Ocazia ”școlii altfel” a fost folosită de un profesor de la C.N.”A.T. Laurian” pentru a organiza un eveniment nu doar inedit ci și cu o mare încărcătură emoțională.
Clasa a IX-a B a fost luată de diriginta Elena Alecsa într-o excursie până la București, pentru a se întâlni cu laurieni ai generațiilor trecute care acum sunt profesioniști ce fac performanță în diverse domenii, sau sunt studenți ai unor universități de renume din capitală.
Confruntarea dintre generații a avut loc la începutul lunii martie într-o sală de conferințe a unui hotel din capitală, iar provincia a fost foarte impresionată de numărul mare de laurieni bucureșteni ce au răspuns invitației doamnei profesoare.
Publicitate
Nu mai puțin de 20 de botoșăneni care au absolvit Laurianul și care acum profesează în capitală au lăsat programul obișnuit și au venit la întâlnire ca să vorbească, fie și pentru câteva minute, cu laurienii boboci din acest an.
Printre bucureștenii naturalizați s-au aflat Emilian Mihailov, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității București, actorul Dan Lupu, regizorul Adrian Tapciuc, i.t.-știi Sebastian Bradoschi și Bogdan Buche, Cosmina – Mihaela Covatariu-consilier la Ministerul Justiției, antreprenorul Codrin Epuraș, medicul stomatolog Veronica Pușcașu, Alexandra I.-ofițer în armată, Florin Gavril-consilier de stat la Guvernul României, Roxana Zugravu- profesor de engleză și creație, sau Mihaela Crăciun, actualmente educatoare, fostă Miss în Laurianul generației sale. Mihaela a venit la întâlnirea cu botoșănenii chiar de ziua ei, astfel încât a avut parte de un moment de ”La Mulți Ani”.
Au ținut să fie prezenți și studenții Erica Irimia, Luca Pușcașu și Mihnea Pompaș de la Drept, Cristina Carciuc, de la ASE, dar și Ioana Mălina Lupu, de la Academia Tehnică Militară, specializarea Echipamente și Instalații de Aviație.
Publicitate
Au fost momente aparte în discuțiile ce au urmat, musafirii aflând răspunsuri la întrebările lor despre filosofie ca modalitate de a face bani, despre pașii spre carieră, despre valori și secrete ale unei vieți de succes. A participat la întâlnire și profesoara Violeta Băltuță, acum pensionară de București, dar unul dintre dascălii iubiți ai colegiului botoșănean.
”Generației tinere ii doresc, mai întâi, să aibă dorința de cunoaștere: curiozitatea de a merge dincolo de aparențe, să aibă surse variate de informare și să le verifice întotdeauna, să nu meargă numai pe căi bătătorite ci să-și formeze propriile opinii și să aibă curajul să le susțină cu argumente pertinente; să încerce cât mai multe opțiuni și să se oprească unde cred că se simt confortabil cu ei înșiși și cu cei din jur; să fie empatici cu cei mai puțin norocoși și, mai ales, să nu le fie teamă să se implice în tot ce ține de viață noastră, să se iubească și să iubească.”, este un fragment din mesajul transmis elevilor de profesoara de limba și literatura franceză.
Întâlnirea cu seniorii laurieni a fost urmată de vizite ale unor locuri mai mult decât interesante, unde elevii au fost invitați de ”mai marii” lor. Așa se face că botoșănenii au vizitat Facultatea de Filosofie, Televiziunea Română, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Academia Olimpică, Muzeul Sportului, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, dar și Cărtureștii, pentru că Sabin Dumitriu, arhitectul librăriei Cărturești Carusel, este absolvent de Laurian, ca și soția sa, Simona Luiza Dumitriu.
Publicitate
Botoșănenii n-au trecut cu vederea nici Muzeul ”Grigore Antipa” și nici Teatrul Național, unde au urmărit piesa ”D’ale carnavalului”.
Întâlnirea a lăsat impresii puternice participanților. Roxana Zugravu ne-a povestit cu lacrimi în ochi că ”ne-am proiectat în trecut și ne-am amintit de noi în anii de liceu. Le-am povestit despre visuri, despre faptul că este important să ai un obiectiv, să fii, astfel, mai aproape de șansa de a fi fericit. Le-am spus că dacă nu au încă un vis, să caute prietenii visurilor lor: un mentor, un părinte, un bunic, o carte…”. Roxana este absolventă a Facultății de Litere a Universității ”Al. I. Cuza” din Iași și a trecut, în căutările sale, prin învățământul de stat, croitorie, design de bijuterii, pentru a fi acum angajata unui ONG și a se ocupa de copiii ucraineni ce au fugit din calea războiului. Le predă engleza și face ore de creativitate, ajutându-i să se focuseze și pe altceva decât pe război și necazuri. Toate acestea le-au aflat și bobocii laurieni, despre care Roxana spune că sunt mai maturi, mai serioși prin subiectele pe care le discută, decât au fost generațiile de altădată.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Două case din localitățile Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută, după ce funinginea din coșul de fum s-a aprins.
Publicitate
Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani și Stației Săveni au intervenit prompt și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperișurile caselor.
Publicitate
Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.
Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.
Publicitate
Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).
Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.
Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).
Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.
Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.
Doi tineri de 15, respectiv 26 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce mașina în care se aflau a fost implicată într-un accident rutier. Evenimentul s-a produs pe raza localității Todireni, în urmă cu puțin timp.
