Duminică, 9 februarie, creștinii ortodocși intră în perioada liturgică prepascală care se numește „Triod”. Este o perioadă caracterizată printr-un puternic caracter de pocăință și de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, informează basilica.ro.

Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din „tria” – trei, și „odi” – odă, deci cântare în trei ode / strofe. Termenul arată, practic, faptul că în această perioadă, rânduiala canoanelor ce se cântă la strană cuprinde trei strofe.

Numele de „Triod” este atribuit și cărții de cult în care sunt cuprinse textele și cântările specifice perioadei, majoritatea compuse de Sfântul Teodor Studitul și de fratele său, Iosif Studitul, în continuarea operei imnografice a Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul.

Triodul ține de la Duminica Vameșului și Fariseului până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni.

Treptele spre Postul Mare

Primele trei săptămâni ale Triodului constituie o perioadă premergătoare și de adaptare în mod treptat a rânduielii liturgice pentru Slujbele Postului Mare. Temele celor patru duminici cuprinse în această perioadă, a Vameșului și a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, a Înfricoșătoarei Judecăți și a Izgonirii lui Adam din Rai, au un rol pedagogic succesiv.

Săptămâna ce urmează Duminicii „Vameșului și a fariseului” se numește „Săptămâna vestirii”, în ea se oferă dispensă totală de la post, asemenea Săptămânii Luminate, perioadei Cincizecimii și în timpul celor douăsprezece zile dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Duminica „Fiului Risipitor” are ca temă principală căința și puterea iertătoare a lui Dumnezeu pentru restaurarea omului.

Duminica „Înfricoșătoarei Judecăți” are un mesaj profund eshatologic și de supunere totală în fața lui Dumnezeu. Această temă este continuată în duminica următoare, a „Izgonirii lui Adam din Rai”. Mesajul final al acestei perioade premergătoare Postului are în prim-plan exemplul lui Adam cel izgonit, care nu se mai poate întoarce în rai fără să se pocăiască și să-și plângă păcatele.

Tema prin care începe Postul Mare definește această perioadă ca timp de întoarcere și restaurare prin Hristos în demnitatea originară a lui Adam

În mai puțin de o lună, creștinii ortodocși intră în Postul Paștelui, numit și Postul Mare. 

Duminica aceasta începe perioada liturgică numită Triod, în care sunt incluse trei săptămâni pregătitoare pentru post. Astfel, luni, 3 martie, va fi prima zi din Postul Paștelui 2025.

Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. De asemenea, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul.

Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Întrucât în mai se împlinesc 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), Papa Francisc a declarat că este deschis pentru stabilirea unei date comune a serbării Paștelui pentru toți creștinii. Patriarhia Română a reacționat și a explicat că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori.

În cadrul Primului Sinod Ecumenic s-a stabilit modul de calculare a datei Paștilor. Ulterior, începând cu 1582, au fost adoptate diferite calendare și revizuiri la acestea care au făcut să existe anual două date de celebrare a Paștilor care coincid arareori. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară apare târziu, după 3 aprilie.