Acest articol prezintă o analiză a opțiunilor pe care le are un angajator din domeniul construcțiilor în ceea ce privește salariile angajaților, în contextul modificărilor fiscale de la 1 ianuarie 2025. După apariția la finalul anului 2024 a așa-numitei Ordonanțe-trenuleț (care a elimina facilitățile fiscale pentru sectoarele construcții, IT, agricultură și industria alimentară), angajatorii din sectorul construcțiilor sunt nevoiți să analizeze profund impactul creșterii fiscalității salariale asupra activităților lor, informează alba24.ro.
Este vorba despre aproximativ 82492 de întreprinderi, cu un număr mediu de 484032 salariați, conform Institutului Național de Statistică (Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1334/31.12.2024).
Salariile în construcții din 2025
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul construcții, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește la suma de 4.582 lei lunar (fără a include indemnizațiile, sporurile şi alte adaosuri), pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.
Îngrijorările deținătorilor de afaceri din domeniu au apărut pe fondul modificărilor fiscale care nu mai acordă angajaților din acest domeniu anumite facilități fiscale: scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate (10%), precum și cota redusă de contribuție la asigurările sociale (care era 20,25% față de 25% cota generală).
De la începutul anului 2025, aceste facilități nu mai sunt valabile, chiar dacă Guvernul României, prin acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara începând cu 1 ianuarie 2019 sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani.
Facilități fiscale anulate
Pare că, deși trebuiau să fie menținute aceste facilități fiscale până în anul 2029, “pereții” guvernamentali fiscali care au susținut salariile s-au surpat și o privire atentă asupra pieței construcțiilor din România ne arată un mediu vulnerabil la schimbările fiscale. Discutăm despre un domeniu confruntat deja cu o mare fluctuație a forței de muncă și cu marje de profit ale afacerilor din ce în ce mai scăzute, pe fondul inflației ridicate, a costurilor materialelor, costurilor mari ale îndatorării bancare, birocrației excesive din domeniul autorizărilor, termenelor de finalizare dificil de respectat etc.
Publicitate
Ultimele statistici ale Institutului Național de Statistică, din decembrie 2024, ne arată că în perioada 1.01-31.10.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada 1.01-31.10.2023, ca serie brută, cu 4,1%.
Un comunicat din noiembrie 2024 al Institutului Național de Statistică arată că 12,1% dintre întreprinderile din România activează în domeniul construcțiilor și 11,4% dintre salariații din România lucrează în construcții (ultimele date disponibile, aferente anchetei anului 2023, AICI)
Salariile din construcții: comparație cu decembrie 2024
Calculele de mai jos arată situația comparativă a salariilor din domeniul construcțiilor în decembrie 2024, față de ianuarie 2025.
A fost analizat un salariu brut lunar de 4582 lei (minimul), precum și câteva valori brute cu titlu de exemplu – 6000 lei, 8000 lei, 10000 lei și 12000 lei. Se observă din analiza aferentă lunii decembrie 2024, că la salariul minim brut de 4582 lei, un angajat obținea o sumă netă de 3196 lei, în timp ce, în luna ianuarie 2025, prin creșterea fiscalității, un salariat va obține salariul net de 2739 lei (pentru același salar minim brut lunar de 4582 lei), cu 457 de lei mai puțin (14,3% scădere salariu net).
Sumele nete pierdute de salariații din construcții cresc pe măsura creșterii salariului brut analizat (spre exemplu, salariatul cu un salariu brut de 10000 lei va pierde 1125 lei, 16,13% din salariul net).
Scăderea salariilor din construcții. Efecte
Dacă facem un exercițiu de analiză a acestei situații de scădere drastică a salariilor nete din construcții din perspectiva angajaților, înțelegem că moralul și productivitatea acestora vor fi afectate în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, analiza situației trebuie să fie efectuată și din perspectiva angajatorilor din construcții.
Ca să mențină salariile nete la niveluri atractive, angajatorii din construcții vor fi nevoiți să analizeze dacă afacerile lor se pot menține pe “linia de plutire” a profitabilității(și așa fragile din domeniu) și dacă aleg să aloce mai mult buget pentru salarii. O analiză a unei asemenea alternative, în care angajatorii din construcții pot să suporte creșterea taxelor aferente salariilor, arată că dacă optează să acorde salariatului un salariu net lunar de 3196 lei – echivalent minimului din decembrie 2024 – cheltuielile angajatorului cresc din ianuarie 2025 cu 18,31%, iar taxele încasate de stat cu 57,62%.
Cheltuielile suplimentare ale angajatorului se majorează chiar și cu 19,24% pentru un salar net de 5580 lei (echivalent vechiului brut de 8000 lei), iar taxele încasate de stat în acest caz cresc cu 60,54%.
Opțiuni pentru angajatori
Ce opțiune au angajatorii ? Fie să suporte ei această creștere a cheltuielilor cu forța de muncă din profit (cu riscul de a nu mai fi profitabili), fie să le recupereze de la clientul final (dacă este posibil), ceea ce va conduce la o creștere generalizată a prețurilor în domeniul construcțiilor – care și așa erau prohibitive pentru populația generală.
Evident, angajatorii din toate sectoarele afectate de eliminarea facilităților fiscale vor întâmpina aceleași probleme, fiind nevoiți să regândească și să bugeteze foarte atent toată structura de costuri specifică fiecărui business.
În concluzie, problemele deficitului fiscal uriaș și ale îndatorării publice fără precedent a României, pe fondul cărora au crescut de la 1 ianuarie 2025 taxele fiscale pentru angajații din construcții, par să genereze în cascadă efecte puțin prezentate detaliat în spațiul public, referitoare la situația generală a profitabilității și continuității afacerilor din domeniul construcțiilor. Este posibil ca numeroși angajatori din construcții să nu aibă posibilitatea să suporte taxele fiscale suplimentare și salariații să piardă sume considerabile din salariile nete – aceasta pare a fi opțiunea generală a angajatorilor din construcții, care nu își permit să majoreze cheltuielile salariale nete din propriile profituri, deja fragilizate de credite bancare semnificative cu dobânzi în creștere, prețuri majorate ale materialelor în condiții de inflație mare, fluctuații de personal, activitate sezonieră și adesea îngreunată de dificultăți administrative birocratice publice etc.
Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra faptului atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online.
‘Atenție la mesajele, link-urile și documentele primite din surse necunoscute sau suspecte! Atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online. Victimele sunt adesea intimidate prin acuzații grave (ex. pornografie juvenilă, pedofilie, exhibiționism, cyberpornografie) și prin impunerea unui termen scurt de răspuns (48 de ore), pentru a induce presiune și panică. În aceste condiții, capacitatea de analiză scade, iar atacatorii încearcă să obțină date sensibile printr-un simplu ‘reply’ la e-mail-ul inițial’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.
În context, specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor de internet să analizeze cu atenție conținutul mesajului, să verifice adresa reală a expeditorului și să evite accesarea link-urilor sau atașamentelor suspecte. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să marcheze astfel de e-mail-uri ca SPAM.
‘Dacă ați interacționat deja și ați oferit date personale, de autentificare sau financiare, contactați de urgență banca pentru blocarea cardului, Poliția pentru deschiderea unei investigații și DNSC (prin numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro) pentru a informa și alți utilizatori despre tipul acesta de atac’, recomandă instituția.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că va urma o reclasificare a spitalelor. Măsura presupune o reaşezare a serviciilor pe care unităţile sanitare le pot oferi pacienţilor, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi închise unităţi medicale.
„Nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Cu această gândire sovietică am ajuns acum în situaţia în care să avem foarte multe unităţi sanitare care nu îşi pot acoperi gărzile, care nu au toate specialităţile, care nu oferă de fapt servicii pacienţilor şi acesta este un motiv discutat de ani de zile de nemulţumire din partea pacienţilor. Practic, noi nu am reuşit în ultimii zece ani, în anumite zone, să creştem accesul oamenilor la servicii de sănătate”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.
Ministrul Sănătății a explicat că în prezent în România există opt categorii de spitale publice, iar fiecare are un alt plan de tarifare şi propriile reguli.
„Nimeni nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă acolo. Ideea de bază este una simplă, de a simplifica lucrurile cât se poate de mult.
Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI, capacitatea blocului operator, capacitatea de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Sunt acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgenţă”, a detaliat ministrul Rogobete.
El a mai subliniat că reclasificarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor.
Publicitate
„Reclasificarea spitalelor înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară”, a mai menţionat ministrul Rogobete.
În perioada 17–21 noiembrie 2025, elevii și cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești au luat parte la Săptămâna Educației Globale, o inițiativă europeană dedicată formării unei generații responsabile, informate și implicate în problemele lumii moderne.
Tema oficială a ediției din acest an – „Construirea unui viitor just, pașnic și sustenabil” – a fost un punct de plecare pentru reflecție și acțiune. Așadar, pornind de la această temă, școala noastră a adaptat tema locală a proiectului: „Planeta în schimbare – acționăm acum!”, punând accent pe protejarea mediului și responsabilitatea fiecăruia în raport cu planeta.
Activitățile au avut ca scop promovarea responsabilității față de mediu, conștientizarea provocărilor globale și asumarea unui rol activ în protejarea planetei, oferindu-le elevilor posibilitatea să caute soluții concrete pentru protejarea mediului, dezvoltarea durabilă și implicarea comunității.
Sub coordonarea echipei de proiect: prof. Chitic Mihaela, prof. Ciocan Camelia, prof. Ghileschi Gabriela, prof. Maicariu Dana, prof. Zănoagă Loredana – și cu implicarea cadrelor didactice: Buneanu Roxana, Ciocan Mihai, Ghileschi Manuela, Herghiligiu Simona, Hrișcă Gabriela, Istina Ana- Maria, Luchian Carmen, Maicariu Dana, Marcu Anca, Miron Mihaela, Neculau Vasilica, Solcan Iuliana, Șurghin Mihaela, elevii participanți au format o echipă dedicată schimbării pozitive. Fiecare membru a prezentat propria perspectivă asupra responsabilității ecologice prin mini-proiecte și mesaje cu impact:
„Ajutați Pământul să zâmbească!”
Activitatea a evidențiat importanța gesturilor mici și constante, precum reciclarea și reducerea consumului de plastic.
„Speranța începe cu mine – primul pas spre schimbare”
Elevii au discutat despre importanța responsabilității individuale în protejarea planetei și au realizat afișe motivaționale.
Publicitate
„Planeta Pământ – casa noastră”
Proiectul a inclus prezentări interactive și materiale vizuale care au subliniat fragilitatea ecosistemelor.
„Împreună pentru o dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”
Elevii au analizat exemple de bune practici ecologice la nivel global și au formulat propuneri pentru comunitatea locală.
„Puterea cuvintelor în schimbarea lumii”
Atelierul realizat a demonstrat cum mesajele pozitive, discursurile publice și comunicarea pot transforma mentalități.
Săptămâna Educației Globale a demonstrat că tinerii sunt pregătiți să devină o generație responsabilă, implicată și conștientă, capabilă să influențeze pozitiv viitorul, înțelegând că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar planeta are nevoie de acțiuni urgente, nu doar de promisiuni.
Cu perseverență, solidaritate și educație, putem transforma prezentul într-o lume mai curată, mai echitabilă și mai prietenoasă cu mediul.
Acționăm acum — pentru că Pământul nu mai poate aștepta!
În noaptea de 20 înspre 21 martie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu polițiști de investigații criminale, acțiuni speciale, rutieră și cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi, au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică, în rândul cetățenilor.
Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane, cele din proximitatea localurilor publice, precum și arterele rutiere adiacente, prilej cu care au fost legitimate peste 250 de persoane, 22 dintre acestea fiind supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.
De asemenea, au fost controlate 148 de autovehicule. 48 dintre conducătorii auto au fost supuși testării cu aparatul etilotest, iar în unul dintre cazuri rezultatul a fost pozitiv.
Publicitate
În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 76 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 24.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială și 63 de sancțiuni pentru abateri la regimul rutier.