La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe aparținând SAJ.
Publicitate
Victimele erau ieșite din mașină, au fost preluate și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Publicitate
Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bat
Cuviosul Antonie de la schitul Iezeru-Vâlcea era originar din unul din satele Olteniei. Venit pe lume într-o familie de creştini cu frica lui Dumnezeu el a mers la multele mănăstiri şi schituri din zonă. Cu această ocazie a văzut vieţuirea aleasă a călugărilor din aceste aşezări monahale şi a început să dorească să devină asemenea lor.
Pătruns de dorul după îngerescul chip al călugăriei şi la îndemnul egumenului de la schitul Iezeru-Vâlcea, a intrat ca frate în acest aşezământ. A fost călugărit primind numele de Antonie. Fiind atras de viaţa din liniştea pădurii, asemenea altor numeroşi sihastrii, cu „încredinţare de sus” şi cu binecuvântarea egumenului, în anul 1690 s-a retras la câţiva kilometri de schit, în muntele Iezeru.
Cobora numai la duminici şi sărbători la schit, pentru a asculta Sfânta Liturghie şi a se împărtăşi. Pentru toate aceste osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul vederii înainte şi al vindecării suferinţelor omeneşti. De aceea, mulţi credincioşi, atât din Oltenia, cât şi de peste munţi (Transilvania) veneau la chilia sa pentru a-i asculta învăţăturile şi a primi binecuvântare. Prin anul 1700, schitul Iezeru, care era ctitoria domnitorului Mircea Ciobanul şi al soţiei sale doamna Chiajna, se afla în paragină.
Publicitate
La îndemnul şi cu ajutorul său, episcopul Ilarion a refăcut biserica de piatră şi chiliile, între anii 1700-1705. Cunoscându-i vieţuirea sfântă s-au strâns în jurul său mai mulţi ucenici, cărora cuviosul, de câte ori cobora din munte la schit, le dădea sfaturi folositoare pentru suflet. Dintre aceştia cel mai apropiat era Nicolae din Teiuş, care a devenit apoi preot şi duhovnic în schit. Dupa 28 de ani de viaţă aspră, în nevoinţă şi sihăstrie, avându-l alături în ultimele clipe pe acest ucenic iubit (care-l îngrijise de altfel, mai multe zile către sfârşitul vieţii), cuviosul Antonie s-a mutat la Domnul, în jurul anului 1714.
A fost înmormântat în uşa paraclisului săpat de el, cu mare evlavie de toată obştea schitului Iezeru şi plâns de numeroşii credincioşi veniţi de pretutindeni. Chiar şi după moarte credincioşii n-au încetat să vină la chilia sa pe care o numeau „Peştera Sfântului Antonie” şi să-l cinstească, ca pe un sfânt ridicat de Dumnezeu din neamul lor. Despre viaţa şi nevoinţele sale a scris, la câţiva ani după moartea lui, ucenicul său „duhovnicul Nicolae Ierei din Teiuş”.
Pentru toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sinodală din 20 iunie 1992, a hotărât trecerea sa în rândul sfinţilor. De atunci, el este pomenit în fiecare an, cu mare cinste, la 23 noiembrie.
În cadrul Săptămânii Educației Globale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au desfășurat activitatea „It’s our world. Let’s heal it TOGETHER!”, fiind coordonați de către doamnele profesoare Rebeca Coșorianu, Ana-Maria Bodai, Ionescu Ana-Claudia și Gania Cătălina.
Dezbaterea a permis abordarea interdisciplinară care a unit religia cu limbile străine, istoria si geografia. Invitat la activitate a fost preotul Andrei-Ionuț Bodai care a reușit să le explice liceenilor că incluziunea reprezintă acceptarea, valorizarea și integrarea tuturor oamenilor, indiferent de diferențele dintre ei. În contextul unei planete incluzive, aceasta implică respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, lingvistică, socială și de gândire. Diversitatea nu este despre cum ne deosebim, ci despre cum învățăm să trăim împreună.
În cadrul activității a fost explorat modul în care libertatea lingvistică, religioasă, geografică, respectul reciproc și colaborarea ne conectează și ne conduc către o lume mai incluzivă. Toleranța religioasă înseamnă să acceptăm dreptul fiecărei persoane de a-și alege credința, fără prejudecăți sau discriminare. Istoria ne învață că doar prin respect reciproc și cooperare putem depăși momentele de conflict. O planetă incluzivă este una în care toți oamenii își găsesc locul, contribuind la echilibrul social, ecologic și spiritual. Filosofia existenței ne îndeamnă să reflectăm asupra rolului nostru nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui întreg mai mare. Fără comunicare, nu putem crea empatie. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) la diverse tratate internaționale, umanitatea a luptat pentru o lume bazată pe egalitate, libertate și demnitate. Conexiunea autentică între oameni aduce progres social și personal. Întâlnirea cu Dumnezeu este o experiență profund personală, dar, în același timp, un punct comun care ne conectează pe toți. Autocunoașterea ne face să apreciem mai mult diversitatea din jurul nostru.
Publicitate
Sfatul primit de elevi a fost că trebuie să fim conectați nu doar prin tehnologie, ci prin empatie, respect și dragoste. O planetă incluzivă este posibilă dacă ne asumăm responsabilitatea de a crea legături autentice, pentru că „acolo unde iubirea există, nu există bariere!”.