Connect with us

Actualitate

Începe SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ: Ce semnifică fiecare zi din prima săptămână după Învierea Domnului

Publicat

Publicitate

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști, relatează alba24.ro.

Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată, scrie crestinortodox.ro

Săptămâna Luminată începe după ziua de Paște și Învierea Domnului și se termină cu Duminica Tomii. Fiecare dintre aceste zile are semnificații aparte pentru credincioși.

În prima vineri de după sărbătoarea Paștelui, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului.

În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire ”Hristos a înviat”, urmată de răspunsul ”Adevărat a înviat”.

Publicitate

Se spune că în a doua zi de Paşti se vor deschide portile iertării și ale raiului. Astfel, cei care mor în cea de-a doua zi de Paşte nu mai trec prin Judecata de Apoi.

În biserici se oficiază aceeași slujbă care a avut loc în noaptea Învierii și Sfânta Liturghie. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomii.

Reguli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peste”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

Începând din Duminică Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

În această săptămâna nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Dealtfel,  de la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminică Tomii.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cânta troparul „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru lături ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruință Vieții asupra morții.

Săptămâna Luminată
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasca pentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Tradiții în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Matei Butnaru, elev la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, a obținut medalie de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori

Publicat

Publicitate

Elevii români au obținut șapte medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori (IOAA Jr) 2025, găzduită de țara noastră.

Au obținut premii și medalii elevii:
* Kelemen Alexandru, Liceul Teoretic ‘Grigore Moisil’ Timișoara, medalie de aur, best Blind Map, best Theory și Locul I Absolut;
* Butnaru Matei, Colegiul Național ‘Mihai Eminescu’, Botoșani, medalie de aur;
* Amariei Robert Cristian, Liceul Teoretic ‘Sf. Nicolae’ Gheorgheni, Harghita, medalie de aur și best Observațional;
* Toncu Vlad, Școala Gimnazială ‘Ion Heliade Rădulescu’, București, medalie de aur;
* Tesileanu Mihai, Școala Gimnazială ‘Tudor Vladimirescu’, Pitești, medalie de aur;
* Dragomir Tudor Ioan, Colegiul Național ‘Nicolae Iorga’, Vălenii de Munte, medalie de aur;
* Voicu-Olteanu Albert Alexandru, Colegiul Național ‘I. C. Brătianu’, Pitești, medalie de aur;
* Brindescu Șerban Mihai, Școală Gimnazială nr. 16, Timișoara, medalie de argint;
* Litcanu Daria Tiana, Colegiul Național ‘Costache Negruzzi’, Iași, medalie de argint;
* Băieșu Sebastian Mihai, Școala Gimnazială ‘ Excelsis’/Centrul Județean de excelență, Ploiești, medalie de bronz.

România a participat cu două echipe a câte cinci elevi.

Competiția, care s-a desfășurat în perioada 18-25 octombrie la Colegiul Național ‘Petru Rareș’ Piatra Neamț, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și cu participarea a 20 de țări din toată lumea, a constat în susținerea a trei probe: teoretică, practică (de observații cu telescopul) și proba de Sky map (harta mută).

Ministerul Educației și Cercetării sprijină participarea loturilor naționale ale țării noastre la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor deplasărilor, diurnă aferentă zilelor de ședere, precum și în organizarea și desfășurarea etapelor ce preced olimpiadele internaționale – fazele locale/ județene/ municipale și naționale ale acestor competiții. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Două cutremure au avut loc în România, sâmbătă dimineața

Publicat

Publicitate

Primul cutremur a avut loc la ora 04:19, la adâncimea de 129,6 km, în apropierea următoarelor oraşe:

  • 43 km V de Focșani,
  • 57 km N de Buzău,
  • 70 km E de Sfântu-Gheorghe,
  • 79 km E de Brașov, 91 km NE de Ploiești.

Cel de-al doilea cutremur a fost la ora 05:11, la adâncimea de 127,9 km, în apropierea următoarelor oraşe:

  • 37 km V de Focșani,
  • 59 km N de Buzău,
  • 74 km E de Sfântu-Gheorghe,
  • 85 km E de Brașov,
  • 96 km NE de Ploiești,
  • 97 km SV de Bârlad.

sursa: infp.ro

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Mucenici Marcian și Martirie

Publicat

Publicitate

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie erau de origine nobilă, iar oamenii îi apreciau pentru felul în care trăiau și pentru credința lor. Datorită acestor calități, au fost aleși să fie secretarii arhiepiscopului Pavel Mărturisitorul al Constantinopolului și pe lângă aceasta Marcian era citeț (cântăreț), iar Martirie ipodiacon.

Datorită faptului că însuși împăratul era arian, se înmulțiseră îndrăzneala și puterea ereticilor în împărăție, încât se pornise o adevărată prigoană împotriva drept-credincioșilor. Creștinii erau urâți, chinuiți și uciși pentru că-L mărturiseau pe Hristos drept Dumnezeu adevărat, și nu un simplu om. La curtea împăratului arian Constanțiu erau doi dregători arieni, Eusebiu și Filip, care aveau ca îndeletnicire supravegherea drept-credincioșilor și Bisericii lui Hristos.

Aceștia au fost pricinuitorii alungării și morții Patriarhului Pavel al Constantinopolului, pe care trimițându-l în Armenia, au îndemnat pe arieni să-l sugrume, ceea ce au și făcut și au pus patriarh în locul lui pe Macedonie. Tot așa au procedat și cu alți dascăli și mărturisitori ai dreptei credințe, pe care i-au pierdut în multe feluri. Între aceștia se numără și Sfinții Mucenici Marcian și Martirie.

Ei scriau toate învățăturile și faptele patriarhului lor, prin care se întărea sfânta credință. Prin scrierile și cuvintele lor, erau mari propovăduitori ai cuvântului lui Dumnezeu și ajutători ai Bisericii, pe care o apărau de săgețile ereticilor. Când sfântul Pavel Mărturisitorul a fost exilat de împăratul Constanțiu în Armenia (unde a fost omorât sugrumat de arieni, prăznuirea lui făcându-se la 6 noiembrie), Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au continuat să mărturisească credința ortodoxă în fața poporului, fără să se teamă de moarte sau exil.

Văzând ereticii că nu pot cu nimic să-i înduplece pe cei doi, i-au condamnat la moarte pe care sfinții o doreau mai mult decât viața.

Când i-au prins și i-au dus la locul de ucidere, aceștia au cerut puțină vreme pentru rugăciune și, ridicând ochii și înălțând mâinile la cer, au zis: „Doamne Dumnezeule, Cel ce ai creat deosebit inimile noastre, Cel ce cunoști faptele noastre, primește în pace sufletele robilor Tăi, căci pentru Tine murim și ne socotim ca niște oi duse la tăiere. Ne bucuram, însă, ca pentru numele Tău ieșim cu o așa moarte din viață, învrednicește-ne pe noi să fim părtași vieții veșnice, Tu care ești viața noastră”. Rugându-se așa, când au spus „Amin”, și-au plecat sub sabie sfintele lor capete, pe care le-au tăiat necredincioșii arieni, pentru mărturisirea dumnezeirii lui Iisus Hristos.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tinerii botoșăneni au spus „Prezent!” la simpozionul dedicat Zilei Armatei României

Publicat

Publicitate

Astăzi s-au încheiat activitățile premergătoare Zilei Armatei României, organizate de Centrul Militar Județean Botoșani, prin desfășurarea unui simpozion cu tema „Ziua Armatei României, 25 octombrie 2025”. Evenimentul a adus în prim-plan semnificația istorică și simbolică a acestei zile de sărbătoare națională, dar și valorile care definesc instituția militară românească: onoarea, devotamentul și dragostea de patrie.

În cadrul simpozionului au fost evocate momentele de glorie ale Armatei României, sacrificiile și curajul celor care, de-a lungul istoriei, au apărat libertatea, independența și integritatea țării. Totodată, evenimentul a avut și o componentă educativă, prin care Ministerul Apărării Naționale și-a prezentat oferta de învățământ militar postliceal și universitar, venind astfel în întâmpinarea tinerilor interesați de o carieră militară.

„Prin acest eveniment ne-am dorit să aducem în atenția tinerilor importanța Zilei Armatei României, dar și să le oferim o perspectivă reală asupra oportunităților pe care le oferă sistemul de învățământ militar. Este o întâlnire între tradiție și viitor, între valorile Armatei și aspirațiile noii generații”, au transmis reprezentanții Centrului Militar Județean Botoșani.

La activitate au participat elevi de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Economic „Octav Onicescu” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, care au avut ocazia să interacționeze direct cu elevi și studenți ai instituțiilor de învățământ militar. Aceștia din urmă au prezentat, cu mândrie, oferta educațională și particularitățile vieții de cadet, oferind un exemplu de disciplină, curaj și patriotism.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă solemnă, dar plină de entuziasm, marcând o întâlnire simbolică între trecutul glorios al Armatei și viitorul pe care îl construiesc tinerii de astăzi.

Centrul Militar Județean Botoșani adresează mulțumiri tuturor participanților pentru interesul manifestat față de valorile, tradițiile și spiritul de sacrificiu care definesc Armata României.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending