Uniunea Europeană a pus astăzi, 12 octombrie 2025, în funcțiune Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), o nouă platformă digitală care va schimba modul de control al cetățenilor non-UE la trecerea frontierelor externe ale Uniunii.

În România, sistemul a fost activat treptat în mai multe puncte de frontieră: Stânca (Botoșani), Midia (Constanța), Naidaș (Caraș-Severin), Sighet (Maramureș) și Aeroportul Sibiu. În următoarele șase luni, EES va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei din țară.

Noul sistem se aplică doar cetățenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează șederi de scurtă durată – de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES va înregistra data și locul de intrare și ieșire, precum și date biometrice (imagine facială și patru amprente digitale), calculând automat durata șederii legale.

Prin această măsură, Uniunea Europeană înlocuiește ștampilarea manuală a pașapoartelor cu o verificare automată, mai rapidă și mai sigură, fără a modifica drepturile de circulație ale călătorilor. În perioada de tranziție – estimată la aproximativ șase luni – pașapoartele vor fi totuși ștampilate manual.

La prima intrare în UE, după activarea sistemului, se vor preleva datele biometrice, iar la următoarele călătorii verificarea se va face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.

Amprentarea nu se aplică copiilor sub 12 ani, persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată emise de un stat membru.

Cozonacul Domnesc de Botoșani a fost prezentat cu mândrie în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești.

Timp de trei zile, între 10 și 12 octombrie, botoșănenii au reprezentat cu onoare gustul autentic românesc prin Cofetăria Mami, unul dintre brandurile locale care au cucerit publicul din întreaga țară.

În fruntea „expediției dulci” s-a aflat Doru, maestrul cofetar al Cofetăriei Mami, îmbrăcat tradițional și plin de voie bună. Acesta le-a povestit vizitatorilor despre secretele Cozonacului Domnesc – desertul care a devenit simbol al sărbătorilor botoșănene și a ajuns să fie apreciat de români din toate colțurile țării.

Cu tricolorul alături, zâmbete, prăjituri proaspete și arome care amintesc de copilărie, standul botoșănean a adus în Capitală un strop din bucuria și tradiția nordului Moldovei.

Evenimentul dedicat produselor agroalimentare românești se desfășoară în perioada 10–12 octombrie, între orele 9:00 și 19:00, în curtea Ministerului Agriculturii, reunind zeci de producători din toate regiunile țării.

Promisiunile electorale care nu sunt respectate ar putea deveni, în curând, motiv de sancțiune. Un proiect de lege depus în Parlament prevede ca primarii și președinții de consilii județene care nu își onorează angajamentele din campanie să fie amendați, iar în unele cazuri, să li se interzică dreptul de a mai candida pentru o nouă funcție publică, relatează alba24.ro.

Registru Național al Promisiunilor Electorale doar pentru aleși locali

Inițiativa aparține unui deputat (POT), și prevede înființarea unui Registru Național al Promisiunilor Electorale, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Legea propusă de parlamentarul partidului care l-a susținut pe Georgescu nu prevede însă sancțiuni și pentru candidații la prezidențiale și la parlament care mint sau fac promisiuni aberante.

În acest registru vor fi trecute toate promisiunile făcute de candidații aleși în funcțiile de primar și președinte al consiliului județean. Fiecare ales va fi obligat, în termen de 30 de zile de la preluarea mandatului, să depună un formular de angajament electoral, care să conțină principalele promisiuni din campanie.

Ulterior, anual, acesta va trebui să prezinte un raport privind stadiul îndeplinirii promisiunilor, care va fi publicat de AEP.

Amenzi și interdicții de candidatură pentru declarații false

Cei care nu respectă obligațiile de raportare sau depun declarații false ori incomplete riscă amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.

Mai mult, AEP ar putea sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI) sau instanțele de judecată, dacă se constată că un ales local nu și-a respectat promisiunile. În cazul în care se dovedește că acesta a mințit în campanie, ar putea pierde dreptul de a mai candida la viitoarele alegeri.

Potrivit ProTV, Deputatul Sergiu Matei spune că proiectul este menit să aducă mai multă responsabilitate în administrația locală:

„Odată la patru ani de zile vine câte un primar și spune: o să fac canalizarea, voi asfalta drumuri. Ajuns în funcție, uită ce a promis. Nu mai putem să acceptăm așa ceva. Dacă nu-și fac promisiunile, să plece, să lase pe altcineva care poate”, a declarat parlamentarul.

Candidații mincinoși pentru Parlament și Președinție excluși de la sancțiuni

Deși inițiativa vorbește despre „răspunderea candidaților pentru promisiunile electorale neonorate”, proiectul nu se aplică parlamentarilor.

Astfel, un deputat sau senator care face promisiuni nerealiste în campanie nu ar fi sancționat.

Exemplul cel mai evident este al liderului AUR, George Simion, care a promis în campania electorală că le va oferi românilor case la 35.000 de euro, dacă partidul său va ajunge la guvernare. Promisiunea, considerată de mulți imposibil de aplicat, nu ar fi sancționată dacă legea ar fi adoptată în forma actuală.

Această excludere a parlamentarilor din sfera de aplicare a legii a fost criticată de mai mulți comentatori, care susțin că proiectul „lovește doar în administrațiile locale”, fără să atingă clasa politică de la vârf.

Proiectul de lege, înregistrat la Senat sub numărul L255/2025, urmează să fie analizat în comisiile de specialitate. Inițiativa a stârnit deja reacții mixte, unii o consideră o măsură necesară pentru creșterea transparenței și responsabilității, alții o califică drept „populistă” și greu de aplicat în practică.