Connect with us

Eveniment

Interviu cu preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, botoșăneanca Elisabeta Lipă

Publicat

Publicitate

Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, Elisabeta Lipă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că problema tehnicienilor şi specialiştilor din sportul românesc este una foarte gravă, care a contribuit la rezultatele modeste din ultima perioadă, şi a subliniat că românii trebuie să reînveţe să antreneze.

Lipă a explicat că România a „exportat” în ultimii ani numeroşi antrenori şi tehnicieni la aproape toate disciplinele, aceştia fiind tentaţi de ofertele financiare din străinătate. În opinia sa, şcoala românească, indiferent de disciplina sportivă, nu mai există şi că această realitate trebuie acceptată.

„Tot timpul am auzit că asta este şcoala noastră, că noi avem o şcoală bună de canotaj, de gimnastică, de lupte sau alte discipline, dar azi trebuie să înţelegem că şcoala noastră nu mai există. Şi aşa cum în trecut noi i-am învăţat pe alţii să antreneze şi să cucerească medalii, aşa trebuie să facem noi acum. Adică să luăm de la străini cunoştinţele necesare, să reînvăţăm să antrenăm”, a spus Elisabeta Lipă.

Foştii sportivi, campioni europeni, mondiali sau olimpici români, nu sunt tentaţi să devină antrenori pentru că se compară cu antrenorii consacraţi şi nu au răbdare să înceapă de jos în noua meserie, este de părere preşedinta ANS. „El începe de jos în noua meserie şi pleacă de la un salariu minim pe economie, deci trebuie să se descurce cu acei bani. Iar când vede că antrenorii de top din disciplina respectivă câştigă de zece ori mai mult, nu mai are răbdare să crească în noua meserie”, a precizat Lipă.

Fosta preşedintă a Federaţiei Române de Canotaj a explicat că a adus în la lotul naţional un antrenor străin, pe Antonio Colamonici, în 2016, dar lângă el există alţi 10-11 antrenori români care învaţă.

„Eu pe lângă acest antrenor străin am pus 10-11 antrenori români care învaţă de la cel străin. Şi care pun în practică zi de zi ceea ce spune tehnicianul străin. Pentru că Antonio nu vine să stea din octombrie până în septembrie anul următor… el vine numai o anumită perioadă. În restul timpului, de antrenamente se ocupă antrenorii români de care v-am spus. Deci Antonio este creierul, dar sub el are o armată de antrenori, tehnicieni, specialişti şi aşa mai departe”, a adăugat Elisabeta Lipă.

Publicitate

AGERPRES: Doamna preşedintă, cât de reală este problema antrenorilor şi cât de mult afectează ea sportul românesc?
Elisabeta Lipă: Problema antrenorilor în sportul românesc este una foarte gravă. Şi nu numai a antrenorilor, ci a tuturor specialiştilor şi tehnicienilor. Din experienţă vă spun că este din ce în ce mai greu să găseşti antrenori care în primul rând să îşi dorească această meserie, care nu este deloc una uşoară, iar apoi să se dedice întru totul ei. Dar asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm garda jos şi să spunem ”Asta e, nu mai avem ce face” şi să închidem porţile sportului românesc. Noi, cei din sportul românesc, trebuie, ca întotdeauna, să căutăm soluţii şi pentru această problemă.

AGERPRES: Consideraţi că numărul din ce în ce mai mic şi valoarea antrenorilor au contribuit la decăderea sportului românesc în ultima perioadă?
Elisabeta Lipă: A contribuit cu siguranţă la lipsa rezultatelor… pentru noi tot ce am avut, hai să nu zic tot, dar aproape tot, am trimis la export. Pe antrenorii buni, care au demonstrat în decursul anilor că ştiu să facă performanţă şi au adus României rezultate, i-am trimis la export…

AGERPRES: De ce s-a întâmplat acest lucru?
Elisabeta Lipă: Pentru că nu am avut strategii bine puse la punct, nu am avut politici publice… practic noi am mers din inerţie. Tot timpul am auzit că asta este şcoala noastră, că noi avem o şcoală bună de canotaj, de gimnastică, de lupte sau alte discipline, dar azi trebuie să înţelegem că şcoala noastră nu mai există. Şi aşa cum în trecut noi i-am învăţat pe alţii să antreneze şi să cucerească medalii, aşa trebuie să facem noi acum. Adică să luăm de la străini cunoştinţele necesare, să reînvăţăm să antrenăm. Cine găseşte specialistul cel mai bun să facă bine să îl aducă acasă şi să ne înveţe începând cu abecedarul disciplinei respective şi apoi cum să faci sport de performanţă în ziua de azi. Iar aşa peste câţiva ani probabil vom avea şi rezultate.

AGERPRES: Există răbdare pentru a pune în aplicare acest plan? Pentru că se ştie că în sportul românesc se doresc medalii şi rezultate mâine…
Elisabeta Lipă: Păi aici este problema, că noi nu mai avem răbdare. La noi, când găsim un copil talentat, chiar dacă vârsta lui îi permite să concureze la juniori, îl aruncăm direct la seniori. Şi atunci el fie se rupe fizic, fie psihic, nu face faţă pentru că poţi să fii foarte bun la categoria ta de vârstă, dar când ajungi direct în elită nu mai poţi să spui că eşti foarte bun, pentru că e alt nivel.

AGERPRES: Care ar fi calităţile pe care trebuie să le aibă un antrenor astăzi?
Elisabeta Lipă: În afară să fie antrenor, el trebuie să fie pentru sportivul său şi mamă, şi tată, şi soră, şi frate, şi prieten, şi psiholog… Deci antrenorul trebuie să aibă foarte, foarte multe calităţi, care adunate se traduc prin răbdare.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


 

AGERPRES: E mai greu să fii antrenor azi decât atunci când eraţi dumneavoastră în activitate?
Elisabeta Lipă: Acum este o generaţie foarte diferită faţă de cea din care am făcut şi eu parte. Mijloacele de informare sunt la tot pasul, curiozitatea este de zece ori mai mare pentru un sportiv, şi atunci tu, ca antrenor, trebuie să găseşti soluţiile de a-l face să înţeleagă că performanţa nu este un lucru uşor. Să îi arăţi că performanţa este grea, dar este în acelaşi timp foarte frumoasă. Pentru că nu oricine poate ajunge campion.

AGERPRES: Directorul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor din România, Ramona Ceamuru, spunea că din cei care accesează cursurile CNFPA, doar 25% sunt foşti sportivi de mare performanţă. De ce credeţi că foştii campioni nu sunt atraşi de antrenorat?
Elisabeta Lipă: Foştii campioni, mulţi dintre ei, nu îşi doresc să devină antrenori pentru că ei se compară din prima cu antrenorii deja consacraţi. Adică el începe de jos în noua meserie şi pleacă de la un salariu minim pe economie, deci trebuie să se descurce cu acei bani. Iar când vede că antrenorii de top din disciplina respectivă câştigă de zece ori mai mult, nu mai are răbdare să crească în noua meserie. El vrea să câştige bani mulţi într-un timp foarte scurt. Ceea ce e imposibil practic, pentru că un salariu bun îl dai unui antrenor în funcţie de performanţă, iar el ca antrenor este abia la început.

AGERPRES: Sunt şi excepţii…
Elisabeta Lipă: Sigur că există şi excepţii, foşti mari campioni care s-au apucat de antrenorat fără să stea pe gânduri. Uite, Marian Drăgulescu s-a lăsat şi antrenează, Larisa Iordache antrenează, Alina Dumitru antrenează, deci sunt foşti sportivi care au apucat drumul ăsta, dar, din păcate, sunt foarte puţini. Trebuie să se găsească soluţii ca foştii sportivi să fie integraţi în zona asta a antrenoratului. Nu mai spun că dacă facem o statistică vedem că avem un număr foarte mare de profesori de educaţie fizică şi sport, adică de studenţi care termină în fiecare an o facultate de sport. Dar dacă începem să îi căutăm după ce au absolvit o să vedem că dintre ei doar un număr impresionant de mic activează efectiv în sport. Pentru că nu li se oferă nimic. Anul acesta a fost unul… şi încă este… foarte greu, cu finanţare plecată prost de la început. Pentru că să ai un club mic, de exemplu, cu multe secţii şi să încerci să le susţii pe toate cu puţin e greu. Bugetul e foarte mic şi n-ai cum să le dai tuturor cât merită. Şi atunci clubul respectiv nu are cum să performeze. De asta zic că sportul românesc trebuie reformat, dar întotdeauna lumea este foarte sceptică la reformă.

AGERPRES: Dumneavoastră aţi fost unul dintre preşedinţii de federaţie care aţi ales să aduceţi un antrenor străin la lotul naţional de canotaj, a fost la momentul respectiv unica soluţie?
Elisabeta Lipă: Eu am adus la canotaj un antrenor străin în momentul în care am epuizat toată gama de antrenori români şi rezultatele nu veneau. Asta nu înseamnă că antrenorii români nu sunt buni, dar probabil că nu au avut mentalitatea necesară cu care a venit antrenorul străin. Pentru că străinul nu a venit din postura de antrenor de campion olimpic. El a venit aici şi practic a crescut împreună cu sportivii. Dar eu pe lângă acest antrenor străin am pus 10-11 antrenori români care învaţă de la cel străin. Şi care pun în practică zi de zi ceea ce spune tehnicianul străin. Pentru că Antonio nu vine să stea din octombrie până în septembrie anul următor… el vine numai o anumită perioadă. În restul timpului, de antrenamente se ocupă antrenorii români de care v-am spus. Şi atunci sunt buni sau nu sunt buni? Sunt şcoliţi sau nu sunt şcoliţi? Eu zic că sunt, pentru că rezultatele asta spun. Deci Antonio este creierul, dar sub el are o armată de antrenori, tehnicieni, specialişti şi aşa mai departe. Pentru că un antrenor este neputincios dacă nu are nişte elemente ajutătoare. Aşa că trebuie să ai un colectiv tehnic foarte bine pus la punct. Iar aici ajungem la ce vă spuneam mai devreme, că nu ne lipsesc numai antrenori. Pentru că noi nu avem medici de medicină sportivă la ora actuală, doar răzleţ, pe ici-colo câte unul, pentru că nimeni nu e dispus să stea atâta timp lângă sportiv în cantonament. Nu avem asistenţi medicali, nu avem specialişti pe zona de recuperare, kineto, nu avem masori, nu avem osteopaţi şi aşa mai departe. Şi atunci fiecare federaţie se descurcă cum poate. Pentru că şi medicul, masorul sau preparatorul este un om ca noi toţi, cu familie, care face sacrificii să stea departe atât timp… Are şi el nevoie de nişte asigurări medicale, de o pensie… şi aici intervine o altă problemă: unde să-l angajezi? Şi uite aşa ne învârtim într-un cerc vicios şi câştigă cel care se descurcă cel mai bine. Pentru că sistemul din sportul românesc nu-ţi pune nimic la dispoziţie.

AGERPRES: Cum se poate rezolva problema antrenorilor, care ar fi soluţia?
Elisabeta Lipă: Din punctul meu de vedere, soluţia este să ne reorganizăm, să ne stabilim nişte priorităţi, să facem nişte reforme, nişte strategii punctuale. Să ştim în primul rând ce dorim de la sportul românesc şi să investim în punctele care ne aduc beneficii.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează un proiect (#Antrenordetop) care are ca obiectiv să aducă în atenţia publicului problemele cu care se confruntă sportul românesc la nivelul activităţii tehnicienilor.
AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ministrul Educației: Vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore

Publicat

Publicitate

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că își dorește ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor ‘măcar’ timp de 8 ore, pentru care sunt plătiți zilnic.

‘Profesorilor le mulțumesc pentru efortul de a organiza în condiții bune examenul de bacalaureat, fie că au, fie că nu au discipline cuprinse în acest examen. (…) Am văzut din nou unele interpretări distorsionate și catastrofice prin care se încearcă manipulări care să ne afecteze, atunci când m-am referit la cele 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic ca profesori. Da, vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic (cu variațiile parțiale) și știu că cei mai mulți o faceți! Da, mi-ar plăcea, ca regulă generală, ca asta să se întâmple și în școală, pentru a crea medii educaționale stimulative pentru comunitatea școlii, dar știu că uneori nu există condiții adecvate sau nu este necesar (uneori poți studia la bibliotecă sau în alt loc). Dar mintea noastră trebuie să fie dedicată școlii și copiilor măcar în orele pentru care suntem plătiți’, a scris ministrul pe Facebook cu ocazia Bacalaureatului 2025, ale cărei probe scrise vor începe marți cu Limba și literatura română.

El le-a transmis absolvenților de liceu că examenul de Bacalaureat este important, să îl ia în serios, să dea tot ce pot, dar că nu le definește valoarea ca oameni, ci doar nivelul de pregătire din acel moment.

‘Acest nivel de pregătire este reflectat și incomplet, în condițiile în care evaluarea este punctuală și nu acoperă toate competențele vizate de procesul educațional din liceu. Dar este un examen important, să-l ia în serios și le urez succes’, a susținut demnitarul.

Daniel David le-a transmis și părinților că este bine să-și arate interesul și suportul față de participarea copiilor la Bacalaureat, chiar să aibă așteptări mari, dar acestea nu trebuie formulate rigid, catastrofic, cu toleranță scăzută și global-negativ.

‘Evident că, în cazul în care așteptările nu sunt confirmate, nu poți să fii bucuros sau calm, dar emoțiile negative sănătoase (îngrijorare, nu anxietate/panică; tristețe, nu deprimare; nemulțumire, nu furie; păreri de rău/regrete, nu vinovăție) ne ajută să ne reorientăm într-un plan B, de dragul copiilor. Fiți aproape de ei la modul rațional!’, a arătat Daniel David.

Publicitate

‘În final, gândul meu merge din nou spre oamenii educației: succes tuturor, un gând special de încurajare pentru elevi și mulțumiri profesorilor și părinților!’, a adăugat ministrul Educației și Cercetării.

Prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin pentru facturile la curent: Card de energie pentru românii cu venituri reduse

Publicat

Publicitate

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent. Românii cu venituri mici vor putea beneficia, începând cu 1 iulie 2025, de un ajutor de la stat pentru plata facturilor la energia electrică.

Măsura va înlocui actualul sistem de plafonare generalizată a prețurilor la energie electrică. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul unei emisiuni la Digi24.

De la plafonare universală la sprijin țintit

Noua schemă de ajutor propusă reprezintă o schimbare în modul în care statul român oferă sprijin pentru plata facturilor la energie.

Dacă până acum subvenția se acorda în funcție de consumul de energie, fără a ține cont de situația financiară reală a beneficiarului, noul sistem se va baza pe venitul real al gospodăriei.

„Până acum un multimiliardar sau milionar din România avea același nivel de sprijin ca o familie care se chinuie cu venit minim pentru că se subvenționa pe nivelul de consum”, a explicat ministrul Burduja.

Această situație paradoxală făcea ca persoanele înstărite să beneficieze de același ajutor ca familiile defavorizate, doar pe baza consumului de energie.

Publicitate

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent

Propunerea Ministerului Energiei prevede actualizarea venitului minim stabilit în legea 226 la Ministerul Muncii.

„Practic, propunerea Ministerul Energiei, ea se va discuta, este actualizarea acelui venit minim care este în legea 226 la Ministerul Muncii și practic păstrarea ponderii pentru o persoană singură care încasează acel salariu minim și membru dintr-o gospodărie, care înseamnă 48% din venitul unei persoane singure”, a explicat ministrul Energiei.

Card de energie pentru românii cu venituri mici. Cum se va putea obține

Pentru a beneficia de această măsură, românii eligibili vor trebui să parcurgă o procedură de aplicare:

  • Depunerea cererii: Fiecare potențial beneficiar va putea depune cererea prin două modalități:
    • Online, pe o platformă dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
    • Fizic, la sediul primăriei sau la centrele de relații cu clienții ale furnizorilor de energie
  • Validarea cererii: Documentele vor fi verificate de STS, Evidența Populației și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Este important de menționat că cererea se depune pe proprie răspundere, solicitanții declarând unde locuiesc, codul de identificare al locului de consum, CNP-ul, membrii gospodăriei și veniturile obținute.
  • Alimentarea cardului: Odată validată cererea, cardul pentru energie va fi alimentat lunar de către ANPIS cu o sumă fixă.

Cine va primi sprijin pentru plata facturii la curent. Impactul asupra facturilor

Ministrul Energiei a subliniat că noul sistem urmărește să mențină facturile aproape la același nivel pentru familiile vulnerabile.

„Pentru românii vulnerabili, cei care în general au și un consum mic la energie și care au plătit până acum facturi de 50 lei, 40 lei pe lună și care s-ar confrunta într-adevăr cu facturi probabil de 80 lei, de 90 lei, am încercat să acoperim cât mai mult din această diferență”, a mai declarat Burduja, la Digi24.

Burduja, despre prețurile reale la energie

Ministrul a avertizat populația că, în absența plafonării universale, românii vor simți prețul real al energiei electrice de pe piață.

„Trebuie să le spunem românilor adevărul că acesta este prețul real al energiei electrice de pe piață”, a precizat oficialul.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot, Episcopul Ancirei; Sfânta Muceniță Zenaida

Publicat

Publicitate

Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot a trăit în Ancira Galatiei (care astăzi se numeşte Ankara) şi a fost pârât dregătorului Teolechi că a scos trupurile unor sfinte fecioare muceniţe, şapte la număr, care fuseseră aruncate într-un iezer şi le-a îngropat cu cinste.

Pentru că era creştin şi mai ales pentru această faptă a fost adus înaintea dregătorului. Şi acolo, Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot a zis cu îndrăzneală că, deşi este simplu şi smerit, totuşi pentru faptul că el crede şi Îl mărturiseşte pe Hristos Mântuitorul este mai presus şi mai puternic decât toţi împăraţii lumii.

De aceea, păgânii l-au bătut cumplit, apoi l-au spânzurat sus pe un lemn, l-au jupuit pe coaste şi la sfârşit i-au tăiat capul. Şi aşa a luat fericitul cununa mucenicilor, în vremea împăratului Diocleţian (284-305). Mucenicul Teodot, mai înainte de a intra în nevoinţa mucenicească, a făcut multe lucruri plăcute lui Dumnezeu.

La început, s-a luptat împotriva poftelor trupeşti şi, deşi era căsătorit după lege, a ridicat război duhovnicesc, supunându-şi trupul duhului. El atât de mult a sporit în fapte bune, încât şi altora putea să le fie învăţător al curăţiei şi al întregii înţelepciuni.

Sursa: Ziarul Lumina

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Admitere ACADEMIA de POLIȚIE 2025: Înscrieri până în 20 iunie. Condiții, locuri pe facultăți, probe de concurs, calendar

Publicat

Publicitate

Admitere Academia de Poliție 2025. Absolvenții de liceu cu bacalaureat se pot înscrie la facultățile academiei până în 20 iunie. Etapele de concurs cuprind evaluarea performanței fizice, proba scrisă și examinarea medicală. La admitere pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă, scrie alba24.ro.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

Model-cerere-tip-de-inscriere Academia de Poliție 2025

Candidații trebuie să fie declarați apți din punct de vedere psihologic.

Recrutările se fac de către compartimentele/responsabilii de resurse umane din cadrul

  • inspectoratelor de poliție
  • inspectoratelor pentru situații de urgență
  • inspectoratelor de jandarmi
  • penitenciare
  • IGPR

în funcție de specialitatea pentru care optează candidatul și domiciliul/reședința înscrise în cartea de identitate

Publicitate

Depunerea documentelor pentru dosarele de recrutare se face până în 8 iulie. La înscriere, se percepe o taxă de 500 de lei.

Admitere Academia de Poliție 2025. Facultăți

Academia organizează concurs de admitere în ciclul de studii universitare de licență la Facultatea de Poliţie şi Facultatea de Pompieri

Concursul de admitere se organizează pe facultăţi:

Facultatea de Poliţie:

  • specializarea ”Ordine publică și siguranță publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
    • „specialitatea ”Poliție”
    • specialitatea ”Poliție de frontieră”
    • specialitatea ”Jandarmi”
  • specializarea ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Pompieri

  • specializarea „Instalaţii pentru construcţii-Pompieri”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă

Admitere Academia de Poliție 2025. Condiții de înscriere

Pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă.

Pot participa şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către Ministerul Educației.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

La forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, programul de studii universitare de licenţă „Ordine şi siguranţă publică” al Facultăţii de Poliţie pot participa agenţii/ subofiţerii/ maiştrii militari din M.A.I.

Admitere Academia de Poliție 2025. Etape concurs admitere

  • I: proba eliminatorie de evaluare a perfomanței fizice
  • II: proba de evaluare a cunoștințelor
  • III: examinarea medicală

Admitere Academia de Poliție 2025. Calendar

  • până în 20 iunie: depunerea cererilor de înscriere
  • până în 7 iulie: evaluarea psihologică (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică)
  • până în 8 iulie: depunerea documentelor pentru dosarul de recrutare
  • până în 8 iulie: achitarea taxei de înscriere (candidații declarați apt psihologic) – data operațiunii bancare
  • 22 – 30 iulie: proba de evaluare a performanței fizice și afișarea rezultatelor
  • 2 august: proba scrisă
  • 3 august: afișare rezultate provizorii proba scrisă
  • depunere contestații – on-line la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” – în 24 de ore de la afișarea rezultatelor
  • 11-29 august: examinarea medicală
  • 1 septembrie 2025 rezultate definitive
  • 14 septembrie 2025: înmatriculare candidați ”admis”

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba de evaluare a performanței fizice

Proba de evaluare a performanței fizice se organizează și se desfășoară în conformitate cu Anexele nr. 3 și nr. 4 din prezentul Regulament, în condițiile Ordinului M.A.I. nr.140/2016 și ale Ordinului M.A.I. nr.177/2016, toate cu modificările și completările ulterioare, și ale Procedurii de sistem.

Aprecierea candidaților la proba de evaluare a performanței fizice se face prin acordarea calificativului ”promovat” și a unei note de la 5,00 la 10,00, respectiv a calificativului ,,nepromovat”.

La proba de evaluare a performanței fizice nu se admit reexaminări, repetări sau contestaţii.

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba scrisă

La proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor se pot prezenta numai candidații care au promovat proba de evaluare a performanței fizice.

Pentru Facultatea de Poliție

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Poliţie constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Istorie, Limba română şi Limba străină.

Întrebările din chestionar se întocmesc, se evaluează şi se notează separat, pe discipline. Timpul alocat desfăşurării probei este de 4 ore.

Pentru Facultatea de Pompieri

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Pompieri constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate)

Testul grilă se elaborează sub forma unui chestionar cu întrebări din cadrul celor două discipline ale probei de concurs.

Timpul pentru proba scrisă este de 4 ore.

Vezi integral: Regulament-admitere-licenta-2025 Academia de Poliție

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending