilon esențial al dezvoltării personale și profesionale a elevilor noștri. Prin această inițiativă, ajunsă la a doua ediție, ne dorim să le oferim instrumentele necesare pentru a lua decizii responsabile și pentru a construi un viitor sigur și prosper. Felicităm toți elevii participanți, invitații și cadrele didactice implicate în promovarea acestui demers educațional”, a declarat Bogdan Gheorghe Suruciuc, inspector școlar general.

„Școala de Bani – tineri pregătiți pentru viitor” nu este doar un eveniment. Este parte dintr-o inițiativă începută acum opt ani de BCR, prin care am dus educația financiară acolo unde contează cel mai mult: în școli, în comunități, în viața reală a oamenilor. La Botoșani, am vrut ca această zi să fie o declarație de intenție – că viitorul unei comunități începe cu tinerii care înțeleg valoarea banilor, știu cum să economisească și cum să-și construiască un viitor financiar sănătos. 11 aprilie este Ziua Educației Financiare și dorim să ne reafirmăm misiunea: să fim mai mult decât o bancă. Să fim un partener de încredere pentru educație, dezvoltare și schimbare reală.“ a declarat Liviu Tului, Director Grup Retail BCR.

Sărbătorirea, printr-o zi națională a educației financiare, a fost stabilită prin Legea nr. 83 din 2022. Cu această ocazie, instituții precum Parlamentul, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Studii Financiare, dar și alte autorități centrale și locale pot organiza evenimente dedicate educației financiare: conferințe, seminarii, mese rotunde, sau alte activități publice.

Pe cine votăm președinte. O dată la cinci ani, cetățenii sunt chemați la urne pentru a-și desemna șeful statului — o funcție cu un puternic impact simbolic și instituțional, scrie alba24.ro. Președintele nu doar că reprezintă statul român pe plan internațional, dar are și atribuții-cheie în politica internă, mai ales în ceea ce privește numirea guvernului, consultările cu partidele și garantarea independenței justiției.

Cine sunt însă cei care ne cer voturile: Biografiile lor oficiale, au fost analizate de Agerpres, care a realizat un documentar legat de candidații la prezidențiale 2005.

Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din luna mai, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților.

Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe buletinul de vot este următoarea:

• 1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
• 2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte);
• 3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România);
• 4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român);
• 5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal);
• 6. Victor Viorel Ponta (candidat independent);
• 7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
• 8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
• 9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
• 10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
• 11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

George Simion

George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008).

A absolvit programul de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.

A fost, în 2006, lider al grupării ”Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mișcării de stradă din 1990 și care a promovat mesajul ”Basarabia e România”; a înființat, în 2011, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și, în 2017, ”Alianța pentru Centenar”, alături de alte organizații din România, Republica Moldova și din diaspora.

În 2019, a candidat în calitate de independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024.

La 27 martie 2022, George Simion a fost ales președinte al Alianței pentru Unirea Românilor.

A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025, luând această decizie în urma respingerii, la 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu, de către Biroului Electoral Central.

Slogan electoral: ”George Simion Democrație”.

Crin Antonescu

George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985, conform cdep.ro.

A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului ‘Delta Dunării’ din Tulcea (1989-1992).

Este membru PNL din 1990.

A obținut mandate de deputat la alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004 și de senator, în 2008 și 2012.

A fost ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).

A candidat la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 20,02% din voturi în primul tur, nereușind să treacă în turul al doilea al prezidențialelor, fiind devansat de contracandidații săi, Traian Băsescu și Mircea Geoană.

A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. La 6 iulie 2012, Crin Antonescu a devenit președintele interimar al României, după ce Parlamentul a decis, în aceeași zi, suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, deținând această funcție până la 28 august 2012.

A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din 5-7 martie 2010.

La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care președintele PNL a denunțat-o la 25 februarie 2014.

Slogan electoral: ”România înainte!”

Pe cine votăm președinte: Elena Lasconi

Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg.

A absolvit Liceului Pedagogic ”Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001), potrivit biografiei publicate pe siteul Primăriei Câmpulung.

A urmat cursuri în domeniile absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles.

A fost realizator de radio și director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996-2020).

A câștigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel, reprezentând alianța USR PLUS, și a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianța Dreapta Unită.

În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaților USR la alegerile europarlamentare, dar în noiembrie 2023 a luat decizia de a se retrage din cursă.

La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR).

A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea, cu 19,17% din voturi.

Slogan electoral: ”Am curaj să fac dreptate.”

Cristian Terheș

Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău.

De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de ”business intelligence”, conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.

În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.

A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.

A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).

A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.

Slogan electoral: ”Cristian Terheș. Președinte suveranist. Credincios Națiunii Române”.

Lavinia Șandru

Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004), între acestea urmând un stagiu în Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport (2003), potrivit CV-ului publicat pe Camera Deputaților.

A fost director de imagine la Aldaco Film SRL (2001-2004) și director executiv la SC Star Media & Film SRL (2004).

Și-a început cariera politică în Partidul Democrat (2001), fiind aleasă în 2004 președinte al Partidului Democrat Târgu Mureș.

În 2004, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Din 2005, a părăsit Partidul Democrat, devenind deputat neafiliat. A fost inițiatoarea propunerii legislative privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, Legea 257/2008, denumită ”Legea mamelor”, încă în vigoare.

În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, a cărui președintă a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR.

S-a retras o perioadă din politică și a realizat mai multe emisiuni de televiziune, printre care și ”Fața nevăzută a lumii”, pe TVR1.

Ulterior, a ocupat poziția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), iar la 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura Laviniei Șandru pentru alegerile prezidențiale.

Slogan electoral: ”Pentru România Reală”.

Victor Ponta

Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995).

A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001), procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). A fost asistent universitar (1996-1998) și lector universitar doctor (2000-2007) în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universității Româno-Americane din București.

Experiența lui politică include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (2002-2006), vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) (2005-2007), vicepreședinte al PSD (2006-2010), iar din 2010 și până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat.

A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024.

A fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004 – decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009) și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015), conform CV-ului publicat pe cdep.ro. A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.

A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate.

A mai fost președinte al Partidului Pro România, lansat în 2017, dar ulterior a revenit în PSD, candidând pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2024. A fost exclus din PSD în martie 2025, în urma depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale.

Slogan electoral: ”România pe primul loc”.

Sebastian Popescu

Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro.

Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR).

A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în București, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium.

În 2015 a fondat PNR. A mai candidat pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2016, la cele europarlamentare și prezidențiale din 2019 și la cele prezidențiale din 2024, ulterior anulate.

Slogan electoral: ”Alege bine pentru România. Alege bine pentru tine. Dr. Sebastian Popescu”.

Pe cine votăm la prezidențiale: Silviu Predoiu

Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe.

Și-a început cariera managerială în 1998, ca șef de birou și apoi șef de serviciu; a fost numit șef de direcție la combaterea criminalității organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus direcția de anti-terorism, iar din 2003 a fost șef de direcție în structura de securitate a SIE, potrivit biografiei publicate pe siteul său.

În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deținut o perioadă funcția de director interimar al SIE.

A înființat Asociația ”România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024.

A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională.

Slogan electoral: ”Soluția pentru România: Competență. Caracter. Curaj.”

John-Ion Banu-Muscel

John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook.

A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.

A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizației. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declarației de interese.

Este membru fondator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului.

A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.

Slogan electoral: ”Votează cu încredere!”

Daniel Funeriu

Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985.

A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989, potrivit informațiilor prezentate pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.

A devenit inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg (1991-1994) și a obținut masteratul în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (1994-1995). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.

A fost asistent la Universitatea din Strasbourg (1995-1998) și conferențiar la College de France, Paris (1998-1999).

A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute din California (1999 – 2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002 – 2006).

În 2006, a câștigat premiul de cercetare (Marie Curie Excellence) finanțat de Uniunea Europeană și a ocupat funcția de director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania.

În același an, a fost numit de președintele României în funcția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării din România.

În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, în urma alegerilor din noiembrie 2008, la care a candidat pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL).

A fost ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012. A elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană, potrivit superteach.ro.

În perioada 10 februarie 2012 – 1 februarie 2014 a deținut funcția de consilier prezidențial la Departamentul de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale.

A mai deținut funcția de Consultant de înalt nivel din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Slogan electoral: ”Cred în România!”

Pe cine votăm președinte: Nicușor Dan

Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș.

În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, potrivit biografiei publicate pe site-ul de campanie.

A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar din 1992 a urmat studii în Franța la Ecole Normale Superieure din Paris și apoi studii de doctorat la Universite Sorbonne Paris Nord (1998).

A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (1998-2016), președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005), director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București (2000-2006), membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România (2007-2008), potrivit CV-ului publicat pe https://www.cdep.ro/.

În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, ONG axat pe dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016.

În 2012, a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent, în 2016, candidând pentru aceeași poziție din partea USR.

A fost ales deputat de București, la alegerile din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. A fost reales pentru un al doilea mandat de primar al Bucureștiului în 2024, cu 47% din voturi.

Și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 la 16 decembrie 2024, în urma deciziei de anulare alegerilor, luată de CCR la 6 decembrie 2024.

Slogan electoral: ”România onestă.”

Un incendiu s-a produs, seara trecută, într-o gospodărie din localitatea Dragalina. O casă a fost cuprinsă de flăcări din cauza unui coș de fum neizolat termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cristinești. Aceștia au constatat faptul că ardeau acoperișul din stuf al casei, pe o suprafață de aproximativ 70 de metri pătrați, dar și bunurile din două încăperi. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extidă la celelalte trei camere, dar și la o altă casă din aceeași gospodărie.

Din interior, salvatorii au scos două butelii, fiind eliminat riscul de explozie.

Proprietara, în vârstă de 78 de ani, dar și fiica acesteia, de 57 de ani, au primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SMURD, deoarece au suferit atacuri de panică. Acestea au refuzat transportul la spital.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor de fum, trebuie adoptate măsuri care să asigure:

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– verificarea coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.