O nouă lege a sistemului sanitar va fi elaborată de parlamentari, a anunțat luni, președintele comisiei de specialitate, Adrian Streinu-Cercel, scrie alba24.ro.

”La nivelul Comisiei pentru sănătate din Senat, s-a luat decizia dezvoltării unei noi structuri legislative pentru sectorul sanitar, un nou design punându-se acces pe persoana sănătoasă, astfel încât metodele de prevenție să fie la locul lor, așa cum este normal să fie într-o societate sănătoasă.

Mai mult decât atât, tot în acest context, punem accent foarte mult pe digitalizare, respectiv pe formarea unor platforme, unde să se regăsească toată lumea, platforma pentru pacienți, platforma pentru medici, birouri mobile de accesibilitate în sectorul sanitar”, a explicat dr. Streinu-Cercel, potrivit Agerpres.

El a menționat că proiectul va introduce posibilitatea ca, la domiciliul pacientului, cu echipamente adecvate, să se facă analize ”în așa fel încât presiunea de pe camerele de gardă din spitale să fie ridicată”.

Începând cu luna iunie, România face un pas important spre digitalizare: și copiii sub 14 ani vor putea obține cărți de identitate cu cip. Documentul vine cu o serie de beneficii, de la semnătură electronică la utilizarea ca pașaport în UE, scrie playtech.ro.

Noul buletin electronic, disponibil și pentru cei mici

O schimbare majoră intră în vigoare din 2 iunie 2025: și minorii cu vârste sub 14 ani, inclusiv nou-născuții, vor putea avea propria carte de identitate electronică cu cip.

Acest document modern are dublă funcționalitate — înlocuiește pașaportul pentru călătoriile în Uniunea Europeană și oferă acces la servicii digitale. Mai mult, cartea poate fi utilizată pentru generarea semnăturii electronice, ceea ce deschide calea spre un viitor complet digitalizat.

Cartea electronică de identitate devine disponibilă de pe 20 martie. Cum vor arăta noile buletine cu cipuri și ce informații vor conține

Dimensiunea noului buletin este similară cu cea a unui card bancar și include elemente de securitate avansate. Cartea de identitate electronică stochează și informații medicale utile, precum grupa sanguină și RH-ul titularului.

Cât costă și cum se eliberează buletinul cu cip

Pentru copiii sub 14 ani, eliberarea documentului presupune o taxă accesibilă, de 67 de lei — o sumă de trei ori mai mică decât costul unui pașaport standard.

Procesul de obținere implică prezența părintelui sau a tutorelui legal, care va trebui să prezinte certificatul de naștere al copilului, actul propriu de identitate și, după caz, documente justificative privind custodia.

Părinții au și opțiunea de a alege o carte de identitate simplă, fără cip, dacă nu doresc includerea tehnologiei digitale în actul de identitate al copilului.

Când și unde poate fi solicitat noul document

Programul pilot pentru noua carte de identitate electronică a fost lansat încă din 2021, la Cluj-Napoca, iar după testele reușite, inițiativa prinde amploare la nivel național.

Locuitorii Capitalei vor putea solicita buletinul cu cip începând cu 20 aprilie, urmând ca, din 20 mai, documentul să fie eliberat în toate județele țării, marcând o etapă importantă în procesul de digitalizare a administrației publice.

Această măsură face parte dintr-o reformă amplă, menită să aducă mai aproape de cetățeni serviciile esențiale ale statului, prin tehnologii moderne și sigure.

Noul act de identitate devine un instrument multifuncțional, ușor de utilizat, menit să simplifice birocrația și să ofere mai mult control asupra propriei identități.

De acum, copiii vor putea călători în Uniunea Europeană fără pașaport, iar părinții se vor bucura de un document eficient, sigur și ușor de integrat în viața digitală de zi cu zi.

Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii: Este vorba despre un ajutor de minimis prin care fermierii pot primi până la 1.500 euro pe 1.000 de metri pătrați, în limita a 50.000 euro pe 3 ani, între 2025–2027. Sumele care se pot lua țin de suprafața cultivată, dar, atenție, este nevoie ca un procent din teren să fie cultivat cu tomate. Găsiți detalii mai jos, informează alba24.ro. 

Programul este valabil în perioada 2025–2027 si urmărește sprijinirea agriculturii locale și creșterea competitivității producției de legume românești, potrivit Termene.ro.

Hotărârea a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 304 din 7 aprilie 2025.

Ajutor de minimis pentru legume cultivate în sere și solarii: Ce trebuie să cultivi pentru a lua banii

Programul include nouă tipuri de legume:

a) ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar şi/sau iute – Capsicum annuum L.;

b) castraveţi – Cucumis sativus L.;

c) ceapă verde – Allium cepa L.;

d) fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L.;

e) salată – Lactuca sativa L.;

f) spanac – Spinacea oleracea L.;

g) tomate – Solanum lycopersicum L.;

h) varză – Brassica oleracea L.;

i) vinete – Solanum melongena L.

Condiții pentru eligibilitatea fermierilor:

Reprezentanţii DAJ, împreună cu reprezentanţii centrelor judeţene APIA, vor face verificări privind existenţa suprafeţelor declarate şi înfiinţate şi stabilirea suprafeţelor cultivate în fiecare spaţiu protejat.

