Judecătorii se folosesc de inteligența artificială (AI) pentru cercetări legate de cazuri, avocații pentru a face recurs, iar persoanele particulare pentru a-și susține cauzele în fața instanțelor. Inteligența artificială generativă s-a invitat în sălile de proces și ridică întrebări cu privire la influența pe care o va exercita asupra justiției, conform unui comentariu AFP publicat joi.

Înainte de condamnarea criminalului său la începutul lunii mai, în Phoenix, Arizona, Chris Pelkey s-a adresat judecătorului Todd Lang și inculpatului într-un videoclip realizat de AI. ”Cred în iertare”, a susținut veteranul, care a fost împușcat mortal în 2021 în timpul unei altercații în trafic, sau mai degrabă avatarul său bazat pe inteligență artificială creat de sora sa, Stacey Wales.

”Știam că va fi (un element) puternic”, a declarat ea pentru AFP, ”că îl va umaniza pe Chris în ochii judecătorului”.

”Mi-a plăcut foarte mult această inteligență artificială” a victimei, a comentat imediat judecătorul. ”Cred că a fost autentică”.

Deși această mărturie a fost o premieră, exemplele de utilizare a inteligenței artificiale în cazuri legale se înmulțesc în Statele Unite.

”Este un instrument util, care economisește timp, dar trebuie ca acuratețea (rezultatelor produse de o căutare prin inteligență artificială) să fie confirmată de un avocat, de judecătorul care pregătește o hotărâre judecătorească sau de un grefier”, spune Stephen Schwartz, avocat în Portland, Maine. ”Este pozitiv pentru sistemul judiciar”, crede el.

Schwartz folosește ChatGPT, dar mai ales interfețe specializate precum Protege (LexisNexis) sau CoCounsel (Thomson Reuters) pentru a sorta jurisprudența sau a cerceta aspecte specifice ale legii.

”Nu te poți baza complet pe AI”, avertizează avocatul. ”Trebuie să citești dosarele pentru a te asigura că acestea menționează cu adevărat ceea ce îți spune (inteligența artificială)”. Cu toții ne amintim poveștile de groază despre inteligența artificială care amestecă unele cazuri. Procesele pline de citări false, precedente bizare și nume inventate, cu un puternic ”iz de inteligență artificială”, nu mai sunt o raritate, mai susține el.

La începutul lunii mai, un judecător federal din Los Angeles a impus amenzi și daune în valoare de 31.100 de dolari pentru două firme de avocatură care au redactat o petiție care conținea nouă erori de jurisprudență pe zece pagini, numind operațiunea un ”dezastru colectiv”.

AI generativă alimentează, de asemenea, recursuri intentate de persoane care aleg să renunțe la reprezentarea juridică, ceea ce duce, din nou, în mod regulat, la erori.

”Devine din ce în ce mai ușor” să redactezi și să depui un document judiciar, notează Shay Cleary de la Centrul Național pentru Instanțele de Stat. Prin urmare, ”este posibil ca instanțele să înregistreze o creștere” a numărului de cazuri și ”trebuie să se pregătească pentru aceasta”.

Daniel Linna, profesor de drept la Universitatea Northwestern, vede AI-ul ca pe promisiunea unui sistem mai eficient care îmbunătățește funcționarea justiției.

”Aproximativ 80% până la 90% dintre oameni nu au acces la instanțe sau la servicii juridice”, spune universitarul. ”Trebuie să fim atenți la modul în care le integrăm, dar aceste instrumente pot deschide calea pentru o transformare.”

”Vorbesc cu mulți judecători și am senzația că utilizarea lor este în creștere”, explică Daniel Linna. ”Nu vorbesc neapărat despre asta, dar unii îmi spun că experimentează cu instrumente AI”, inclusiv ca suport pentru redactarea hotărârilor judecătorești.

Mai mulți judecători federali din Washington au mers mai departe și au menționat, în decizii scrise, utilizarea ChatGPT, chiar dacă aceasta a echivalat întotdeauna cu verificarea unei opinii, nu cu formarea uneia.

”Ar trebui să spunem în mod deschis că judecătorii trebuie să fie la zi din punct de vedere tehnologic și să se formeze în domeniul inteligenței artificiale”, argumentează Daniel Linna.

Chiar și fără a ne imagina că judecătorii se vor baza într-o zi pe inteligența artificială pentru a decide un caz, inteligența artificială poate deja schimba direcția cazurilor, potrivit profesorului de la Northwestern.

”Este ca și cum un judecător și-ar schimba asistentul juridic”, explică el. ”Ar putea fi diferit rezultatul unui caz? Da, pentru că schimbi elementele care intră în sistem.”

Acest nou asistent ”poate alege alte texte de referință, poate formula diferit, poate evidenția alte fapte”, toate acestea influențând, pozitiv sau negativ, decizia unui judecător.

Daniel Linna vede posibilitatea unei justiții mai atente, realizată de judecători mai bine informați, ceea ce ar reduce considerabil numărul de anulări în apel.

”Este clar că acest lucru ar putea avea un impact asupra rezultatului unui caz”, adaugă Stephen Schwartz, ”și poate chiar ar putea avea un efect favorabil”, crede el. AGERPRES