Acest articol prezintă o analiză a opțiunilor pe care le are un angajator din domeniul construcțiilor în ceea ce privește salariile angajaților, în contextul modificărilor fiscale de la 1 ianuarie 2025. După apariția la finalul anului 2024 a așa-numitei Ordonanțe-trenuleț (care a elimina facilitățile fiscale pentru sectoarele construcții, IT, agricultură și industria alimentară), angajatorii din sectorul construcțiilor sunt nevoiți să analizeze profund impactul creșterii fiscalității salariale asupra activităților lor, informează alba24.ro.
Este vorba despre aproximativ 82492 de întreprinderi, cu un număr mediu de 484032 salariați, conform Institutului Național de Statistică (Ordonanţa de urgenţă nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1334/31.12.2024).
Salariile în construcții din 2025
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul construcții, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește la suma de 4.582 lei lunar (fără a include indemnizațiile, sporurile şi alte adaosuri), pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.
Îngrijorările deținătorilor de afaceri din domeniu au apărut pe fondul modificărilor fiscale care nu mai acordă angajaților din acest domeniu anumite facilități fiscale: scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate (10%), precum și cota redusă de contribuție la asigurările sociale (care era 20,25% față de 25% cota generală).
De la începutul anului 2025, aceste facilități nu mai sunt valabile, chiar dacă Guvernul României, prin acordul încheiat cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, declara începând cu 1 ianuarie 2019 sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani.
Facilități fiscale anulate
Pare că, deși trebuiau să fie menținute aceste facilități fiscale până în anul 2029, “pereții” guvernamentali fiscali care au susținut salariile s-au surpat și o privire atentă asupra pieței construcțiilor din România ne arată un mediu vulnerabil la schimbările fiscale. Discutăm despre un domeniu confruntat deja cu o mare fluctuație a forței de muncă și cu marje de profit ale afacerilor din ce în ce mai scăzute, pe fondul inflației ridicate, a costurilor materialelor, costurilor mari ale îndatorării bancare, birocrației excesive din domeniul autorizărilor, termenelor de finalizare dificil de respectat etc.
Publicitate
Ultimele statistici ale Institutului Național de Statistică, din decembrie 2024, ne arată că în perioada 1.01-31.10.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada 1.01-31.10.2023, ca serie brută, cu 4,1%.
Un comunicat din noiembrie 2024 al Institutului Național de Statistică arată că 12,1% dintre întreprinderile din România activează în domeniul construcțiilor și 11,4% dintre salariații din România lucrează în construcții (ultimele date disponibile, aferente anchetei anului 2023, AICI)
Salariile din construcții: comparație cu decembrie 2024
Calculele de mai jos arată situația comparativă a salariilor din domeniul construcțiilor în decembrie 2024, față de ianuarie 2025.
A fost analizat un salariu brut lunar de 4582 lei (minimul), precum și câteva valori brute cu titlu de exemplu – 6000 lei, 8000 lei, 10000 lei și 12000 lei. Se observă din analiza aferentă lunii decembrie 2024, că la salariul minim brut de 4582 lei, un angajat obținea o sumă netă de 3196 lei, în timp ce, în luna ianuarie 2025, prin creșterea fiscalității, un salariat va obține salariul net de 2739 lei (pentru același salar minim brut lunar de 4582 lei), cu 457 de lei mai puțin (14,3% scădere salariu net).
Sumele nete pierdute de salariații din construcții cresc pe măsura creșterii salariului brut analizat (spre exemplu, salariatul cu un salariu brut de 10000 lei va pierde 1125 lei, 16,13% din salariul net).
Scăderea salariilor din construcții. Efecte
Dacă facem un exercițiu de analiză a acestei situații de scădere drastică a salariilor nete din construcții din perspectiva angajaților, înțelegem că moralul și productivitatea acestora vor fi afectate în perioada imediat următoare. Pe de altă parte, analiza situației trebuie să fie efectuată și din perspectiva angajatorilor din construcții.
Ca să mențină salariile nete la niveluri atractive, angajatorii din construcții vor fi nevoiți să analizeze dacă afacerile lor se pot menține pe “linia de plutire” a profitabilității(și așa fragile din domeniu) și dacă aleg să aloce mai mult buget pentru salarii. O analiză a unei asemenea alternative, în care angajatorii din construcții pot să suporte creșterea taxelor aferente salariilor, arată că dacă optează să acorde salariatului un salariu net lunar de 3196 lei – echivalent minimului din decembrie 2024 – cheltuielile angajatorului cresc din ianuarie 2025 cu 18,31%, iar taxele încasate de stat cu 57,62%.
Cheltuielile suplimentare ale angajatorului se majorează chiar și cu 19,24% pentru un salar net de 5580 lei (echivalent vechiului brut de 8000 lei), iar taxele încasate de stat în acest caz cresc cu 60,54%.
Opțiuni pentru angajatori
Ce opțiune au angajatorii ? Fie să suporte ei această creștere a cheltuielilor cu forța de muncă din profit (cu riscul de a nu mai fi profitabili), fie să le recupereze de la clientul final (dacă este posibil), ceea ce va conduce la o creștere generalizată a prețurilor în domeniul construcțiilor – care și așa erau prohibitive pentru populația generală.
Evident, angajatorii din toate sectoarele afectate de eliminarea facilităților fiscale vor întâmpina aceleași probleme, fiind nevoiți să regândească și să bugeteze foarte atent toată structura de costuri specifică fiecărui business.
În concluzie, problemele deficitului fiscal uriaș și ale îndatorării publice fără precedent a României, pe fondul cărora au crescut de la 1 ianuarie 2025 taxele fiscale pentru angajații din construcții, par să genereze în cascadă efecte puțin prezentate detaliat în spațiul public, referitoare la situația generală a profitabilității și continuității afacerilor din domeniul construcțiilor. Este posibil ca numeroși angajatori din construcții să nu aibă posibilitatea să suporte taxele fiscale suplimentare și salariații să piardă sume considerabile din salariile nete – aceasta pare a fi opțiunea generală a angajatorilor din construcții, care nu își permit să majoreze cheltuielile salariale nete din propriile profituri, deja fragilizate de credite bancare semnificative cu dobânzi în creștere, prețuri majorate ale materialelor în condiții de inflație mare, fluctuații de personal, activitate sezonieră și adesea îngreunată de dificultăți administrative birocratice publice etc.
Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că obiectivul instituţiei în anul 2025 este realizarea a cel puţin 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Ar trebui să fie uşor, a explicat demnitarul, citat de mediafax.ro.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat joi că obiectivul ministerului şi al companiei de drumuri este realist.
„Eu sper ca anul acesta să ajungem la 250 de km, trebuie să fie uşor să atingem această bornă, aceasta este ceea ce ne am propus noi şi compania de drumuri, este perfect realizabil”, a spus Sorin Grindeanu.
Anul trecut, au fost inauguraţi aproape 200 de kilometri de drum expres şi de autostradă.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Botoșani a anunțat că, în anul 2024, un număr total de 3.789 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă.
Sunt tot mai puțini leneși la Botoșani iar aceste rezultate arată un efort constant de sprijinire a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a celor din categorii vulnerabile.
Distribuția angajărilor pe grupe de vârstă
Din totalul persoanelor angajate până la 31 decembrie 2024:
1.758 au peste 45 de ani;
512 sunt cuprinse între 35 și 45 de ani;
163 au între 30 și 35 de ani;
362 au între 25 și 30 de ani;
994 sunt tineri sub 25 de ani, dintre care 1.356 sunt tineri NEETs (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare).
Distribuția pe sexe și medii de rezidență
1.705 femei și 2.084 bărbați au fost încadrate, reprezentând o pondere de 45%, respectiv 55%.
În funcție de rezidență, 2.088 persoane provin din mediul rural, iar 1.701 din mediul urban.
Nivelul de pregătire al persoanelor angajate
Cei mai mulți dintre cei angajați au studii liceale sau gimnaziale:
Studii liceale: 1.461 persoane;
Studii gimnaziale: 939 persoane;
Studii profesionale: 903 persoane;
Studii universitare: 278 persoane;
Studii postliceale: 76 persoane.
AJOFM, focus pe categoriile vulnerabile
Un aspect semnificativ al raportului îl reprezintă angajarea celor din categoria greu și foarte greu ocupabilă, care însumează 941 persoane. Aceste persoane au beneficiat de activități de profilare pentru identificarea oportunităților de angajare.
Asistență pentru șomeri și măsuri active
Pe parcursul anului, 13.016 persoane au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidențele AJOFM Botoșani, fie pentru obținerea indemnizației de șomaj, fie pentru includerea în programe active de angajare.
Publicitate
Directorul executiv al AJOFM Botoșani, Anca Apăvăloaie, a subliniat importanța măsurilor active de ocupare și a colaborării cu angajatorii pentru crearea de oportunități pe piața muncii.
„Rezultatele obținute în 2024 demonstrează o implicare semnificativă în sprijinirea celor aflați în căutarea unui loc de muncă, inclusiv a persoanelor din medii vulnerabile”, a transmis directorul executiv al AJOFM Botoșani, Anca Apăvăloaie.
Firmele care desfășoară comerț cu lemne de foc, brichete, peleți, uleiuri lubrifiante, antigel sau cărbune ar putea fi scutite de impozitul suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri, conform unui proiect de ordonanță publicat în dezbatere de Ministerul Finanțelor, relatează alba24.ro.
Acest proiect vizează modificarea și completarea Codului fiscal, reducând sarcina fiscală pentru anumite categorii de contribuabili.
Detalii despre modificarea impozitului
Impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), introdus la 1 ianuarie 2024, se aplică în prezent contribuabililor care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Totuși, începând cu 1 ianuarie 2025, acest plafon a fost eliminat prin Legea nr. 290/2024.
În contextul noilor reglementări, comercianții de combustibili solizi, uleiuri pentru încălzire, petrol lampant și alte produse derivate, care desfășoară activități în conformitate cu codurile CAEN 4671, 4681 sau 4730, ar putea fi excluși de la plata acestui impozit suplimentar. Totuși, scutirea nu se va aplica firmelor implicate în extracția petrolului, gazelor naturale sau în rafinarea petrolului.
Impactul modificărilor
Publicitate
Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste modificări urmăresc reducerea poverii fiscale și a costurilor administrative pentru firmele care comercializează produse precum lemnele de foc, lubrifianții sau antigelul. Măsura vine în sprijinul companiilor mici și mijlocii, mai ales în domeniile care nu sunt direct implicate în procesul de extracție și rafinare.
Obligații pentru firmele străine
În ceea ce privește persoanele juridice străine care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, dar nu au un sediu permanent în România, acestea vor fi obligate să constituie o garanție financiară de 1 milion de euro. Garanția va fi emisă de o instituție de credit și depusă la organul fiscal central. În cazul neachitării impozitului în termen de 30 de zile, autoritățile fiscale vor executa această garanție.
Proiectul de ordonanță aduce modificări importante în regimul fiscal aplicabil anumitor sectoare de activitate, reducând povara fiscală pentru comercianții de produse precum lemnele de foc sau lubrifianții. Totodată, noile prevederi sporesc măsurile de siguranță pentru încasarea impozitelor de la firmele fără sediu permanent în România. Rămâne de văzut dacă propunerea va fi adoptată în forma sa actuală, urmând să fie dezbătută public în perioada următoare.
Senatorul Cătălin Silegeanu și deputatul Ariadna Cîrligeanu a transmis într-unn comunicat că într-un gest de solidaritate și mândrie națională adresează un apel comunității botoșănene, invitându-i pe toți să participe la festivitățile dedicate Micii Uniri, care vor avea loc mâine la Iași. Această zi semnificativă reprezintă o oportunitate de a reafirma valorile care ne unesc ca națiune și de a celebra spiritul unității și al fraternității.
„Vă invităm din nou să fim împreună la Iași pentru a celebra Mica Unire și a ne arăta solidaritatea față de valorile care ne unesc ca națiune! Este momentul să fim prezenți într-un număr cât mai mare și să arătăm că spiritul unității și al fraternității este viu în inimile noastre,” au declarat senatorul Silegeanu și deputatul Cîrligeanu într-un mesaj comun adresat botoșănenilor.
Pentru a facilita participarea tuturor celor interesați, organizatorii pun la dispoziție transport gratuit. Întâlnirea va avea loc la Kaufland, pe șoseaua Iașului, la ora 5 dimineața, unde vor fi disponibile autocare și autobuze pentru toți cei care doresc să ni se alăture.
„Împreună, putem face ca această zi să fie una memorabilă! Haideți să ne mobilizăm și să serbăm împreună Mica Unire!”, au adăugat cei doi reprezentanți ai comunității, subliniind importanța prezenței botoșănenilor la această sărbătoare istorică.
Senatorul și deputatul își exprimă dorința de a vedea cât mai mulți botoșăneni la Iași, pentru a celebra împreună această zi de mare însemnătate pentru istoria și identitatea noastră națională.
Google News
