Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul prin care ia act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, a anunțat Administrația Prezidențială.

Prin același decret se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.

De asemenea, șeful statului a semnat decretul prin care îl desemnează pe premierul Ilie Bolojan în funcția de ministru interimar al Educației și Cercetării.

* Pe 22 decembrie, Daniel David a anunțat că demisionează din funcția de ministru al Educației și Cercetării.

”Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. A fost o onoare să servesc țara noastră din această poziție ca specialist/tehnocrat susținut de PNL, dar neafiliat politic, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Pentru mine amândoi sunt oameni cinstiți și dedicați binelui țării, astfel că mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună”, a scris Daniel David pe blogul său.

Potrivit acestuia, motivația retragerii sale prin demisie este ”simplă și nu trebuie construite motivații ascunse” în jurul ei.

”Niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta decizia mea de retragere este definitivă! Criza politică s-a încheiat și eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca. Dar angajamentul coaliției pentru Raportul QX și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat”, a susținut ministrul demisionar.

Daniel David a subliniat că ”cinstit este ca bugetul pe anul 2026 să fie făcut de ministrul care îl va administra”, așa cum a convenit cu premierul de când a acceptat cel de-al doilea mandat.

Ministrul demisionar al Educației a menționat că alegerea lui este ”acum” cea profesională.

”Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale. Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru”, a punctat el. AGERPRES

Bursele pentru elevi și studenți vor fi acordate și în 2026, dar în funcție de criteriile care au fost decise pentru acest an școlar. Sumele pentru bursele sociale ale studenților au fost suplimentate cu 60 de milioane de euro, după ce Comisia Europeană a aprobat finanțarea, în luna decembrie. Cuantumul bursei nu va fi mărit, dar banii ajung pentru aproximativ 40.000 de studenți. Inclusiv cei de la taxă vor putea primi din nou acest sprijin, potrivit fostul ministru al Educației, Daniel David. De asemenea, 72 de elevi rromi vor primi burse de merit, scrie GÂNDUL.

Tipuri de burse pentru elevi și studenți, în 2026

Elevii din învățământul de stat preuniversitar pot beneficia de următoarele burse:

• bursă de merit (în cuantum de 450 de lei/lună);
• bursă socială (300 de lei/lună);
• bursă tehnologică (300 de lei/lună);
• bursa pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore (700 de lei/lună).

Studenții, în schimb, pot beneficia de trei tipuri de bursă:

• bursă de doctorat (în valoare de 3700 lei/lună, pe tot parcusul anului);
  bursă de studiu (2.165 lei/lună, doar pentru lunile în care există activitate didactică);
  bursă socială (925 de lei/lună).

Inițial, studenții de la taxă nu mai puteau primi burse, după ce Comisia Europeană a aprobat, în decembrie, folosirea a 60 de milioane de euro pentru acordarea burselor sociale, acum lucrurile se vor schimba în cazul acestei forme de sprijin.

„În legătură cu bursele pentru studenți din fonduri europene, intenția este ca cele aproximativ 40.000 de burse, care compensează problemele financiare asociate bugetului de stat, să poată fi accesate atât de studenții care se află la studii bugetate, cât și de studenți care se află la studii cu taxă. Pentru că bursele vizează în primul rând o componentă socială, pe care o regăsim în ambele categorii”, a spus, pentru Adevărul, Daniel David, fostul ministru al Educației, cel care a propus completarea fondului de burse și a inițiat discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene.

Criteriile de acordare a burselor pentru elevi

1. Bursa de merit

Această bursă este valabilă numai pentru elevii de la gimnaziu, liceu sau învățământ profesional. Potrivit regulamentului stabilit prin hotărâre de guvern, se acordă astfel:

• primilor 15% dintre elevii fiecărei clase, care au medii generale pe anul şcolar anterior mai mari sau egale cu 9.00 (pentru elevii din clasa a V-a se va lua în considerare media primelor două intervale de cursuri din anul școlar curent; pentru elevii de clasa a IX-a se va lua în considerare media de admitere în învățământul liceal și profesional);
• suplimentar față de cei 15%, elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului (15%);
• elevilor din fiecare clasă a IX-a care au fost admiși la liceu fără susținerea examenului de Evaluare Națională, în baza obținerii, pe parcursul gimnaziului, a unui premiu I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației și Cercetării sau a unui premiu I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării.

2. Bursa socială (valabilă inclusiv pentru elevii din învățământul primar) se acordă:

• elevilor proveniţi din familii care realizează un venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie;
• elevilor cu unul sau ambii părinţi decedaţi şi elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgenţă;
• elevilor cu deficienţe/afectări funcţionale produse de boli, tulburări sau afecţiuni ale structurilor şi funcţiilor organismului, încadrate conform legislației în vigoare;
• elevilor cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Şcolii din spital” sau la domiciliu;
• elevilor care revin după şcolarizarea din cadrul „Şcolii din spital” în unitatea de învăţământ la care au fost înmatriculaţi anterior;
• elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Pentru a primi bursa socială elevii trebuie să îndeplinească două condiții:

• să fi promovat la toate disciplinele;
• să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior.

Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare, cu excepția: elevilor care nu au promovat anul școlar, a celor care sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an, a celor care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale.

3. Bursa tehnologică

Este acordată elevilor din învățământul tehnologic și profesional, la propunerea dirigintelui. Ca să beneficieze de ea, este nevoie ca elevii să fi obținut media 10 la purtare la finalul anului școlar anterior. Cei care repetă un an pierd bursa, cu excepția celor care au motive medicale sau care decid să treacă de la învățământul liceal la cel profesional.

4. Bursa de reintegrare a mamelor minore

Acest tip de bursă se acordă elevelor care au devenit mame, dar care revin la școală după ce au născut și este o formă de sprijin pentru a preveni abandonul școlar. Tinerele mame pot beneficia de bursă până la finalul cursurilor învățământului obligatoriu, chiar dacă împlinesc 18 ani între timp.

Elevele beneficiare ale bursei care acumulează cel puțin 60 de absente nemotivate într-o lună nu primesc bursa pentru luna respectivă.

Criteriile de acordare a burselor pentru studenți:

1. Bursa de doctorat

Se acordă studenților-doctoranzi înmatriculați la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanțare de la bugetul de stat, la forma de învățământ cu frecvență, indiferent de anul de studii.

2. Bursa de studiu

Începând cu anul universitar 2025-2026, se acordă doar studenților înmatriculați pe locuri finanțate de la bugetul de stat, atât la programele de licență, cât și de masterat.

Pentru elevii înmatriculați pe locuri la taxă, universitățile au libertatea să acorde burse din fonduri proprii.

3. Bursa socială, sub formă de sprijin, următorii studenți:

a) studenţii orfani de unul sau ambii părinţi, studenţii care provin din familii monoparentale sau studenţii proveniţi din centre de plasament şi care nu realizează venituri peste plafonul pentru acordarea bursei sociale;

b) studenții cu afecțiuni medicale grave

c) studenţii a căror familie nu a realizat în cele 12 luni înainte de începerea semestrului/anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.

Polițiștii din cadrul Poliției orașului Siret, sesizați prin apel la 112, au efectuat cercetări la fața locului și au stabilit că un conducător auto, în vârstă de 36 de ani, din comuna Calafindești, se deplasa pe direcția Suceava – Siret la volanul unui autoturism BMW, având ca pasageră pe scaunul din dreapta față o femeie de 29 de ani, din orașul Siret.

Pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum (carosabil umed), șoferul a pierdut controlul direcției, autoturismul a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un copac situat pe partea dreaptă, în sensul de mers.

În urma impactului au rezultat doi răniți, respectiv traumatism ușor prin accident rutier la conducătorul auto și traumatism cranio-cerebral (TCC) fără pierderea cunoștinței la pasageră.

Ambele victime au fost transportate cu ambulanța la Spitalul de Boli Cronice Siret pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilometru, rezultatul fiind negativ (0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat).

În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă cercetările fiind continuate de lucrătorii Formațiunii Rutiere Siret.

sursa: newsbucovina.ro

Camerele radar ce vor fi montate în continuare pe drumuri naționale și autostrăzi vor permite Poliției să dea sancțiuni. Acestea vor fi conectate la sistemul e-Sigur însă, cel mai probabil, nu vor fi activate anul acesta, informează alba24.ro.

Implementarea completă a sistemului e-Sigur se amână. Deși inițial urma să fie operațional în 2026, surse din Ministerul Transporturilor și reprezentanți ai CNAIR indică termene realiste abia pentru 2027–2028, potrivit Mediafax.

Amenzi prin sistemul e-Sigur

Sistemul e-Sigur este un proiect național gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliția Rutieră. Acesta are ca scop monitorizarea automată a traficului cu ajutorul camerelor video, radarelor și inteligenței artificiale.

Rețeaua de camere radar pe drumurile naționale și autostrăzi va detecta automat depășirile de viteză, lipsa ITP-ului sau a asigurării RCA, iar abaterile vor fi transmise către Poliție pentru sancționare.

Procedurile de implementare

Deși proiectul era prevăzut pentru finanțare prin PNRR, procedurile de achiziție și implementare sunt încă în derulare.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este responsabilă de achiziția și montarea echipamentelor. Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, există două contracte aflate în derulare:

• unul pentru realizarea sistemului software care va gestiona datele
• altul pentru montarea a aproximativ 50 de camere video-radar pe autostrăzile mai vechi (A1, A2, A3).

Câte camere radar sunt instalate

Pe autostrăzile noi, precum A7, A0 sau A10, sunt deja instalate peste 100 de camere, însă acestea nu sunt încă activate. În paralel, CNAIR pregătește o licitație separată pentru achiziția a 400 de camere destinate drumurilor naționale.

Când vor deveni funcționale camerele radar

Conform estimărilor CNAIR, dacă licitațiile sunt finalizate în 2026, sistemul ar putea deveni complet operațional în vara lui 2027.

Totuși, unii avertizează că acest termen este optimist și că, realist, implementarea completă ar putea avea loc abia în 2028, din cauza duratei procedurilor de achiziție, montajului și integrării cu serverele Poliției.

Unde vor fi montate camerele radar

Cele 400 de camere radar de pe drumurile naționale vor fi amplasate în 136 de puncte, pe aproximativ 1100 km de traseu. Cele mai vizate șosele sunt:

• DN1 – 28 puncte
• DN6 – 24 puncte
• DN2 – 22 puncte
• DN17 – 18 puncte
• DN7 – 17 puncte
• DN67 – 14 puncte
• DN11 – 13 puncte

Restul punctelor vor fi stabilite în funcție de condițiile din teren.