Connect with us

Administratie

INS: România îmbătrânește de la an la an. Numărul tinerilor este tot mai mic comparativ cu populația de peste 65 de ani

Publicat

Publicitate

Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

„O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022.

Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…)

Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)”, se precizează într-un comunicat al INS transmis marţi AGERPRES, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populaţiei.

Datele Eurostat citate de INS estimează că populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane şi în anul 2060 populaţia de 65 ani şi peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021, populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populaţiei rezidente, şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).

Publicitate

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani şi 40-44 ani.

La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidente.

În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.

Anul trecut, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -103.400 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) şi Nord-Est (-13.100 persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.

Conform Eurostat, România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83,237 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521.000 locuitori).

Potrivit Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2021, populaţia lumii a fost estimată la 7,91 miliarde locuitori. Ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1,426 miliarde de locuitori), India (1,408 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (337 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) şi Pakistan (231 milioane de locuitori).

Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,4 miliarde locuitori în anul 2100.

Cele mai mari creşteri ale populaţiei între anii 2022 şi 2050 vor avea loc în India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Filipine, Indonezia, Niger, Uganda, Sudan, Statele Unite ale Americii şi Angola.

În anul 2023, se estimează că India va depăşi China, devenind cea mai populată ţară din lume.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Statul român va lansa o aplicație unică: Cetățenii vor putea interacționa digital cu TOATE instituțiile publice, non-stop

Publicat

Publicitate

România se pregătește să lanseze o aplicație digitală unică, prin care cetățenii vor putea interacționa direct cu statul, fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la ghișee sau să acceseze site-uri diferite pentru fiecare instituție.

Anunțul a fost făcut de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, care a precizat că primele servicii ar putea deveni funcționale până în luna septembrie 2025, chiar dacă termenul oficial de livrare este stabilit pentru aceeași lună.

Proiectul, lansat oficial în aprilie 2024, presupune integrarea într-o singură platformă a serviciilor publice esențiale, oferite de instituții precum Ministerul Muncii. Potrivit ministrului, aplicația va permite, de exemplu, depunerea cererilor de pensionare, consultarea informațiilor privind stagiul de cotizare și estimarea datei de ieșire la pensie, toate dintr-un singur loc digital.

„Nu-i putem trimite pe oameni… înainte îi trimiteam la cinci ghișee, acum să-i trimitem la cinci site-uri diferite. Toate aceste informații vor fi într-o singură poartă digitală”, a declarat Bogdan Ivan.

Accesul în aplicație va putea fi realizat prin ROeID, autentificare biometrică – similară cu deblocarea telefonului – sau prin user și parolă, setate de fiecare utilizator.

Prin această inițiativă, autoritățile își propun să elimine birocrația, să eficientizeze serviciile publice și să ofere cetățenilor acces rapid și transparent la informații și documente esențiale, disponibile 24 de ore din 24.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Amenzi de peste 500.000 lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în primul trimestru al anului 2025

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a anunțat astăzi că, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, a desfășurat un număr total de 52 de inspecții, dintre care 47 au fost neplanificate și doar 5 planificate, în conformitate cu planul anual de control și cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea instituției.

Controalele au vizat o gamă largă de acțiuni de inspecție, inclusiv:

  • 11 verificări ale respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare;
  • 26 de controale declanșate în urma sesizărilor primite;
  • 4 inspecții dispuse de Comisariatul General;
  • 2 controale efectuate în urma autosesizării;
  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

În urma acestor verificări, comisarii de mediu au aplicat 22 de sancțiuni contravenționale, dintre care 13 amenzi și 9 avertismente. Valoarea totală a amenzilor aplicate se ridică la 510.000 de lei.

Potrivit raportului oficial, 18 dintre amenzi au fost deja achitate, iar 5 sunt în termen de plată.

Nu au fost impuse sancțiuni complementare precum suspendarea activității, confiscarea de bunuri, desființarea lucrărilor sau închiderea unităților verificate. Cu toate acestea, au fost înaintate trei propuneri către autoritățile emitente pentru suspendarea actelor de reglementare în cazul unor neconformități grave.

Totodată, Garda de Mediu Botoșani a transmis o plângere penală către organele de cercetare, pentru fapte ce încalcă prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și protejarea speciilor de plante și animale sălbatice.

Publicitate

Plângerea vizează presupuse infracțiuni precum capturarea, uciderea sau vânzarea ilegală a exemplarelor din mediul natural, inclusiv în afara ariilor protejate.

Pe parcursul primului trimestru din 2025 nu au fost înregistrate incidente sau accidente de mediu pe raza județului Botoșani”, a mai adăugat Garda de Mediu Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de angajatori botoșăneni sancționați de ITM în luna martie pentru nereguli în relațiile de muncă. Cele mai frecvente nereguli descoperite

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani a anunțat astăzi că a desfășurat, în cursul lunii martie 2025, o serie de controale la nivelul județului, atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă. În urma acestor acțiuni, au fost identificate numeroase deficiențe, iar valoarea totală a amenzilor aplicate se ridică la 41.000 de lei.

În ceea ce privește relațiile de muncă, inspectorii ITM au efectuat 59 de controale și au dispus 62 de măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. Printre cele mai frecvente abateri s-au numărat: lipsa evidenței timpului de muncă, neacordarea repausului săptămânal legal de 48 de ore, nerespectarea prevederilor privind munca suplimentară, nepăstrarea la locul de muncă a copiei contractului individual de muncă, precum și refuzul angajatorilor de a elibera documentele necesare încetării activității salariaților.

În domeniul securității și sănătății în muncă, au fost verificați 47 de agenți economici, dintre care 25 au fost sancționați pentru 38 de neconformități constatate. Inspectorii au aplicat 5 amenzi, în valoare de 41.000 lei, și 32 de avertismente. Printre cele mai frecvente deficiențe identificate se află nepurtarea echipamentului individual de protecție, lipsa unei semnalizări adecvate privind securitatea muncii, necomunicarea evenimentelor de muncă și lipsa supravegherii stării de sănătate a angajaților.

De asemenea, în cursul lunii martie au fost comunicate ITM Botoșani 9 evenimente, dintre care 8 au fost cercetate de angajatori și avizate de inspectorat. Două evenimente au fost comunicate mai departe către Inspecția Muncii, iar cinci persoane au fost victime ale unor accidente de muncă, toate soldate cu incapacitate temporară de muncă.

Compartimentul Contracte Colective de Muncă și Monitorizare Relații de Muncă a eliberat, în aceeași perioadă, 207 certificate și rapoarte din baza de date a Inspecției Muncii, 68 de parole pentru transmiterea online a registrului electronic al salariaților și 18 carnete de muncă neridicate de titulari. Totodată, au fost preluate 165 de registre electronice ale salariaților la sediul ITM.

Inspectorul-șef al ITM Botoșani, Daniela Petronela Lozneanu, reamintește angajatorilor că respectarea legislației muncii este esențială pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur și echitabil.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 150 de șoferi sancționați pentru VITEZĂ în cadrul acțiunii Speed Marathon desfășurată la Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au desfășurat, marți, 9 aprilie 2025, o amplă acțiune de control în trafic, în cadrul campaniei europene Speed Marathon. Activitățile s-au desfășurat pe parcursul a 24 de ore și au avut ca scop principal prevenirea accidentelor rutiere cauzate de viteza excesivă.

Campania, desfășurată la nivel național și european, urmărește conștientizarea conducătorilor auto cu privire la riscurile la care se expun atunci când încalcă regimul legal de viteză.

În județul Botoșani, acțiunea s-a concretizat prin prezența polițiștilor rutieri în zonele cunoscute pentru frecvența ridicată a accidentelor și a vitezelor mari înregistrate.

În urma controalelor efectuate, au fost aplicate 152 de sancțiuni contravenționale pentru depășirea limitei legale de viteză. Valoarea totală a amenzilor se ridică la aproximativ 80.000 de lei.

Totodată, polițiștii au reținut 12 permise de conducere, în vederea suspendării dreptului de a conduce, în special în cazurile în care depășirile de viteză au fost deosebit de grave.

Reprezentanții IPJ Botoșani reamintesc tuturor participanților la trafic că respectarea regulilor de circulație și adaptarea vitezei la condițiile de drum sunt esențiale pentru siguranța tuturor.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending