Un bărbat în vârstă de 50 de ani, din localitatea Copălău, a rămas fără acoperiș deasupra capului, în urma unui incendiu. S-a întâmplat în această dimineață, au anunțat responsabilii ISU Botoșani.
Când s-a produs evenimentul, proprietarul era în casă. Un vecin a observat fumul și l-a scos afară, după care a sunat la 112.
La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, două echipaje din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Aceștia au constatat că ardea întreaga locuință. Cadrele medicale au stabilit că bărbatul era intoxicat cu fum și l-au transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Pompierii au intervenit aproape două ore pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor.
„Cel mai probabil, incendiul a fost generat de o țigară aprinsă lăsată lângă materiale combustibile”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.
Publicitate
Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de fumat, iar pentru înlăturarea riscului ISU Botoșani recomandă:
– nu aruncați mucurile de țigară pe jos, în special în apropierea locuinței, a magaziilor de lemne, a depozitelor de furaje sau a adăposturilor de animale;
– dacă sunteți în autoturism și fumați, aveți grijă să nu aruncați restul de la țigară pe geam pentru că puteți incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii;
– dacă fumați într-o încăpere, folosiți o scrumieră potrivită, grea, care să nu se răstoarne uşor și să fie confecţionată dintr-un material ce nu ia foc. Puteți pune în scrumieră puţină apă, care va favoriza stingerea rapidă a resturilor de ţigări;
– dacă vă întindeți în pat sau în fotoliu pentru a vă odihni, nu aprindeţi ţigara. Este foarte probabil să aţipiţi şi să daţi foc la pat sau la fotoliu. Mucurile de ţigară incandescente pot cădea pe covor sau pe orice alt material combustibil şi astfel poate lua foc întreaga locuinţă;
– stingeți țigara în scrumieră, niciodată în coşul de gunoi şi nu lăsaţi scrumul sau ţigara să ardă în scrumieră.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 39 de ani, din municipiul Botoșani, care astăzi dimineață, a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu a putut fi contactat de familie.
Olaru Petru Iulian are următoarele semnalmente: 1,80 m înălțime, aproximativ 85 de kg, ochi calrui, păr șaten.
Vestimentația cunoscută: Tricou verde, pantaloni de culoare închisă.
Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!
Directorul Registrului Auto Român, Mihai Alecu, a convocat o ședință tehnică de lucru cu cei 41 de conducători ai reprezentanțelor județene, într-un demers cu miză managerială și strategică.”, scrie alba24.ro.
Scopul principal: identificarea soluțiilor concrete pentru reducerea timpilor de așteptare la programările RAR și îmbunătățirea performanței generale.
„Targetul nostru este media de 20 de zile pentru programarea activităților la Registrul Auto Român”, a subliniat directorul Mihai Alecu în cadrul reuniunii.
În prezent, timpii de așteptare variază considerabil între reprezentanțe — de la o săptămână în unele cazuri, până la 30 de zile în altele.
RAR recunoaște nemulțumirea clienților și anunță că ia măsuri urgente pentru îmbunătățirea situației.
Printre măsurile ce vor fi aplicate începând chiar de săptămâna viitoare se numără:
Publicitate
Fluidizarea fluxului de distribuție a programărilor
Gestionarea eficientă a neprezentărilor
Anticiparea perioadelor aglomerate
Construirea de linii de lucru suplimentare
Optimizarea resurselor umane
Totodată, șefii tehnici ai RAR au prezentat rapoartele de prestație ale fiecărei reprezentanțe, analizând indicatorii de performanță ai inginerilor, și au stabilit o abordare diferențiată pentru fiecare structură teritorială în parte.
Un alt punct abordat a fost identificarea și gestionarea mai eficientă a autovehiculelor blocate de poliție în sistem, cazuri care necesită un timp de operare mai lung.
RAR subliniază că face eforturi constante pentru îmbunătățirea relației cu clienții, punând accent pe interacțiunea directă dintre aceștia și ingineri. În plus, conducerea reafirmă politica de „zero toleranță la orice tip de faptă de corupție”, ca principiu ferm al instituției.
Întâlnirile de acest tip între conducerea centrală și șefii reprezentanțelor teritoriale sunt considerate esențiale pentru analiza obiectivă a activității, schimbul de informații și dezvoltarea de soluții aplicabile în teren.
RAR informează, de asemenea, că în această perioadă numărul de autovehicule care se prezintă la programări a crescut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o provocare suplimentară pentru capacitatea operațională a instituției.
VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.
Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.
Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.
După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.
Schimbare firească, dar curajoasă
Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.
Publicitate
Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.
Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis, în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.
Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.
„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.
„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.
„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.
Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”
O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”
Obiceiul locului
La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.
Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.
În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”
La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.
Aproape 423.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 15:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, și anume de joi, ora 22:00 (ora României), și până sâmbătă la ora 15:00, s-au prezentat la urne 422.618 cetățeni români.
De asemenea, 3.139 de alegători au votat prin corespondență, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 425.757.
Cei mai mulți alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 66.644, Germania – 65.206, Italia – 62.282, Republica Moldova – 55.960, Spania – 46.627 și Franța – 20.752.
În cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an pot vota cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.
Conform AEP, la primul tur al alegerilor prezidențiale, de la deschiderea urnelor și până pe 3 mai, la ora 15:00, se prezentaseră la vot 223.320 cetățeni români. AGERPRES