În urma analizei hotărârii de guvern se pot scoate cele mai importante condiții impuse solicitanților de finanțări:

1. Cultivarea legumelor in spatii protejate (sere/solarii);

2. Suprafața minima eligibilă: 1.000 mp;

3. Suprafețele trebuie înregistrate în Registrul agricol la primărie;

4. Fermierii trebuie să obțină producții minime (ex: 3.000 kg tomate/1.000 mp);

5. Înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea programului;

6. Deținerea unui atestat de producător valabil;

7. Păstrarea unui registru complet al tratamentelor fitosanitare;

8. Utilizarea exclusivă a terenurilor pe baza unui act juridic legal;

9. Comercializarea producției prin canale legale: cooperative, piețe, retail;

10. Documente doveditoare: facturi, carnet de comercializare sau SPV ANAF;

11. Să nu depășească pragul de 50.000 euro/3 ani din ajutoare de minimis;

12. Cererea se depune între 2 februarie si 15 aprilie (sau pana la 30 mai in 2025);

13. Documentele pot fi depuse si online sau prin posta/curierat;

14. Toate copiile depuse trebuie semnate si marcate „conform cu originalul”;

15. Verificarea in teren a suprafețelor se face pana pe 30 septembrie;

16. Prelevarea probelor pentru pesticide de către oficiile fitosanitare;

17. Recoltarea si valorificarea producției pana la 15 octombrie;

18. Depunerea documentelor justificative pana pe 24 octombrie;

19. Păstrarea documentației timp de 10 ani la DAJ;

20. Returnarea sprijinului cu penalități in caz de nerespectare a condițiilor.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar acordat prin programul de minimis, producătorii trebuie să respecte următoarele condiții legate de suprafața cultivată:

Suprafața totală: 1.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: 0

Suprafața totală: 1.001–2.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 2.001–3.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 3.001–4.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totalăSuprafața totală: 4.001–5.000 mp
• Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 5.001–6.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 6.001–7.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața total

Suprafața totală: 7.001–8.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 8.001–9.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: 9.001–10.000 mp

• Suprafață minimă tomate: 5.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Suprafața totală: peste 10.001 mp

• Suprafață minimă tomate: 6.000 mp
• Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală

Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii. Ce producție minimă trebuie să ai

Legiuitorul a introdus și niște criterii de productivitate. Astfel, pentru a beneficia de acest ajutor de stat pentru producătorii de legume, fiecare cultură trebuie să atingă o producție minimă, astfel:

• Ardei gras/lung/gogoșar: 2.000 kg/1.000 mp (2 kg/mp)
• Ardei iute: 600 kg/1.000 mp (0,6 kg/mp)
• Castraveți: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)
• Ceapă verde: 100.000 bulbi/plante/1.000 mp (100 bulbi/mp)
• Fasole păstăi: 1.500 kg/1.000 mp (1,5 kg/mp)
• Salată: 10.000 plante/1.000 mp (10 plante/mp)
• Spanac: 1.000 kg/1.000 mp (1 kg/mp)
• Tomate: 3.000 kg/1.000 mp (3 kg/mp)
• Varză: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)
• Vinete: 4.000 kg/1.000 mp (4 kg/mp)

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, în parteneriat cu Banca Comercială Română – Sucursala Botoșani, Consiliul Județean al Elevilor și Camera de Comerț și Industrie Botoșani, anunță organizarea celui mai amplu eveniment de educație financiară dedicat elevilor din județ – „Școala de bani – tineri pregătiți pentru viitor”.

Evenimentul va avea loc vineri, 11 aprilie 2025, în intervalul orar 11:00-13:00, la Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din Botoșani. Vor fi sesiuni dinamice, cu invitați speciali care vor ghida discuțiile, iar elevii vor putea participa la un maraton interactiv pe platforma Kahoot.

Evenimentul își propune să încurajeze educația financiară în rândul tinerilor și să le ofere sprijin în dezvoltarea unor abilități esențiale pentru gestionarea responsabilă a banilor, economisire, planificare bugetară și înțelegerea mecanismelor economice actuale. Elevii din clasele VIII-XII, profesorii de științe socio-umane și consilierii educativi vor avea oportunitatea să interacționeze cu specialiști din domeniu și să exploreze, într-un mod interactiv, cum pot fi mai bine pregătiți pentru provocările economice ale vieții de zi cu zi.

„Educația financiară este un pilon esențial al dezvoltării personale și profesionale a elevilor noștri. Prin această inițiativă, ajunsă la a doua ediție, ne dorim să le oferim instrumentele necesare pentru a lua decizii responsabile și pentru a construi un viitor sigur și prosper. Felicităm toți elevii participanți, invitații și cadrele didactice implicate în promovarea acestui demers educațional”, a declarat Bogdan Gheorghe Suruciuc, inspector școlar general.

„Școala de Bani – tineri pregătiți pentru viitor” nu este doar un eveniment. Este parte dintr-o inițiativă începută acum opt ani de BCR, prin care am dus educația financiară acolo unde contează cel mai mult: în școli, în comunități, în viața reală a oamenilor. La Botoșani, am vrut ca această zi să fie o declarație de intenție – că viitorul unei comunități începe cu tinerii care înțeleg valoarea banilor, știu cum să economisească și cum să-și construiască un viitor financiar sănătos. 11 aprilie este Ziua Educației Financiare și dorim să ne reafirmăm misiunea: să fim mai mult decât o bancă. Să fim un partener de încredere pentru educație, dezvoltare și schimbare reală.“ a declarat Liviu Tului, Director Grup Retail BCR.

Sărbătorirea, printr-o zi națională a educației financiare, a fost stabilită prin Legea nr. 83 din 2022. Cu această ocazie, instituții precum Parlamentul, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Institutul de Studii Financiare, dar și alte autorități centrale și locale pot organiza evenimente dedicate educației financiare: conferințe, seminarii, mese rotunde, sau alte activități publice.