Connect with us

Eveniment

Inteligența Artificială, înger și demon. Ce spun specialiștii despre beneficiile, dar și despre precauțiile legate de AI

Publicat

Publicitate

Adrian Iftene, profesor universitar la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, spune că temerile societății în legătură cu inteligența artificială sunt nejustificate și că de fapt este un instrument extrem de util. Însă este descrisă drept „un cal nărăvaș”, relatează ADEVĂRUL

Utilizarea pe scară tot mai largă a inteligenței artificiale a stârnit largi controverse în societate. O parte a populației este îngrijorată de faptul că inteligența artificială va lua locul oamenilor, îi va lăsa fără locuri de muncă. Ba mai mult sunt și cei care cred în scenarii science fiction care arată că inteligența artificială va ajunge să ne controleze viețile și chiar să distrugă specia umană. Inclusiv în domeniul educațional există îngrijorări privind utilizarea excesivă a inteligenței artificiale de către elevi pentru a le rezolva automat temele dar și pentru a-i ajuta la teste.

Specialiștii în inteligență artificială spun că nu ar trebuie să ne îngrijorăm și că toate aceste scenarii sunt pur și simplu doar un rod al imaginației. Experții precizează că, de fapt, inteligența artificială este o unealtă în mâinile noastre și noi decidem dacă o folosim în interesul nostru sau nu.

„Inteligența artificială trebuie văzută ca un prieten”

Profesorul universitar doctor Adrian Iftene de la Facultate de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza lucrează în zona inteligenței artificiale. Acesta spune că temerile legate de AI sunt nejustificate și că de fapt este un prieten al omului. Mai ales fiindcă o întâlnim, uneori fără să ne dăm seama, peste tot în jurul nostru. De exemplu, sistemul gps al autoturismului, roboții care ne fac curat prin casă, roboții inteligenți de bucătărie, inclusiv corectorul automat de text la telefon sau computer.

„Inteligența artificială trebuie văzută ca un prieten, ea ne poate ajuta foarte mult să eliminăm sarcinile repetitive. Gândiți-vă la roboții care ne ajută să facem curat în casă, roboții care ne ajută să facem pâine, nu ne apucăm să frământăm pâine. Astea sunt niște domenii în care am început să folosim inteligența artificială și avem încredere în ea. Sunt mult mai multe domenii, Cam în fiecare domeniu inteligența artificială poate fi folosită cu succes și eu sugerez să fie folosită cu cât mai multă încredere în anii următori”, spune profesorul doctor Adrian Iftene pentru „Adevărul”. Inteligența artificială este foarte utilă inclusiv pentru elevi și studenți.

Publicitate

„În momentul în care un elev, un student înțelege inteligența artificială și mai ales ce poate să facă cu inteligența artificială, este firesc cumva să fie interesați să construiască și ei soluții care să aibă în spate inteligența artificială. Este foarte multă matematică este și zona de procesare de text, de imagine, de video, zona roboticii, foarte interesante și atractive pentru copii. Își pot crea propriile jocuri, își pot crea proprii agenți inteligenți cu care să discute, să interacționeze, prin voce, prin text, sunt tool-uri de inteligență artificială nenumărate pe care ei le pot controla și le pot construi cum doresc ei. Cred că asta îi atrage foarte mult”, adaugă Adrian Iftene.

„Inteligența artificială este un ajutor pentru cei care au un anumit nivel de pregătire”

În viața de școlar sau de student inteligența artificială trebuie însă tratată cu atenție. Adică nu trebuie să facă temele sau să raționeze în locul elevului sau studentului, ci să fie utilizată pentru a elimina anumite activități inutile, repetitive. Să devină un suport, nu un organism artificial care gândește în locul școlarilor.

„Inteligența artificială este un ajutor pentru cei care au un anumit nivel de pregătire. Dacă nu ai acel nivel de pregătire, s-ar putea ca inteligența artificială să te încurce din cauză că nu înțelegi calitatea răspunsurilor pe care le primești. Nu-ți dai seama că un răspuns este greșit sau că nu este adecvat întrebării pe care ai pus-o (…) De aceea le recomand studenților, elevilor, să folosească inteligența articială când știu să rezolve o problemă, nu când nu știu să o rezolve. Inteligența artificială este foarte utilă”, precizează Iftene, de acestă dată la Radio România Iași, în cadrul unui interviu pentru „Stare educației”.

Profesorul universitar spune că nu recomandă utilizarea inteligenței artificiale la rezolvarea temelor. Tocmai pentru ca elevii să învețe să rezolve temele singuri, folosind inteligența artificială doar pentru a primi sugestii.

