Connect with us

Eveniment

INSP: Aproximativ una din 10 femei va dezvolta o depresie mai severă şi mai de durată după naştere

Publicat

Publicitate

Aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă şi de durată mai lungă după naştere şi aproximativ una din o mie de femei vor avea o afecţiune mai gravă numită psihoză post-partum, afirmă reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu prilejul ‘Săptămânii conştientizării depresiei post-partum’.

Potrivit estimărilor, aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătăţii.

Totodată, unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor.

„Cartografierea prevalenţei globale a depresiei în rândul femeilor post-partum în 2021 a arătat că 17,22% din populaţia feminină la nivel mondial suferă de depresie post-partum. Prevalenţa depresiei post-partum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19. Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 şi august-septembrie 2021 a arătat o prevalenţă a depresiei post-partum de 18,8%. Una din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei”, arată sursa citată.

Sloganul activităţii de informare de anul acesta este: „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”. Scopul activităţii de informare este creşterea nivelului de informare şi conştientizare a gravidelor şi mamelor, privind problematica depresiei post-partum.

Depresia post-partum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu.

Publicitate

În România a fost instituită „Săptămâna conştientizării depresiei post-partum” începând cu anul 2024, care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei. Acest program are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare, dar şi pentru determinarea comunităţilor de a-şi construi propriile strategii de susţinere.

„Depresia post-partum (PPD) este un cumul de modificări fizice, emoţionale şi comportamentale care au loc la unele femei, după naştere. PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naştere, dar se poate manifesta până la un an după naşterea copilului”, susţin specialiştii.

Ei afirmă că diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naştere şi debut, ci şi pe severitatea depresiei.

„Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive. Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului. Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia. Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie”, susţin specialiştii.

Simptomele depresiei post-partum sunt similare cu simptomele depresiei: femeia se simte tristă, nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere, oboseală sau pierderea energiei, slabă concentrare sau scăderea atenţiei, stima de sine şi încredere în sine scăzute, somn perturbat, chiar şi atunci când copilul doarme, modificări ale apetitului, detaşare de copil sau partener şi chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul. Recunoaşterea semnelor şi simptomelor de depresie post-partum ar trebui să fie un semnal pentru cei apropiaţi că este nevoie să se adreseze unui cadru medical pentru a primi ajutorul de care este nevoie.

„Psihoeducaţia pentru a dezvolta strategii de ‘coping pozitive’, a gestiona stresul şi a construi reţele de susţinere poate fi de ajutor în protejarea împotriva depresiei post-partum. Aceasta implică învăţarea şi înţelegerea sănătăţii mintale şi bunăstării. Este important ca femeia să aibă un sistem de asistenţă acasă pentru a-şi îngriji sănătatea mintală, implicarea partenerului, a prietenilor şi familiei fiind esenţiale. Pentru femeile aflate la risc, cum ar fi antecedente personale sau familiale de depresie, venituri mici, violenţă în relaţia cu partenerul, o sarcină nedorită sau evenimente de viaţă stresante curente, există o serie de intervenţii de consiliere, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală şi terapia interpersonală, care s-au dovedit a fi eficiente în prevenirea depresiei post-partum sau perinatale”, mai afirmă specialiştii. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani primește aplauze de la Guvern: Finanțare pentru viața culturală locală

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării vine în sprijinul a 66 de teatre, opere și filarmonici

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

‘Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale’, a precizat ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Ședință comună de plen a Parlamentului

Publicat

Publicitate

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc ședința de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, scrie alba24.ro.

Parlamentarii vor putea să depună amendamente până luni, la ora 8:00, scrie Agerpres.

Guvernul a avizat vineri primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, a precizat Guvernul.

„Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Executivul menționează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare –

Publicitate

Guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Potrivit art. 114, alineat 1 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură. Inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, moțiunea de cenzură se prezintă Birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

Publicitate

Maria Feraru, o femeie în vârstă de 44 de ani, domiciliată în satul Orășeni-Deal, comuna Curtești, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce a părăsit locuința în dimineața zilei de 2 iulie 2025, în jurul orei 10:00. De atunci, familia nu mai știe nimic despre ea.

Originară din Vatra Dornei, județul Suceava, Maria Feraru are cetățenie română și este cunoscută ca o persoană activă și comunicativă. Semnalmentele acesteia sunt: înălțime de 165 cm, greutate de aproximativ 70 kg, constituție atletică.

Autoritățile au deschis un dosar de dispariție, cazul fiind încadrat la categoria „alte fapte”. Poliția face apel la populație pentru sprijin în găsirea femeii și roagă orice persoană care deține informații relevante să contacteze de urgență cea mai apropiată secție de poliție sau să sune la 112.

Orice detaliu poate face diferența în găsirea Mariei Feraru.

Citeste mai mult

Eveniment

Copiii din Todireni au transformat vacanța în sărbătoare la prima ediție a Școlii de vară „Din inima satului”

Publicat

Publicitate

În primele zile ale lunii iulie, curtea Școlii Gimnaziale din Todireni a devenit un adevărat atelier de culoare și descoperire. Lansată cu emoție de profesorii coordonatori Elena Liliana Brașoveanu și Marineta Ciobanu, Școala de vară „Din inima satului” a reunit zeci de copii dornici să îmbine joaca, tradiția și experimentul într‑o experiență educativă cât o vacanță întreagă.

Aventură, tradiție și știință – în aceeași grădină

Sprijinite de Asociația „Nectarie & Prietenii”, de Florentina Doroftei și Alexandra Gîtman, gazdele i‑au provocat pe cei mici la activități care au trecut, cu ușurință, de la artă la știință:

  • Pictură pe asfalt și pe pânză – curtea s‑a transformat într‑un covor multicolor, decorat cu inimi, flori și mesaje pentru comunitate.
  • Ateliere de lucru manual cu spice de grâu – copiii au împletit simboluri ale recunoștinței față de natură, readucând la viață tradiții locale.
  • Flori din sârmă plușată și colaje din materiale reciclate – exerciții de dexteritate și de imaginație care au scos la iveală mici artiști.
  • Experimentele „Bubble Snake” – momentul preferat al „micilor savanți”, în care spuma colorată și exclamațiile de uimire au umplut curtea de veselie.
  • Personaje din baloane și carton – moștruleți și vulpițe poznașe care au îmblânzit timiditatea și au stârnit râsete în cor.

Voluntariat cu model pedagogic

Întreaga desfășurare a fost sprijinită de voluntara Maria Brașoveanu, elevă la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani, profil „Învățători/Educatori”. Cu răbdare și entuziasm, Maria a devenit nu doar ajutor de nădejde pentru profesori, ci și exemplu de implicare pentru copiii care își descoperă, la rândul lor, spiritul comunitar.

„Am văzut cum timiditatea se topește după primul penson înmuiat în culoare”, a remarcat profesoara Elena Liliana Brașoveanu, impresionată de curajul cu care participanții au îmbrățișat fiecare provocare.

Publicitate

O vacanță care continuă să crească
Prima săptămână a dovedit că satul poate fi un laborator viu de idei și prietenie. Urmează încă multe zile în care copiii din Todireni vor învăța să bată toaca, să coasă motive tradiționale sau să construiască mici roboți din materiale refolosite.

Organizatorii le mulțumesc partenerilor și sponsorilor „pentru generozitatea cu care au înțeles că bucuria copilăriei merită investită”. Iar promisiunea lor este clară: până la finalul verii, fiecare participant va pleca acasă cu un set nou de abilități, cu prieteni de nădejde și cu amintirea unui sat care a bătut, pentru câteva săptămâni, în ritmul inimii copiilor.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending