O familie din Botoşani îşi construieşte propria casă eco, din lut şi baloţi de paie, după modelul locuinţelor ţărăneşti de acum un secol. Nu sunt singurii din Botoșani, iar avantajele sunt nenumărate, spune bărbatul, inclusiv costurile la utilităţi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere, scrie adevărul.ro.

Alexandru Nemţoiu este un botoşănean de 38 de ani care a stat toată viaţa la oraş – nici măcar nu a avut bunici la ţară. Cu toate acestea, visează şi tânjeşte după o viaţă idilică în mediul rural. A şi făcut paşi importanţi pentru a-şi împlini visul: a cumpărat pământ într-o comună lângă Botoşani, şi-a făcut o grădină şi acum îşi construieşte o casă după modelul celor ţărăneşti, cu cerdac, din lut şi paie.

Locuinţa lui Alexandru este sută la sută eco şi va folosi inclusiv energia solară, fiind rodul unei munci asidue de documentare, dar şi al propriei imaginaţii.

Visul rural al unui orăşean get-beget

Majoritatea locuitorilor judeţului Botoşani au sau au avut bunici la ţară. Cei mai mulţi au copilărit în ogrăzile caselor de chirpici, mai ales pe timpul verii.  Alexandru Nemţoiu a fost una dintre excepţii. Şi părinţii, şi bunicii au trăit la oraş. S-a bucurat de peisajele idilice doar când mergea cu părinţii sau cu bunicii în vizită pe la rude, şi atunci pentru un timp scurt. Încă de acum 15 ani, Alexandru a început să îşi dorească viaţa la ţară.

Spune că a avut multe oportunităţi pentru a merge în oraşe importante, cu slujba, dar a vrut mereu un colţ de rai, la sat, ca în ogrăzile bunicilor unde mergeau prietenii săi de la bloc, vară de vară. „Eu nu am avut bunici la ţară. Locuim la oraş, părinţii şi bunicii au locuit la oraş, mergeam în vizită la ţară. Nu am avut, din păcate, bunici la ţară. Împreună cu soţia, ne-am orientat către ţară la maturitate. Am avut şansa să lucrăm în locuri mult mai frumoase, mult mai ofertante, dar Botoşaniul şi Curteştiul ne sunt foarte comode. Aici am vrut să stăm“, spune Alexandru Nemţoiu pentru „Weekend Adevărul“.

Aşa că şi-a cumpărat acum câţiva ani o bucată de pământ în comuna Curteşti, în apropiere de municipiul Botoşani, şi a început aventura rurală.

De la o grădină de legume la o casă eco

Pe terenul de la Curteşti, Alexandru a făcut prima dată o grădină de legume, după model clasic. Uşor, uşor a început să-şi dorească tot mai mult o casă unde să locuiască împreună cu soţia –şi nu orice fel de casă, ci una eco, aşa cum se făceau acum 100 de ani, la ţară.

„Făceam agricultură tradiţională, dar din lipsă de timp am studiat metoda asta, permacultura. Între timp a venit şi ideea cu casa. Am studiat întâi structurile din lemn, cum sunt casele de la munte. Am fost şi am vizitat multe case şi am zis până la urmă că nu-i ce vrem noi. Acum 7-8 ani, un prieten de-ai noştri şi-a făcut o casă cu baloţi de paie şi am zis să facem şi noi“, spune Alexandru.

Casă din paie şi lut

Alexandru a vrut o casă eco, după model ţărănesc, dar totuşi personalizată după nevoile familiei sale. A urmat o muncă uriaşă de documentare şi, timp de un an, împreună cu soţia, doar au desenat schiţa casei. „Am făcut proiectul în aşa fel încât să ne fie nouă comod. Am făcut să ne vină casa mănuşă. Cum am dorit, aşa am desenat. Aproape un an am desenat la ea. După aceea, am dus-o la arhitect. Doar parter, cerdac pe toate cele patru laturi. Cât mai aproape de o casă rurală“, mărturiseşte botoşăneanul.

Propriu-zis, casa este pe cadre de lemn umplute cu baloţi de paie, la care se adaugă şi alte structuri de lemn, dar şi mult lut, folosit mai ales ca tencuială.

„Pereţii interiori o să fie cofraţi stânga-dreapta şi umpluţi cu lut plus paie. Practic, cum se făceau chirpicii înainte, numai că eu nu am timp să aştept să se usuce. Apoi, pereţii interiori şi exteriori o să fie tencuiţi cu lut şi nisip, tencuială clasică cum făceau bunicii, fără aracet, fără lianţi şi adezivi. Panourile de paie sunt făcute de un domn de la Cluj care are un mic atelier. Fiecare panou are structura lui, fiind autoportante. Pe lângă structura de lemn a panourilor mai avem structuri de 50 de metri cubi de lemn“, detaliază Alexandru.

În jurul casei va fi pe toate laturile cerdac, iar încălzirea se va face cu ajutorul sobelor de cărămidă, lutuite la exterior. „Sobele vor fi din cărămidă, tencuite cu lut, cu mâna“, adaugă Alexandru. Casa va avea suprafaţa de 100 de metri pătraţi, cu un living, camere şi o bucătărie spaţioase.Locuinţa este compusă din 78 de panouri de lemn umplute cu paie, iar pereţii vor avea grosimea exterioară de 50 de centimetri cu tot cu tencuială.

„Va fi o casă sănătoasă“

Avantajele unei case eco, precum cea a lui Alexandru, sunt multiple, spune botoşăneanul. Printre altele, este o casă sănătoasă.

„Va fi o casă sănătoasă, nu vor exista alergii sau orice alte probleme care apar la construcţiile clasice“, spune acesta. Apoi, este vorba despre confortul termic. „Avantaje, în afară de partea ecologică: casa va fi foarte bine izolată, va avea o masă termică foarte mare datorită tencuielilor şi pereţilor interiori din lut“, adaugă acesta. Totodată, vor fi beneficii şi din punct de vedere financiar, mai ales în privinţa cheltuielilor de întreţinere. Alexandru estimează că la 100 de metri pătraţi va avea facturi cât pentru o garsonieră –asta şi datorită faptului că vrea să monteze panouri solare.

„Toată lumea crede că dacă este ecologică este mai ieftină“

Alexandru Nemţoiu nu-şi face probleme nici măcar din punct de vedere al durabilităţii casei. Acesta spune că dacă o locuinţă este întreţinută, atunci nu vor fi probleme şi se aşteaptă ca locuinţa sa să reziste minimum 50 de ani. „Durabilitatea depinde de întreţinere, orice construcţie se va deteriora dacă nu este întreţinută. Nu contează dacă-i din cărămidă sau BCA, dacă intră apă sau alte nenorociri nu va rezista. Având în vedere că bunicii noştri au făcut case de genul acesta acum 100 de ani şi încă sunt în picioare, eu aş spune că minimum o jumătate de secol ar trebui să reziste şi asta“, afirmă încrezător Alexandru.

Cât despre costuri, botoşăneanul spune că o casă eco este la fel de scumpă ca una cu materiale convenţionale. Spre exemplu, casa sa din paie, la 100 de metri pătraţi, ajunge la 80.000 de euro. Costurile cele mai mari sunt cu manopera. „Comparabil, în privinţa costurilor, ar fi ca la o casă din cărămidă. Toată lumea crede că dacă este ecologică este şi mai ieftină. Aparent da, dar se plăteşte diferenţa pe manoperă. Trebuie manoperă calificată, şi asta costă“, conchide Alexandru. Deocamdată, locuinţa este în lucru, dar familia Nemţoiu speră să se mute cât mai curând.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Adevărul.ro