„La temele de la Matematică nu aș recomanda. La temele de la Limba Română, unde au de compus ceva, nu aș recomanda. Le-aș recomanda să o folosească la temele sau la proiectele unde ai nevoie de inventivitate (…) În astfel de situații le recomand elevilor să o folosească, pentru a primi idei, dar nu pentru a rezolva tema respectivă sau proiectul respectiv”, adaugă profesorul doctor Adrian Iftene pentru Radio România Iași.

„Inteligența artificială poate fi gândită ca un cal nărăvaș”

Adrian Iftene spune că depinde de noi cum folosim inteligența artificială, pentru a lucra în favoarea noastră. În primul rând trebuie să învățăm să o folosim și să o conducem în funcție de interesele noastre.

„Inteligența artificială poate fi gândită ca un cal nărăvaș. În momentul când ai un cal nărăvaș și nu știi să-l conduci, el te va arunca jos. Așa și inteligența artificială. Dacă nu știi să o folosești, să o exploatezi, va începe să halucineze și îți va da răspunsuri incorecte. Dar în momentul când știi cum să o conduci, știi cum să o folosești, știi cum să o strunești, ea te va ajuta foarte mult și va elimina foarte multe dintre activitățile tale zilnice pe care nu-ți place să le faci. Nu ne place să facem curat, să spălăm rufe, dar inteligența artificială este ascultătoare rezolvă toate aceste sarcini fără nicio obiecție și cu mare succes”, spune profesorul universitar pentru „Adevărul”. În plus, acesta adaugă faptul că nu trebuie lăsată gândirea critică pe baza inteligenței artificiale. Pentru că ea se va atrofia. La fel se întâmplă cu anumite simțuri dacă vom exagera cu utilizarea inteligenței virtuale.

profesor doctor Adrian Iftene FOTO Facultatea de Informatica Iasi (FOTO: Adevărul)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


LIFESTYLE

Festivalul de Debut (ediția a 3-a) din cadrul Zilelor Eminescu, organizat de Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Unic în țară, Festivalul de Debut a fost lansat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în 2023, cu ocazia ediției a 25-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, la propunerea criticului Al Cistelecan. Începând cu prima ediție, la festival, au fost invitați poeții înscriși în concursul pentru acest premiu.

Festivalul de debut, prin care demarează Zilele Eminescu și care, implicit, precedă gala de decernare a Premiului, are drept menire promovarea tuturor poeților debutanți.

La ediția 2025 a festivalului (11-15 iunie), vor participa 20 de poeți debutanți din cei 28 înscriși pentru concurs: Adrian A. Agheorghesei, Daniela Bejinariu, Iustin Butnariuc, Andrew Davidson-Novosivschei, Flavia Dima, Marinela T. Dinulescu, Mihai Manole, Izabel Marin, Emma Mihăescu, Alexandru Martinaș, Filip Naru, Andrei Peptine, Miruna Rus, Simona Sigartău, Alex Gabriel Stan, Nicoleta Șimon, Dorin Ștefănescu, Vlad Condrin Toma, Alina-Țârcoman-Ochea. Pentru al doilea an consecutiv, poeților li se vor alătura câțiva participanți ai Casei de poezie Light of ink (Suceava), coordonați de profesorul Gh. Cârstean Suceava.

În cadrul festivalului, zilnic, începând între orele 10:00-12:00 și 15:00-17:00, vor avea loc, la Memorialul Ipotești, ateliere de lectură performativă, coordonate, în acest an, de Ionuț Caras, sunetul și luminile fiind asigurate de Vasile DJ (Vasile Gherghel). Seria de ateliere va fi precedată de masa rotundă Cum e să debutezi în 2024 (11 iunie, ora 15:00, amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești), moderată de Lucia Țurcanu.

Participanții la festival vor susține zilnic, în perioada 12-14 iunie, într-un spectacol de lumini și sunet, recitaluri din propriile creații și din opera lui Eminescu pe esplanada Cinematografului „Unirea” din Botoșani, începând cu orele 20.30.

Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” este finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare.

Publicitate

Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat.

Programul desfășurat al Zilelor Eminescu poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/

 

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (358)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Suplimentul revistei „Apostrof” nr. 12 din 2019 este dedicat lui Liviu Rebreanu. Sanda Cordoş scrie eseul „Abisalitatea socială la Liviu Rebreanu. Imaginarul revoluţiei”. Este reluată o definiţie a revoluţiei pe care Liviu Rebreanu o dă încă din 1931: „Revoluţia e sfârşitul unei lumi şi începutul alteia. E întotdeauna o distrucţie şi o creare din nou. Şi totdeauna adevărata cauză profundă e o putreziciune sufletească, morală. Neajunsul economic poate provoca schimbări de guvern sau chiar de regimuri: niciodată însă o revoluţie. De aceea devizele revoluţiilor sunt cuvinte înflăcărate, mistice, care consolează suflete şi le fac să se complacă în suferinţe sau în cruzimi”. Pornind de la această definiţie, Sanda Cordoş face o extensie la romanele lui Liviu Rebreanu şi care ar sta sub semnul „unor probleme de psihologie a maselor” şi a „mecanismelor iraţionale  ale declanşării violenţei colective, care sunt aleatorii şi incontrolabile”. Concluzia eseului este una care, trebuie să recunosc, îmi place: „Pentru că Liviu Rebreanu nu este partizanul vreunei ideologii politice, pe care într-un fel sau altul, s-o exprime în literatura sa, el înscrie (din nou, atipic pentru literatura secolului XX) revoluţia în tipare biblice, transformând violenţa colectivă într-o violenţă sacră”.

După cum se ştie, Stefan Zweig a scris o nuvelă a cărei titlu este „Amok”. Augustin Cupşa, în „Dilema veche” nr. 828 din 2020, explică titlul: „Termenul de „amok” provine din ,malaieză, „amuk” însemnând un episod de furie incontrolabilă şi a fost adus în lumea occidentală de coloniştii britanici, iar în literatură s-a impus datorită lui Rudyard Kipling. Fie că e vorba de oameni sau animale, mai exact elefanţi care o iau razna şi ajung să fie împuşcaţi, sunt două aspecte importante la acest sindrom – unul care ţine de morfologie – fuga, deambularea dezordonată, în viteză, rătăcirea furioasă a individului – şi celălalt care ţine de conţinut – delirant, însoţit de un efect de intensitate psihotică şi un comportament corespunzător, care culminează cu uciderea şi/sau sinuciderea. Pe scurt, un sindrom mortifer, având ca punct de plecare un sentiment profund de umilinţă sau de neputinţă a celui în cauză. Kraepelin, părintele psihiatriei „as we know it”, l-a introdus în psihopatologie alături de „latah”;

Sorin Lavric, în „România literară” nr. 1-2 din 2020, reia un citat din cartea lui Vianu Mureşan, „Bravo, campeon! (memorialul agoniei): „Nu există test moral mai drastic decât acesta: să nu-ţi fie scârbă de bolnavul scârnav, care are nevoie să-i schimbi pampersul şi să-l speli la fund”;

Publicitate

Dintr-o scrisoare trimisă de Dinu Pillat lui Al. Săndulescu, datată 10 aprilie 1967: „Premiul de critică al Uniunii pe anul trecut l-a luat Streinu cu „Versificaţia modernă”. Se pare că trebuia să-l ia Marino (totul era aranjat), dar în ultimul moment, în şedinţa de comunicare a premiilor, a intervenit Râpeanu, izbutind să schimbe hotărârea iniţială”. De unde se vede că de când lumea literară la noi, se tot fac aranjamente şi intervenţii;

Când am timp citesc ziare mai vechi, unele  care au în jurul sutei de ani. Azi am citit „Universul literar” nr. 29 din 18 iulie 1894. Acolo am aflat ce este scarpologia. Se revendică a fi o ştiinţă inventată de doctorul Garre din Bâle (Elveţia) şi se defineşte prin „arta de a afla caracterul unui om după modul în care i se rod şi i se rup ghetele”. Continuă doctorul Garre: „După ghete se cunoaşte lipsa de energie, nestatornicia, caracterul furios, apucăturile de hoţie şi alte defecte ale omului. Dacă călcâiul şi talpa sunt uzate simetric, aveţi în faţă un om aşezat şi energic, dacă e bărbat, şi o soţie credincioasă şi  echilibrată, dacă e femeie.  Dacă marginea de dinafară e uzată, cel ce poartă ghete e un încăpăţânat, un om iute şi cu iniţiativă, aşijderea şi la femeie. Dacă partea tălpii dinăuntru se roade, omul e slab de caracter, nehotărât, în schimb femeia e blândă şi modestă”;

Petru Clej, în „Dilema veche” nr. 832, ne explică ce este whataboutism-ul: „Tentativa de a muta discuţia de pe un plan nefavorabil pe unul favorabil şi este numit în limba engleză Whataboutism, care provine de la „What about?” – „Dar despre?”. Concret, whataboutism-ul este asociat mai ales cu propaganda sovietică din timpul Războiului Rece.. De fiecare dată când din Statele Unite erau exprimate critici la adresa represiunii şi încălcării flagrante a drepturilor omului în URSS, replica propagandei de la Kremlin era promptă: „Dar de discriminarea rasială din SUA de ce nu spuneţi nimic?

Vasile Spiridon, în „România literară” nr. 5 din 2020, face o sistematizare a tipologiei neaveniţilor în critică în concepţia lui Cornel Regman: 1. articlierul harnic („eseist la nevoie, chiar filosof literar”; „scrie orice, oricând şi cu maximă expeditivitate şi mai ales oricum”;”scrie corect gramatical şi logic în inexpresivitatea sa”); 2. umplătorul ocazional de spaţii tipografice (atacă subiecte de ultimă oră, de obicei câte un comentariu oportun la o carte „bine cotată”); 3. poetul sau prozatorul („cu nazuri de eseist sau chiar critic”); 4. criticul-trubadur („înzestrat cu o structură specială de a pişca struna la momentul oportun, de a întreţine artificial o faimă sau alta”); 5. hedonistul („încearcă să imprime o nouă falsă direcţie din interiorul unei „bisericuţe-cazemate”; „are bunul-plac de a se droga cu vorbe, bunul-plac de a înălţa osanale din pur senin, bunul-plac de a osândi sau a trece sub tăcere”); 6. criticul de casă („adoptă principiul laudei nediferenţiate şi ia pe toţi cei criticaţi în braţe”);

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta TREIME. Lunea Rusaliilor

Publicat

Publicitate

Creştinii ortodocşi slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh – Sfânta Treime, singurul Dumnezeu. Urmând Sfintele Scripturi şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, Biserica Ortodoxă mărturiseşte că Sfânta Treime înseamnă trei Persoane (ipostasuri), care împărtăşesc aceeaşi substanţă sau natură.

Această credinţă poate să pară paradoxală, dar acesta este modul în care Dumnezeu ni S-a revelat. Toate cele trei Persoane sunt cosubstanţiale Una cu Cealaltă, adică, Ele sunt de aceeaşi esenţă şi coeterne. Nu a existat niciodată un timp în care Una dintre Persoanele Treimii să nu fi existat. Dumnezeu este dincolo şi înainte de timp şi totuşi lucrează înăuntrul timpului, mişcându-Se şi vorbindu-ne în cadrul istoriei.

Dumnezeu nu este o substanţă impersonală sau doar o „mare forţă”, ci, mai degrabă, fiecare dintre Persoanele Divine este în legătură personală, de iubire: intratrinitară, pe de o parte, şi cu creaţia, pe de altă parte. Dumnezeu nu este un nume pentru trei zei (politeism), ci, dimpotrivă, credinţa Ortodoxă este monoteistă şi, în acelaşi timp, trinitariană. Dumnezeul Bisericii Creştin-Ortodoxe este Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, adică „cel viu”, care lucrează în creaţia Sa: EU SUNT care s-a revelat pe Sine lui Moise, în rugul aprins („Eu sunt Cel ce sunt” – Ieşire 3, 14). Sursa şi unitatea Sfintei Treimi este Tatăl, din care se naşte fără de timp Fiul şi din care purcede Sfântul Duh.

Astfel, Tatăl este, în acelaşi timp, fundamentul unităţii Sfintei Treimi, cât şi al distincţiei. A încerca să înţelegi nenaşterea (Tatăl), naşterea (Fiul), sau purcederea (Duhul Sfânt) conduce la nebunie, spune Sfântul Grigorie Teologul, şi, astfel, Biserica se apropie de Dumnezeu în mister divin, apofatic, fiind mulţumită să-L întâlnească personal pe Dumnezeu şi să realizeze, în acelaşi timp, neputinţa minţii umane de a-L înţelege. Afirmaţia principală despre ceea ce crede Biserica despre Dumnezeu este găsită în Crezul Niceo-Constantinopolitan.

Noi credem într-un singur Dumnezeu, într-un singur principiu, fără de început, necreat, nenăscut, nepieritor şi nemuritor, veşnic, infinit, necircumscris, nemărginit, infinit de puternic, simplu, necompus, necorporal, nestricăcios, impasibil, imuabil, neprefăcut, nevăzut, izvorul bunătăţii şi al dreptãţii, lumină spirituală, inaccesibil; putere, care nu se poate cunoaşte cu nici o  măsură,  ci  se  măsoară  numai  cu  propria  ei  voinţă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 18, 36, 20, 38, 16, 25

Loto 5 din 40: 9, 34, 28, 18, 37, 19

Joker: 29, 44, 8, 7, 12 + 15

Noroc: 5, 7, 0, 2, 6, 7, 2

Publicitate

Noroc Plus: 1, 6, 3, 5, 3, 1

Super Noroc: 3, 6, 1, 4, 0, 8

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending