Connect with us

Administratie

INS: România îmbătrânește de la an la an. Numărul tinerilor este tot mai mic comparativ cu populația de peste 65 de ani

Publicat

Publicitate

Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

„O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022.

Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…)

Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)”, se precizează într-un comunicat al INS transmis marţi AGERPRES, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populaţiei.

Datele Eurostat citate de INS estimează că populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).

Publicitate

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.

La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidente.

În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.

Anul trecut, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -103.400 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) şi Nord-Est (-13.100 persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.

Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,237 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521.000 locuitori).

Potrivit Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2021, populaţia lumii a fost estimată la 7,91 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,426 miliarde de locuitori), India (1,408 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (337 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (231 milioane de locuitori).

Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,4 miliarde locuitori în anul 2100.

Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2022 şi 2050 vor avea loc în India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Filipine, Indonezia, Niger, Uganda, Sudan, Statele Unite ale Americii şi Angola.

În anul 2023, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Bacalaureat 2025: Sesiunea de toamnă la start. Probele scrise încep luni, cu Limba și literatura română

Publicat

Publicitate

Luni, 11 august, începe oficial sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2025, iar elevii din întreaga țară se pregătesc pentru provocările ce vor marca această etapă importantă din viața lor academică. Prima probă din cadrul acestei sesiuni este cea la Limba și literatura română, un test esențial care pune la încercare atât cunoștințele teoretice, cât și abilitatea de a argumenta și de a interpreta texte literare. De asemenea, această probă va reprezenta primul pas într-un examen care va determina parcursul profesional și educațional al absolvenților.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) cere ca toți candidații să fie în săli până la ora 08:30. Intrarea se face doar cu un act de identitate valabil.

Datele oficiale arată că s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu, cel mai mic număr din ultimii 21 de ani. Din acest total, peste 18.200 sunt din promoția curentă, iar aproape 12.000 din promoții anterioare, arată MEC.

Regulile sunt la fel ca în cadrul sesiunii de vară. Candidații trebuie să scrie cu pastă sau cerneală albastră. La Matematică și Geografie se pot folosi instrumente de desen și creion pentru elementele grafice.

Proba începe la ora 09:00. Fiecare candidat are trei ore la dispoziție după primirea subiectelor.

Este interzisă comunicarea între candidați sau cu persoane din afara sălii. Nu este permis schimbul de obiecte sau folosirea dispozitivelor electronice. Cei care încalcă regulile sunt eliminați. Ministerul spune că sălile sunt supravegheate audio-video.

Publicitate

Care sunt cele trei condiții pentru promovare

Pentru a obține statutul de promovat la examen, un candidat trebuie să respecte simultan toate condițiile stabilite de regulament. Acestea sunt:

  1. Susținerea tuturor probelor de competențe și a tuturor probelor scrise

  2. Obținerea notei de minimum 5 la fiecare probă scrisă

  3. Media finală minimum 6

Și în această sesiune de august a Bacalaureatului 2025, lucrările vor fi corectate digitalizat, printr-o platformă unde profesorii accesează lucrările scanate ale candidaților.

Scanarea se face în fața fiecărui candidat. Procedura este prezentată într-un material video realizat de Inspectoratul Școlar Covasna.

Programul examenului național de Bacalaureat, sesiunea august 2025

  • 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – scris

  • 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – scris

  • 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – scris

  • 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – scris

  • 18 august 2025: Afișarea primelor rezultate la probele scrise, acces la lucrările candidaților și depunerea contestațiilor

  • 19 – 20 august 2025: Continuarea accesului la lucrările scrise și depunerea contestațiilor

  • 26 august 2025: Publicarea rezultatelor finale

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (376)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU ȘI MUZICALITATE

Aflăm din „Doxologia” că Vasile Vasile a fost profesor la şcoli generale şi licee din Bacău şi Piatra Neamţ (1966-1989). Este cunoscut ca fondator şi director al Şcolii Populare de Arte din Piatra Neamţ (1972-1976). Calitatea de bizantolog l-a propulsat ca profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1994). A continuat ca cercetător principal la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Este membru al UCMR, al International Phemenology Institute America şi al altor asociaţii şi fundaţii. A fost distins cu titlul de profesor emerit şi cu Medalia comemorativă Jan Amos Comenius.  L-a preocupat și muzicalitatea versurilor eminesciene în care a identificat „o muzică a firii, a  sferelor și sufletului”.  Din această perspectivă a scris  studiul „De la muzica firii și a sufletului la muzica sferelor” (Editura „Petrion”, București, 2000). Autorul crede că trei factori au contribuit la cultura muzicală a lui Eminescu: 1) lecția folclorului: „de care s-a apropiat cu o sensibilitate aparte  dar și cu o înțelegere profundă a melosului specific al acesteia”; 2) lecții de inițiere în muzica cultă: „acasă la conacul de la Ipotești, cu doamna Heller, soția administratorului moșiei Balș, care dădea lecții și surorii Aglae”; 3) calitatea de corist:pe care o avea în trupele de teatru cu care colinda țara”.

Studiul lui Vasile Vasile  pune în evidență  șapte factori care completează la Eminescu muzica firii, a sufletului și a sferelor: 1) „muzicalitatea poeziei”; 2)„muzicalitatea limbii”; 3) „structura simfonică a marilor creații”; 4) „este un mare maestru al orchestrației poetice”; 5) „timbrurile poetice sunt nerepetabile”; 6) „cine preia un timbru eminescian în poezia sa, se simte imediat imitația”, 7) „e un mare simfonist în sensul aplicării travaliului tematic”.

Spre exemplu, autorul vede în „Luceafărul” „o minunată construcție simfonică”, iar în „Scrisoare III” „un dublu tematism de sonată”.  Acest bitematism se caracterizează  atât prin „confruntări liniștite și senine”, cât și  prin confruntări „tumultoase și cosmice”.  Mai mult, „ambele forțe se prezintă într-un crescendo de tipul celor beethoveniene”.

În ceea ce privește instrumentele muzicale prezente în poezia lui Eminescu, Vasile Vasile  sesizează rolul  lor în susținerea  demersului poetic. Buciumul  este văzut ca „un mijloc de sporire a sacralității timpului și spațiului în care evoluează eroii săi”. Cornul este „legat de mitic și fantastic”, în timp ce lira este „simbolul orficului ca modalitate de restabilire a unei armonii cosmice pierdute și un însemn sacru al unui neam din sânul căruia au ieșit cântăreți și eroi”.

Publicitate

Concluzia mare a lui Vasile Vasile privind muzica/muzicalitatea  la Eminescu  este: „Creația sa este dominată de tendința spre o armonie senină prin contopirea celor mai variate sunete, tehnică pe care în muzică o găsim la Mozart și Schubert”.

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Dacă lucrările la A7 și A8 nu continuă, vom VOTA următoarea moțiune de cenzură la adresa Guvernului

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, lansează un apel ferm către toți parlamentarii din Moldova pentru a susține public proiectele autostrăzilor A7 și A8, considerate vitale pentru dezvoltarea regiunii.

Budăi critică atitudinea unor aleși din opoziție, acuzându-i că preferă atacurile politice în locul sprijinirii proiectelor de infrastructură.

„Observ că, în loc să ne unim cu toții în jurul a două proiecte atât de importante pentru zona noastră, un domn parlamentar de la USR preferă atacul politic. Cred că ar trebui să pună umărul la sprijinirea acestor proiecte, nu să-i atace pe cei care le susțin”, a declarat acesta.

În urma discuțiilor din interiorul guvernului privind prioritizarea lucrărilor, Budăi propune trei pași concreți: Parlamentarii din Moldova să își exprime public sprijinul pentru A7 și A8, apoi să solicite clarificări oficiale privind continuarea lucrărilor, iar dacă răspunsurile nu vor fi satisfăcătoare, să voteze următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului.

„Moldova nu poate fi tratată ‘la și altele’. Domnule Bolojan, România trebuie să fie dezvoltată echilibrat în toate zonele, nu doar în vest, la dumneavoastră acasă”, a subliniat Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Țigări de contrabandă, descoperite în Piața Centrală din Dorohoi. Șoferul riscă ani grei de închisoare

Publicat

Publicitate

Sâmbătă dimineață, 9 august, un echipaj de jandarmi a depistat în zona Pieței Centrale din municipiul Dorohoi un bărbat care transporta, în portbagajul și pe bancheta din spate a autoturismului personal, 541 de pachete de țigări de proveniență extracomunitară, pregătite pentru vânzare.

În urma controlului, jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală, bărbatul fiind cercetat pentru nerespectarea Codului Fiscal. Conform legii, deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a mai mult de 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Documentele procedurale vor fi înaintate Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Botoșani, împreună cu întreaga cantitate de țigări confiscată. Autovehiculul folosit la transport a fost indisponibilizat.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani desfășoară periodic misiuni pentru combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile, în special în piețele agroalimentare din județ, această acțiune fiind parte din obiectivele stabilite pentru anul 2025.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending