Actualitate
Interviu. De vorbă cu dirijorul Cosmin Morariu: Într-un fel, noi muzicienii suntem nişte vindecători de răni sufleteşti
“Eu sunt … Cosmin. Sunt un căutător permanent de frumos. Filarmonica din Botoșani a fost tare văduvită. Am un proiect de management care va repune cu siguranţă această orchestră pe harta marilor orchestre din ţară şi din Europa”. Așa te întâmpină Cosmin Morariu cu un zâmbet larg după o muncă de 20 de ani în sânul artei de pe marile scene ale României. Candidează pentru conducerea Filarmonicii din Botoșani.
Născut în anul 1976 la Reşita într-o familie de muzicieni, Cosmin Morariu studiază pianul la Liceul de Muzică din Reşita, Timişoara şi apoi Colegiul Naţional de Artă Octav Băncilă din Iaşi.
Absolvent al Academiei de Muzic „G. Dima” din Cluj în 1999, secţia dirijat orchestra la clasa prof. Petru Sbarcea, este preocupat de perfecţionarea dirijorală încă din anii facultăţii, participând activ la cursurile Academiei Bach, cu Harmuth Rilling, Participa la masterclassuri ţinute de maeştrii Victor Dumanescu, Gheorghe Costin, Alexandru Lascae şi Berry Webb.
Întâlnirea cu maestrul Enrique Garcia Asensio şi master-classurile ce au urmat cu acesta din urmă, dar şi studiul intens cu tatăl său, dirijorul Doru Petru Morariu, au dus la definirea sa ca dirijor şi muzician complex.
Maestrul Cosmin Morariu colaborează atât cu filarmonici din ţară, cât şi cu teatrele de operă, abordând un repertoriu vast, de la creaţia corală, genul simfonic, vocal-simfonic, opera, până la muzică contemporană.
Dirijorul Cosmin Morariu a acceptat astăzi un interviu pentru Botoșani24.ro:
Reporter: – Cine sunteţi maestre ?
Cosmin Morariu: – Eu sunt Cosmin ! aşa le spun la fiecare început de an elevilor mei. Da… e greu să vorbesc despre mine… De obicei asta o face cronică sau critică în urma unui concert. Sunt un căutător permanent de frumos, de frumuseţe umană şi de ce nu, un constructor. Poate de cele mai multe ori prea autocritic şi neîngăduitor cu mine însumi. Poate datorită educaţiei, poate datorită vocaţiei… Cine ştie ?!? Sunt un dirijor care încă vrea să creadă într-o societate ideală în care minciună, micimea umană şi mizeria nu există.
Gândindu-mă acum, îmi dau seama că într-un fel, noi muzicienii suntem nişte vindecători de răni sufleteşti. Vedeţi dumneavoastră… dacă după un concert văd 2-3 persoane din public care nu mai au cearcăne şi „le-am furat”grijile chiar şi pentru o oră cât durează concertul, înseamnă că ziua aceea nu a trecut degeaba şi anii de studiu au început să dea roade şi să vindece.
Vin dintr-o familie de muzicieni şi duc mai departe prin fii mei această tradiţie. Într-o mare măsură o văd şi ca pe o datorie pentru părinţii mei care nu demult au trecut în sferele celeste.
Rep: – Veniţi des în calitate de dirijor pe scena Filarmonicii „George Enescu”…
Cosmin Morariu: – Aşa este! M-am bucurat de nenumărate ori de aprecierea şi căldura publicului botoşănean. Am creat o relaţie firească cu membrii orchestrei care are la baza aprecierea umană şi profesională de ambele părţi.
Probabil şi stilul meu de lucru cu oamenii ne-a apropiat pentru că muzica nu se poate face cu încrâncenare. Muzica izvorăşte din inimă şi se face cu zâmbetul pe buze. Sunt multe lucruri de povestit aici, dar ceea ce vreau să vă spun este că mulţi colegi dirijori mă întreabă: Ce-ţi place ţie aşa mult la Botoşani ? E… .aici sunt lucruri pe care puţini le ştiu. La Filarmonica din Botoşani am debutat în anul V de facultate, într-un 21 mai 1999. Îmi aduc aminte şi programul dar mai cu seamă emoțiile din acea săptămână. Aceste emoţii le retrăiesc de fiecare dată când urc pe scena Filarmonicii din Botoşani. Putem să îi spunem că e un fel de adicţie la scena Filarmonicii „George Enescu”.
Rep: – Știu că v-ați depus candidatura pentru postul de manager al Filarmonicii…
Cosmin Morariu: – Aşa este. Am simţit că este timpul ca la rândul meu să întorc binele pe care mi l-a făcut acesta instituţie acum mai bine de 20 ani.
Am un proiect de management care va repune cu siguranţă aceasta orchestra pe harta marilor orchestre din ţară şi de ce nu din Europa. Filarmonica asta a fost tare văduvita în ultima vreme şi ce este şi mai trist este faptul că deţine un colectiv artistic de excepţie care fără un management sănătos va rămâne în acelaşi anonimat. Dar asta necesită constantă şi timp. Nu exista praf magic …
Trăim vremuri ciudate, dar asta ne obligă să menţinem stagul sus şi să convingem autorităţile că fără cultură ne vom disipa, vom deveni o societate individualistă fără nici un fel de criterii şi valori. Sunt conştient că dacă voi câştiga acest post va urma o perioadă de muncă titanică, dar mă linişteşte faptul că nu o voi face singur. Voi avea în jurul meu întreaga orchestra cu care vă promit că vom schimba atât percepţia învechită şi prăfuită asupra filarmonicii cât şi percepţia societăţii civile botoşănene asupra muzicii culte.
Rep: – Care sunt modalităţile de a atrage către artă şi forma publicul tânăr?
Cosmin Morariu: – Sunt câţiva ani de zile în care tot spun că vin generaţii de tineri tot mai bune, chiar de excepţie aş pute spune. Acest lucru îl spun în tripla mea calitate, de dirijor, profesor şi părinte. Ne revine datoria de a modela aceste generaţii, de a le apropia de artă în diverse moduri. Perioada culturalizării în masă a apus demult, deci ar fi desuet să discutăm din această perspectivă. Trăim o perioadă de dezvoltare tehnologică fără precedent care poate aduce cu ea şi cealaltă faţă a monedei: dezumanizarea, dezgolirea de sens şi valori. din punctul meu de vedere trebuiesc găsite soluţii în jurul instituţiilor de cultură de a atrage şi forma acest public tânăr în permanenţă căutare. Specific, în cazul unei filarmonici e nevoie de concerte lecţie interactive pe de o parte şi „tentaţie culturală” în online. Trebuie să ne asumăm această datorie de a construi în permanenţă valori şi prin valori, generaţii ! E absurd să aştepţi un tânăr să te întrebe de la sine putere de Mozart … dar dacă îi vei povesti despre Mozart într-un cadru neconvenţional, cu o oarecare formă de interactivitate te poţi aştepta ca după aceea să te întrebe despre Beethoven asumăm această datorie de a construi în permanenţă valori şi prin valori, generaţii ! E absurd să aştepţi un tânăr să te întrebe de la sine putere de Mozart … .dar dacă îi vei povesti despre Mozart într-un cadru neconvenţional, cu o oarecare formă de interactivitate te poţi aştepta ca după aceea să te întrebe despre Beethoven.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Armonii de lumină și rugăciune la Botoșani: Mitropolitul Teofan va fi alături de credincioși la concertul „Koinonia”
Eveniment
Botoșani: Cel mai cochet oraş de la frontiera României: Are cele mai frumoase spații verzi din Moldova și mobilier stradal unicat
Un orășel de la capătul țării are cele mai frumoase spații verzi din Moldova. Este vorba despre Darabani, cea mai nordică așezare urbană din România, premiată de Ordinul Arhitecților din România pentru amenajările sale peisagistice. Orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, scrie ADEVĂRUL.
Darabani este cel mai nordic oraș din România, dar și una dintre cele mai mici așezări urbane de pe teritoriul țării nostre. Un orășel de frontieră, ghemuit lângă codrii de pe malurile Prutului. Aparent fără perspective și fără un „vino-ncoace” turistic, Darabaniul anului 2025 reușește să învingă orice prejudecată și să ofere experiențe de neuitat oricărui român care ajunge să se aventureze în acest colț de țară. Cu o dezvoltare fulminantă în ultimul deceniu, târgul nord-moldav are cele mai frumoase spații verzi din România
Orașul-verde de la capătul României
Darabaniul se află în nordul județului Botoșani, la aproximativ 65 de kilometri de municipiul Botoșani. Pentru a ajunge în acest târg de frontieră este de ajuns să urmezi drumul național 29B, Botoșani-Dorohoi-Darabani, care șerpuiește printr-un peisaj de vis, de-a lungul malurilor Prutului. Oricine ajunge atât de departe de marile centre urbane, în mod firesc se așteaptă la un provincialism dezolant, rural, măcinat de sărăcie și înapoiere. Darabaniul este însă locul care sparge toate tiparele și prejudecățile.
În primul rând, drumurile ca-n palmă și străzile frumos desenate schimbă total orice părere preconcepută. Urmează apoi o incursiune într-o lume verde, dominată de parcuri, arbori și zone verzi, perfect îngrijite, care duc mai degrabă cu gândul la peluzele tipic britanice. La toate acestea se adaugă numeroase case vechi, conace, biserici boierești, printre care se strecoară elementele inevitabile ale modernității, firme luminoase, supermarketuri, măcelării, cofetării și chioșcurile cu cafea. Nici măcar cartierul de blocuri gri, tristă amintire a comunismului, nu poate strica farmecul acestui oraș împânzit de verdeață. Printre cele mai pitorești zone verzi din Darabani este parcul de lângă biserica ridicată acum aproape 200 de ani de marele hatman al Moldovei Toader Balș.
Cu un gazon impecabil și amenajări peisagistice de tip occidental, din care nu lipsesc arborii de mari dimensiuni, parcul este locul preferat de relaxare al elevilor care învață la liceul din apropiere. „În parcul din spatele bisericii venim să ne adunăm, după ore. Este cel mai relaxant loc. Se pune și muzică ambientală. Este super”, spune un elev de clasa a X a. Zona este atractivă și datorită pietonalului cochet, care trece chiar pe lângă parc. Aici se află cafenele, restaurante, patiserii și magazine de toate felurile. Pietonalul se oprește în apropierea Primăriei, iarăși o zonă înconjurată de spații verzi și amenajări peisagistice deosebite.
„Zona asta este mândria orașului. Este cartea noastră de vizită. Aici se plimbă toată lumea. Plăcintele sunt bune, la restaurant se mănâncă la fel de bine”, mărturisește un pensionar dărăbănean. Câteva străzi mai sus, nu departe de Liceul „Dimitrie Cantemir”, se află o altă amenajare peisagistică interesantă. Este vorba despre un amfiteatru „verde”, cu terase acoperite de gazon și multe zone de recreere. Aici, în fiecare vară, au loc concerte. Atât parcul de lângă biserică, dar și amfiteatrul sunt doar o mică parte din suprafața totală de suprafețe verzi a orașului Darabani, care acoperă peste două hectare.
Mobilierul cu flori, unicat în România
Majoritatea zonelor arată impecabil din punct de vedere peisagistic. „Pentru amenajarea acestor spații verzi am primit o finanțare europeană de aproximativ 5 milioane de lei, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est”, precizează Alin Gârbaci, primarul din Darabani. Pe lângă aceste spații verzi realizate cu finanțare europeană, mai există o serie de amenajări peisagistice cu tradiție la Darabani, adevărate simboluri ale orașului. Este vorba despre mobilier realizat aproape exclusiv din material vegetal.
În spațiile verzi de lângă clădirea Primăriei Darabani, dar și din apropierea bisericii, au fost amplasate bănci și o fântână din flori. „Atât fântâna cât și băncile sunt făcute din mușchi adus de la pădure, peste care se pun flori. Este muncă multă dar iese ceva impresionant. Este un simbol al orașului. Iarna se usucă dar, la sfârșitul primăverii, când dă căldura, le refacem, an de an”, mărturisește unul dintre agajații care se ocupă de spațiile verzi ale orașului.
Cele mai frumoase spații verzi din România
Spațiile verzi din Darabani, inclusiv mobilierul cu flori, i-a impresionat și pe prezentanții Ordinului Arhitecților din România. Tocmai de aceea, Darabaniul a primit, în octombrie 2024, premiul I, în Moldova, la secțiunea „Spații Publice Exterioare”, devansând mările orașe din zonǎ.
„Ne onorează foarte mult acest premiu. Face toate eforturile pentru a menține în stare cât mai bună aceste spații verzi. După finalizarea proiectului european, îngrijirea spațiilor verzi a rămas în sarcina Primăriei. Avem personal care se ocupă de întreținere. Cred că avem aproximativ două hectare de spații verzi, în zona centrală”, adaugă edilul din Darabani.
O zonă fabuloasă din punct de vedere turistic
Totodată, Darabaniul a fost remarcat și revitalizarea sa este uimitoare. Important târg comercial de frontieră, în epoca medievală și mai ales în secolul al XIX-lea, Darabani a decăzut în perioada comunistă. După 1990 s-a prăbușit efectiv, devenind un teritoriu al sărăciei și lipsei de perspectivă. În ultimul deceniu, orașul a reînviat, transformându-se într-una dintre cele mai cochete orășele din nordul extrem al țării.
În plus, zona are un potențial turistic fabulos, cu zăvoaiele de pe malurile Prutului, mănăstirile, dar și conacele care așteaptă să fie descoperite. La Darabani este organizat unul dintre cele mai interesante și puternice festivaluri din nordul Moldovei, intitulat „Zilele Nordului”. Acest festival atrage tineri din toată țara la evenimente culturale, sportive, dar mai ales la concerte cu artiști renumiți din zona pop, rock, folk.
Sursa: ADEVĂRUL
Armonii de lumină și rugăciune la Botoșani: Mitropolitul Teofan va fi alături de credincioși la concertul „Koinonia”
„Rabla 2025 pentru firme debutează pe 29 mai: Cum te înscrii și ce buget este alocat”
Botoșani: Cel mai cochet oraş de la frontiera României: Are cele mai frumoase spații verzi din Moldova și mobilier stradal unicat
Piața imobiliară încetinește: Scădere semnificativă a tranzacțiilor în luna aprilie
CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Andronic și Iunia
Alertă alimentară: Lanțul de magazine Penny retrage un produs de la rafturi. Despre ce produs este vorba
VIDEO: Slujbă arhierească la Mănăstirea Coșula care și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Preasfințitul Nectarie de Bogdania, în mijlocul credincioșilor
Botoșani: Alexandra, campioană internațională la vorbit în public. Au fost concurenți din nouă țări
Un bărbat din Dorohoi, care a părăsit fără aprobare Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte din oraș, a fost „recuperat” de jandarmi
Noaptea Muzeelor: expoziția „Pe urmele lui Eminescu”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
