Acest articol prezintă o analiză a opțiunilor pe care le are un angajator din domeniul construcțiilor în ceea ce privește salariile angajaților, în contextul modificărilor fiscale de la 1 ianuarie 2025. După apariția la finalul anului 2024 a așa-numitei Ordonanțe-trenuleț (care a elimina facilitățile fiscale pentru sectoarele construcții, IT, agricultură și industria alimentară), angajatorii din sectorul construcțiilor sunt nevoiți să analizeze profund impactul creșterii fiscalității salariale asupra activităților lor, informează alba24.ro.
Este vorba despre aproximativ 82492 de întreprinderi, cu un număr mediu de 484032 salariați, conform Institutului Național de Statistică (Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1334/31.12.2024).
Salariile în construcții din 2025
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul construcții, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește la suma de 4.582 lei lunar (fără a include indemnizațiile, sporurile şi alte adaosuri), pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.
Îngrijorările deținătorilor de afaceri din domeniu au apărut pe fondul modificărilor fiscale care nu mai acordă angajaților din acest domeniu anumite facilități fiscale: scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate (10%), precum și cota redusă de contribuție la asigurările sociale (care era 20,25% față de 25% cota generală).
De la începutul anului 2025, aceste facilități nu mai sunt valabile, chiar dacă Guvernul României, prin acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara începând cu 1 ianuarie 2019 sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani.
Facilități fiscale anulate
Pare că, deși trebuiau să fie menținute aceste facilități fiscale până în anul 2029, “pereții” guvernamentali fiscali care au susținut salariile s-au surpat și o privire atentă asupra pieței construcțiilor din România ne arată un mediu vulnerabil la schimbările fiscale. Discutăm despre un domeniu confruntat deja cu o mare fluctuație a forței de muncă și cu marje de profit ale afacerilor din ce în ce mai scăzute, pe fondul inflației ridicate, a costurilor materialelor, costurilor mari ale îndatorării bancare, birocrației excesive din domeniul autorizărilor, termenelor de finalizare dificil de respectat etc.
Publicitate
Ultimele statistici ale Institutului Național de Statistică, din decembrie 2024, ne arată că în perioada 1.01-31.10.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada 1.01-31.10.2023, ca serie brută, cu 4,1%.
Un comunicat din noiembrie 2024 al Institutului Național de Statistică arată că 12,1% dintre întreprinderile din România activează în domeniul construcțiilor și 11,4% dintre salariații din România lucrează în construcții (ultimele date disponibile, aferente anchetei anului 2023, AICI)
Salariile din construcții: comparație cu decembrie 2024
Calculele de mai jos arată situația comparativă a salariilor din domeniul construcțiilor în decembrie 2024, față de ianuarie 2025.
A fost analizat un salariu brut lunar de 4582 lei (minimul), precum și câteva valori brute cu titlu de exemplu – 6000 lei, 8000 lei, 10000 lei și 12000 lei. Se observă din analiza aferentă lunii decembrie 2024, că la salariul minim brut de 4582 lei, un angajat obținea o sumă netă de 3196 lei, în timp ce, în luna ianuarie 2025, prin creșterea fiscalității, un salariat va obține salariul net de 2739 lei (pentru același salar minim brut lunar de 4582 lei), cu 457 de lei mai puțin (14,3% scădere salariu net).
Sumele nete pierdute de salariații din construcții cresc pe măsura creșterii salariului brut analizat (spre exemplu, salariatul cu un salariu brut de 10000 lei va pierde 1125 lei, 16,13% din salariul net).
Scăderea salariilor din construcții. Efecte
Dacă facem un exercițiu de analiză a acestei situații de scădere drastică a salariilor nete din construcții din perspectiva angajaților, înțelegem că moralul și productivitatea acestora vor fi afectate în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, analiza situației trebuie să fie efectuată și din perspectiva angajatorilor din construcții.
Ca să mențină salariile nete la niveluri atractive, angajatorii din construcții vor fi nevoiți să analizeze dacă afacerile lor se pot menține pe “linia de plutire” a profitabilității(și așa fragile din domeniu) și dacă aleg să aloce mai mult buget pentru salarii. O analiză a unei asemenea alternative, în care angajatorii din construcții pot să suporte creșterea taxelor aferente salariilor, arată că dacă optează să acorde salariatului un salariu net lunar de 3196 lei – echivalent minimului din decembrie 2024 – cheltuielile angajatorului cresc din ianuarie 2025 cu 18,31%, iar taxele încasate de stat cu 57,62%.
Cheltuielile suplimentare ale angajatorului se majorează chiar și cu 19,24% pentru un salar net de 5580 lei (echivalent vechiului brut de 8000 lei), iar taxele încasate de stat în acest caz cresc cu 60,54%.
Opțiuni pentru angajatori
Ce opțiune au angajatorii ? Fie să suporte ei această creștere a cheltuielilor cu forța de muncă din profit (cu riscul de a nu mai fi profitabili), fie să le recupereze de la clientul final (dacă este posibil), ceea ce va conduce la o creștere generalizată a prețurilor în domeniul construcțiilor – care și așa erau prohibitive pentru populația generală.
Evident, angajatorii din toate sectoarele afectate de eliminarea facilităților fiscale vor întâmpina aceleași probleme, fiind nevoiți să regândească și să bugeteze foarte atent toată structura de costuri specifică fiecărui business.
În concluzie, problemele deficitului fiscal uriaș și ale îndatorării publice fără precedent a României, pe fondul cărora au crescut de la 1 ianuarie 2025 taxele fiscale pentru angajații din construcții, par să genereze în cascadă efecte puțin prezentate detaliat în spațiul public, referitoare la situația generală a profitabilității și continuității afacerilor din domeniul construcțiilor. Este posibil ca numeroși angajatori din construcții să nu aibă posibilitatea să suporte taxele fiscale suplimentare și salariații să piardă sume considerabile din salariile nete – aceasta pare a fi opțiunea generală a angajatorilor din construcții, care nu își permit să majoreze cheltuielile salariale nete din propriile profituri, deja fragilizate de credite bancare semnificative cu dobânzi în creștere, prețuri majorate ale materialelor în condiții de inflație mare, fluctuații de personal, activitate sezonieră și adesea îngreunată de dificultăți administrative birocratice publice etc.
Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.
După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.
Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.
Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.
Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.
PRO TV și PROTEVELION 2026
Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.
Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.
La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.
Revelion 2026 la Antena 1
Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.
Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.
Publicitate
„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.
Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară
La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.
Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.
Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.
De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.
Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.
Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.
Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.
Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.
Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.
De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.
Publicitate
Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.
Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.
Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.
Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).
La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.
Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.
În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.
Publicitate
CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.
Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.