Connect with us

Economie

Îngrijorări privind salariile în construcții în 2025: Cum influențează noile modificări fiscale piața muncii

Publicat

Publicitate

Acest articol prezintă o analiză a opțiunilor pe care le are un angajator din domeniul construcțiilor în ceea ce privește salariile angajaților, în contextul modificărilor fiscale de la 1 ianuarie 2025. După apariția la finalul anului 2024 a așa-numitei Ordonanțe-trenuleț (care a elimina facilitățile fiscale pentru sectoarele construcții, IT, agricultură și industria alimentară), angajatorii din sectorul construcțiilor sunt nevoiți să analizeze profund impactul creșterii fiscalității salariale asupra activităților lor, informează alba24.ro.

Este vorba despre aproximativ 82492 de întreprinderi, cu un număr mediu de 484032 salariați, conform Institutului Național de Statistică (Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1334/31.12.2024).

Salariile în construcții din 2025

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul construcții, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește la suma de 4.582 lei lunar (fără a include indemnizațiile, sporurile şi alte adaosuri), pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.

Îngrijorările deținătorilor de afaceri din domeniu au apărut pe fondul modificărilor fiscale care nu mai acordă angajaților din acest domeniu anumite facilități fiscale: scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate (10%), precum și cota redusă de contribuție la asigurările sociale (care era 20,25% față de 25% cota generală).

De la începutul anului 2025, aceste facilități nu mai sunt valabile, chiar dacă Guvernul României, prin acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara începând cu 1 ianuarie 2019 sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani.

Facilități fiscale anulate

Pare că, deși trebuiau să fie menținute aceste facilități fiscale până în anul 2029, “pereții” guvernamentali fiscali care au susținut salariile s-au surpat și o privire atentă asupra pieței construcțiilor din România ne arată un mediu vulnerabil la schimbările fiscale. Discutăm despre un domeniu confruntat deja cu o mare fluctuație a forței de muncă și cu marje de profit ale afacerilor din ce în ce mai scăzute, pe fondul inflației ridicate, a costurilor materialelor, costurilor mari ale îndatorării bancare, birocrației excesive din domeniul autorizărilor, termenelor de finalizare dificil de respectat etc.

Publicitate

Ultimele statistici ale Institutului Național de Statistică, din decembrie 2024, ne arată că în perioada 1.01-31.10.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada 1.01-31.10.2023, ca serie brută, cu 4,1%.

Un comunicat din noiembrie 2024 al Institutului Național de Statistică arată că 12,1% dintre întreprinderile din România activează în domeniul construcțiilor și 11,4% dintre salariații din România lucrează în construcții (ultimele date disponibile, aferente anchetei anului 2023, AICI)

Salariile din construcții: comparație cu decembrie 2024

Calculele de mai jos arată situația comparativă a salariilor din domeniul construcțiilor în decembrie 2024, față de ianuarie 2025.

A fost analizat un salariu brut lunar de 4582 lei (minimul), precum și câteva valori brute cu titlu de exemplu – 6000 lei, 8000 lei, 10000 lei și 12000 lei. Se observă din analiza aferentă lunii decembrie 2024, că la salariul minim brut de 4582 lei, un angajat obținea o sumă netă de 3196 lei, în timp ce, în luna ianuarie 2025, prin creșterea fiscalității, un salariat va obține salariul net de 2739 lei (pentru același salar minim brut lunar de 4582 lei), cu 457 de lei mai puțin (14,3% scădere salariu net).

Sumele nete pierdute de salariații din construcții cresc pe măsura creșterii salariului brut analizat (spre exemplu, salariatul cu un salariu brut de 10000 lei va pierde 1125 lei, 16,13% din salariul net).

Scăderea salariilor din construcții. Efecte

Dacă facem un exercițiu de analiză a acestei situații de scădere drastică a salariilor nete din construcții din perspectiva angajaților, înțelegem că moralul și productivitatea acestora vor fi afectate în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, analiza situației trebuie să fie efectuată și din perspectiva angajatorilor din construcții.

Ca să mențină salariile nete la niveluri atractive, angajatorii din construcții vor fi nevoiți să analizeze dacă afacerile lor se pot menține pe “linia de plutire” a profitabilității(și așa fragile din domeniu) și dacă aleg să aloce mai mult buget pentru salarii. O analiză a unei asemenea alternative, în care angajatorii din construcții pot să suporte creșterea taxelor aferente salariilor, arată că dacă optează să acorde salariatului un salariu net lunar de 3196 lei – echivalent minimului din decembrie 2024 – cheltuielile angajatorului cresc din ianuarie 2025 cu 18,31%, iar taxele încasate de stat cu 57,62%.

Cheltuielile suplimentare ale angajatorului se majorează chiar și cu 19,24% pentru un salar net de 5580 lei (echivalent vechiului brut de 8000 lei), iar taxele încasate de stat în acest caz cresc cu 60,54%.

Opțiuni pentru angajatori

Ce opțiune au angajatorii ? Fie să suporte ei această creștere a cheltuielilor cu forța de muncă din profit (cu riscul de a nu mai fi profitabili), fie să le recupereze de la clientul final (dacă este posibil), ceea ce va conduce la o creștere generalizată a prețurilor în domeniul construcțiilor – care și așa erau prohibitive pentru populația generală.

Evident, angajatorii din toate sectoarele afectate de eliminarea facilităților fiscale vor întâmpina aceleași probleme, fiind nevoiți să regândească și să bugeteze foarte atent toată structura de costuri specifică fiecărui business.

În concluzie, problemele deficitului fiscal uriaș și ale îndatorării publice fără precedent a României, pe fondul cărora au crescut de la 1 ianuarie 2025 taxele fiscale pentru angajații din construcții, par să genereze în cascadă efecte puțin prezentate detaliat în spațiul public, referitoare la situația generală a profitabilității și continuității afacerilor din domeniul construcțiilor. Este posibil ca numeroși angajatori din construcții să nu aibă posibilitatea să suporte taxele fiscale suplimentare și salariații să piardă sume considerabile din salariile nete – aceasta pare a fi opțiunea generală a angajatorilor din construcții, care nu își permit să majoreze cheltuielile salariale nete din propriile profituri, deja fragilizate de credite bancare semnificative cu dobânzi în creștere, prețuri majorate ale materialelor în condiții de inflație mare, fluctuații de personal, activitate sezonieră și adesea îngreunată de dificultăți administrative birocratice publice etc.

Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ajutoare pentru pensionari, în două tranșe, propuse de PSD. Cine se încadrează și câți bani ar putea primi în 2026

Publicat

Publicitate

Ajutoare pentru pensionari, în două tranșe, propuse de PSD. Social-democrații au avansat o propunere prin care aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri reduse ar putea primi ajutoare financiare în cursul acestui an.

Măsura vizează persoanele cu pensii sub 3.000 de lei și presupune acordarea unor sume între 600 și 1.000 de lei, în funcție de nivelul pensiilor, în două tranșe.

Ajutoare pentru pensionari. Variante luate în calcul

Potrivit unor surse social-democrate, citate de Digi24, că există trei variante în acest moment în discuție:

  • Pentru pensionarii cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul propus este de 600 de lei. Această categorie cuprinde aproximativ 1 milion de pensionari. Pensionarii care se încadrează ar urma să primească câte 300 de lei, în lunile aprilie și decembrie.
  • Pensionarii cu venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei ar putea beneficia de 800 de lei, distribuiți în două tranșe de câte 400 de lei. Măsura s-ar aplica pentru circa 621.000 de pensionari, plățile fiind programate tot în lunile aprilie și decembrie.
  • Cel mai substanțial ajutor, de 1.000 de lei, este destinat pensionarilor cu venituri sub 1.500 de lei. Această categorie include 1,24 milioane de beneficiari, care ar primi sumele tot în două tranșe.

Impactul bugetar

Social-democrații estimează că impactul total al măsurilor asupra bugetului de stat ar fi de 2,35 miliarde de lei.

Rămâne de văzut dacă propunerea va primi susținerea necesară în cadrul Coaliției de guvernare și dacă bugetul pe anul curent poate suporta această cheltuială suplimentară.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut miercuri necesitatea echilibrului între disciplina bugetară și responsabilitatea socială. „Înțelegem nevoia economiilor la buget, dar înțelegem și nevoia de solidaritate socială și nevoia de a compensa anumite categorii sociale”, a precizat oficialul, înainte de participarea la o ședință cu Sorin Grindeanu și ceilalți miniștri PSD pe tema bugetului.

Publicitate

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult

Administratie

FOTO: Stadionul Municipal, pregătit de joc! Intervenții pentru meciul FC Botoșani – Oțelul Galați

Publicat

Publicitate

Personalul DSA a intervenit la degajarea zăpezii de pe suprafața de joc, piste, tribune și căile de acces, în contextul partidei dintre echipa locală de fotbal FC Botoșani, în calitate de gazdă și Oțelul Galați, programată pentru 2 februarie, de la ora 20:00.

Mai mult, întrucât sunt prognozate precipitații sub formă de ninsoare în perioada următoare, s-a decis utilizarea foliei de protecție pe suprafața gazonului.

„Susținem sportul și depunem eforturi constante pentru ca toate competițiile care se desfășoară la Botoșani să aibă loc în cele mai bune împrejurări! Nu doar prin astfel de intervenții ci și prin alocarea fondurilor necesare pentru întreținerea și funcționarea stadioanelor disponibile în oraș. Pe parcursul anului 2024, sumele acoperite au fost de 1,24 milioane de lei, iar în 2025, acestea au ajuns la valoarea de 1,26 milioane de lei. Le ținem pumnii fotbaliștilor noștri, cărora le dorim să încheie acest meci cu o victorie! Hai FC Botoșani!”, a susținut primarul Cosmin Andrei.

Intervenții de degajare a zăpezii, cu toate mijloacele și resursele DSA, au avut loc și pe parcursul săptămânii trecute, atât pe Stadionul Municipal cât și pe Stadionul Victoria sau Stadionul Mecanex.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cu câți ani mai devreme se poate ieși la pensie, condiții, acte necesare. Cât scade venitul lunar

Publicat

Publicitate

Pensia anticipată în 2026: condițiile în care se poate ieși la pensie anticipat au fost actualizate prin Legea 360/2023 și normele de aplicare ale acesteia.  Pensia anticipată parțială a fost înlocuită prin noua lege a pensiilor. A rămas o singură formă de pensie anticipată.

Aceasta permite pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard, doar pentru cei cu stagiu complet plus 5 ani suplimentari, fără penalizări pentru stagiul contributiv.

Stagiul complet de cotizare contributive este de 35 de ani.

Noua formă de pensie anticipată nu mai aplică penalizarea de până la 30% care exista la fosta pensie anticipată parțială. Anterior, era solicitată perioada de până la 8 ani de stagiu complet.

Pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă, la îndeplinirea condițiilor.

Pensia anticipată 2026. Cum se acordă
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP),

pensia anticipată, cu penalizare, se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

Publicitate

Beneficiari pot fi persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi cele care l-au depășit cu până la 5 ani de stagiu de cotizare.

Stagiul de cotizare de până la 5 ani, realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv, cuprinde:

  • perioade de stagiu de cotizare contributiv
  • perioadele asimilate stagiului de cotizare
  • perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii

Ce perioade nu sunt incluse în stagiul contributiv

Pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată, stagiul complet de cotizare contributiv nu include:

  • stagiile de cotizare contributive realizate în baza unui contract de asigurare socială, încheiat, începând cu datele de: 1 ianuarie 2018, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice/ 28 septembrie 2020, conform OUG nr.163/2020 ( asigurare retroactivă)/ 1 septembrie 2024, conform  art. 6 alin.2) din Legea nr. 360/2023/ 1 septembrie 2024, conform art. 6 alin.3) din Legea nr. 360/2023 (asigurare retroactivă).
  • stagiile de cotizare realizate în sisteme neintegrate sistemului public
  • perioadele asimilate stagiului de cotizare în care o persoană:
    • a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare iniţială, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz
    • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat
    • a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii în intervalul  1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 (concediu pentru incapacitate temporară de muncă, și concediu pentru creşterea copilului, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţie pentru maternitate)
    • a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale

Perioade necontributive

  • vechimea în muncă acordată conform Decretului-Lege nr. 118 /1990 (stramutare, deportat, privat de libertate, prizonier)
  • stagiul suplimentar la vechimea în muncă acordat conform Decretului-Lege nr. 118 /1990
  • sporul acordat conform Decretului nr. 112/1965 (pentru țările cu climă greu de suportat)
  • perioada de șomaj realizată anterior datei de 1 aprilie 2001
  • perioada recunoscută în baza Decret Lege nr. 51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate
  • sporul acordat pentru perioadele de activitate desfășurată în grupe superioare de muncă/condiții speciale de muncă/condiții deosebite de muncă
  • perioada în care o persoană a  beneficiat de venit de completare/plăți compensatorii, după data de 1 aprilie 2001- considerată condiție normal de muncă
  • alte perioade care au constituit vechime în muncă conform altor actele normative, pentru care nu s-a datorat CAS (ex. șomaj tehnic).

Pensia anticipată în 2026. Cum se calculează. Cu cât scade venitul lunar

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv (35 de ani) şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, astfel:

Perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv / Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)

  • până la un an: 0,40%
  • între un an şi 2 ani: 0,35%
  • între 2 şi 3 ani: 0,30%
  • între 3 şi 4 ani: 0,25%
  • între 4 şi 5 ani: 0,20%

Procentul de diminuare stabilit la acordarea drepturilor de pensie anticipată se menţine până la data îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă.

Pensia anticipată în 2026. Unde se depune cererea

Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul titularului dreptului de pensie.

Cererea de pensionare poate fi depusă şi prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepţia cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte.

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state cu care România aplică instrumente juridice internaționale, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de ședere permanentă, care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară și nici recomandată deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate.

Cererea de pensionare, în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinatate, care nu intra sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procura specială la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului.

Cererea de pensionare, depusă, poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.

Pensia anticipată în 2026. Acte necesare

Actele necesare înscrierii la pensia anticipată, sunt, după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie
  • carnetul de muncă, în original şi copie
  • carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie
  • carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată
  • actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie
  • livretul militar, în original şi copie
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate
  • adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original
  • adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original
  • adeverinţă privind venitul brut realizat
  • procura specială, pentru mandatar, în original şi copie
  • adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original

Pensia anticipată în 2026. Cum se plătește

Pensia anticipată se acordă:

  • de la data îndeplinirii condiţiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut de lege (30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor)
  • începând cu data înregistrării cererii, în situația în care cererea este înregistrată cu depăşirea termenului prevăzut de lege

Pensia anticipată se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul:

  • persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă
  • funcţionarilor publici
  • persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor susmenționate.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipată

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opțiunea pensionarului:

  • la domiciliul/reşedinţa pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhia anunță programul proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă

Publicat

Publicitate

Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, se vor desfășura conform următorului program:

În ziua de joi, 5 februarie 2026, la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

În ziua de vineri, 6 februarie 2026, programul va începe la ora 7.45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina –, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8.30 și 12.30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Publicitate

FOTO: Basilica.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending