Memorialul Ipotești – Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” anunță organizarea Zilei Naționale a Lecturii – ediția 2026 într-un format nou, dedicat lecturii din opera unui scriitor reprezentativ al literaturii române. Evenimentul se va desfășura în perioada 12–13 februarie 2026 și se adresează în special elevilor și cadrelor didactice. Pentru ediția din acest an, organizatorii propun genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

Participanții sunt invitați să descopere o selecție din opera poetică a scriitorului Constantin Abăluță, una dintre vocile importante ale literaturii române contemporane. Pentru a sprijini activitatea de lectură, Memorialul Ipotești pune la dispoziția elevilor și profesorilor materiale dedicate, care includ texte selectate din creația poetică a autorului, precum și materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță citește din propria operă, oferind publicului ocazia de a intra în contact direct cu universul său poetic. Lecturile vor avea loc pe parcursul celor două zile, 12 și 13 februarie 2026, în unități de învățământ și spații culturale care aleg să se alăture inițiativei.

Programul se va încheia vineri, 13 februarie 2026, cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, producție realizată de Casa de pariuri literare. Evenimentul va avea loc de la ora 13:30, la Cinema Unirea Botoșani, iar intrarea este liberă. Prin acest nou format, Memorialul Ipotești își propune să încurajeze lectura și dialogul dintre elevi, profesori și literatura română contemporană, oferind un cadru accesibil și coerent pentru apropierea de poezie.

În același context al Zilei Naționale a Lecturii, ediția 2026, se înscriu două proiecte educative în parteneriat. Proiectul Muzeograful – povestitor și ghid al imaginarului eminescian este inițiat de Colegiul Național „A.T. Laurian” (profesor Anca Grădinaru) și derulat în parteneriat cu Memorialul Ipotești (muzeograf Oana Buzatu-Iliescu) în data de 12 februarie 2026 la Colegiul Național „A.T. Laurian”. Proiectul urmărește apropierea elevilor de lectură prin intermediul unei experiențe culturale autentice, fiind o abordare interactivă și emoțională a lecturii care îl are ca punct de reper pe Mihai Eminescu cititorul.

Cel de-al doilea proiect, Lectură și creativitate, se derulează sub forma unui atelier handmade de confecționare semne de carte și este realizat în parteneriat cu Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoșani. Elevii participanți la atelier vor realiza semne de carte din fetru pornind de la primele două strofe ale poemului eminescian Luceafărul, iar fiecare semn va fi unic, creat cu îndemânare de tinerii meșteri iubitori de lectură și handmade. În partea a doua a programului, sub îndrumarea d-nei prof. Dana Ramona Căruntu, elevii clasei a IV-a A vor participa la activitatea Lectura-dialog al sufletelor. Atelierul va avea loc în Mediatecă/ Sala de ateliere a Memorialului Ipotești și va fi coordonat de muzeograf Magda Atănăsoie.

Planeta Jupiter nu este atât de mare precum s-a crezut, conform unor noi măsurători realizate de sonda Juno.Astfel, dimensiunile planetei gigantice Jupiter nu sunt atât de mari precum s-a crezut, arată noile măsurători realizate de sonda Juno, aparținând NASA și publicate într-un articol recent în jurnalul Nature Astronomy, transmite miercuri Space.com, citat de Agerpres.

„Manualele vor trebui actualizate”, a declarat Yohai Kaspi de la Institutul Weizmann din Israel într-un comunicat. „Dimensiunea lui Jupiter nu s-a schimbat, desigur, dar modul în care o măsurăm s-a schimbat”.

Despre Jupiter

Jupiter este o planetă gigantică gazoasă și, pe deasupra, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

Manualele menționează în prezent că Jupiter are un diametru de 142.984 kilometri la ecuator și 133.708 km de la un pol la altul.

Cu alte cuvinte, Jupiter este mai plat la poli decât la ecuator, rezultatul rotației sale rapide (puțin sub 10 ore) care creează o protuberanță ecuatorială.

Cu toate acestea, noile măsurători, realizate prin intermediul sondei spațiale Juno, aflată în prezent pe orbita giganticei planete gazoase, reduc cu aproximativ 8 km diametrul ecuatorial și cu aproximativ 24 km pe cel de la pol la pol, scrie Agerpres.

Măsurătorile anterioare

Măsurătorile anterioare proveneau de la misiunile Pioneer 10 și 11 și Voyager 1 și 2 ale NASA, însumând doar șase puncte de date în total, în timp ce Juno a reușit să adauge încă 26 de măsurători.

Juno survolează planeta Jupiter pe o orbită alungită începând cu 2016, dar de la extinderea misiunii sale în 2021, Juno a trecut la o traiectorie diferită care îi permite să survoleze îndeaproape sateliții galileeni ai lui Jupiter, precum și să treacă prin spatele lui Jupiter, așa cum se vede de pe Pământ, lucru pe care anterior nu-l făcea niciodată.

Pentru a măsura cât de mare este o planetă precum Jupiter, sonda trebuie să treacă prin spatele ei din perspectiva Terrei, în timp ce transmite semnale radio înapoi către Pământ.

Acolo unde semnalele sunt curbate de efectul atmosferei superioare a lui Jupiter sau întrerupte complet de corpul planetei, doar pentru a reapărea pe partea opusă, dezvăluie dimensiunile planetei Jupiter.

Cum pot face câțiva km diferența?

„Am urmărit modul în care semnalele radio se curbează pe măsură ce trec prin atmosfera lui Jupiter, ceea ce ne-a permis să traducem aceste informații în hărți detaliate ale temperaturii și densității lui Jupiter, producând cea mai clară imagine de până acum a formei și dimensiunii planetei gigantice’, a declarat Maria Smirnova de la Institutul Weizmann, care a dezvoltat tehnicile necesare pentru procesarea datelor brute ale sondei Juno.

Deși o diferență de doar câțiva kilometri nu pare foarte mult, raportat la dimensiunile lui Jupiter, ea semnalează de fapt o problemă destul de mare cu privire la modelarea precisă a interiorului acestei planete.

„Acești câțiva kilometri contează”, a spus Eli Galanti de la Institutul Weizmann, coordonatorul cercetării. „Deplasarea razei doar cu puțin permite modelelor noastre ale interiorului lui Jupiter să se potrivească mult mai bine atât cu datele gravitaționale, cât și cu măsurătorile atmosferice”.

Într-adevăr, prin ajustarea dimensiunilor lui Jupiter la cele măsurate de Juno, echipa lui Galanti a descoperit că modelele actuale de ultimă generație care descriu structura densității interioare a lui Jupiter au funcționat și mai bine.

Și, întrucât Jupiter este standardul de aur pentru înțelegerea planetelor gigante gazoase, cu cât îl cunoaștem mai bine pe Jupiter, cu atât astronomii pot înțelege mai bine și alte planete din această clasă.

Foto: NASA

Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a oferit explicații privind decizia controversată de a elimina plata primei zile de concediu medical, de la 1 februarie. Potrivit ministrului, măsura a fost necesară pentru a limita abuzurile din sistem, relatează alba24.ro.

Noile măsuri privind plata concediilor medicale. Economii de 120 de milioane de lei pe lună

„După măsurile din vară, controalele care se fac din vară și nu s-au oprit, numărul de concedii medicale a scăzut semnificativ și s-a înregistrat o economie la bugetul Sănătății de 120 de milioane de lei pe lună, în medie”, a declarat ministrul, în cadrul unei emisiuni la B1 TV.

Ministrul a subliniat că aproape 10% din bugetul național al Sănătății ajungea în această zonă, bani care, spune el, erau luați „de la gura bolnavului” pentru a acoperi concedii medicale inventate.

Alexandru Rogobete a precizat că măsura neplății primei zile de concediu medical a fost gândită ca un instrument de reducere a fraudei, nu ca o sancțiune generală.

„Vorbind plastic, sunt bani pe care-i luam de la gura bolnavului, ca să-i mut în concediile inventate ale unora. Acest fenomen, care a fost ignorat din indolență, nepăsare, frica de a nu agita spiritele, s-a maturizat și am ajuns într-un punct în care nu se mai putea continua”, a completat ministrul.

Cine va avea în continuare prima zi de concediu medical plătită

Rogobete a explicat că ordonanța adoptată în decembrie va fi nuanțată, astfel încât să nu afecteze persoanele cu probleme medicale grave, unde nu poate fi pusă la îndoială buna-credință.

„Această măsură, evident, trebuie nuanțată. Când vorbim de cancer, o femeie gravidă sau o boală rară, evident că nu vorbim de un concediu medical fictiv. Ținta era să reducem frauda, nu să afectăm pe toată lumea. Asta face această OUG care e în transparență pe pagina Ministerului Sănătății – vine să nuanțeze și să reducă măsura de neplată a primei zile de concedii acolo unde nu poate fi pus la îndoială că cineva încearcă să fraudeze sistemul sau să beneficieze de o zi de concediu medical fictivă. Exemplu: cancer, pacienții care fac radioterapie, chimioterapie, cei cu talasemie sau boli rare, gravidele…”, a precizat Alexandru Rogobete.

Astfel, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, bolnavii de cancer care urmează tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, persoanele cu boli rare sau talasemie, gravidele, precum și pacienții care necesită spitalizare de zi.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în urma controalelor, au fost aplicate „amenzi peste amenzi” în cazurile în care s-a constatat acordarea de concedii medicale fictive.

Ministrul Sănătății este de părere că, odată cu diminuarea semnificativă a acestui fenomen, măsura neplății primei zile de concediu medical ar putea fi una temporară și eliminată în viitor.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 19 februarie 2026, ora 11.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt scriitorii Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Evenimentul va avea loc la Liceul „Alexandru cel Bun” din Botoșani și va fi moderat de Lucia Țurcanu; profesoară-coordonatoare: Ionela Balan.

 MONI STĂNILĂ (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește în Chișinău, unde conduce, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Este redactor-șef al Editurii Prut.

În 2007 a publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe), iar în 2009 și-a făcut debutul în poezie cu Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides). A mai publicat volumele de poezie: Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015; Casa de Editură Max Blecher, 2025), O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de editură Max Blecher, 2020), Ofsaid (Nemira, 2022).

Moni Stănilă este autoarea romanelor Al 4-lea (Tracus Arte, 2013; Polirom, 2024), Războiul solomonarilor (Polirom, 2018), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019), Țipă cât poți (Polirom, 2020) și a cărții pentru copii Prietenii Soarelui (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa; Prut, 2024).

În 2023, a obținut Premiul Radio România Cultural și Premiul „Observator cultural” pentru volumul Ofsaid, cartea fiind tradusă în germană și suedeză. Este laureata Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

ALEXANDRU VAKULOVSKI (n. 1978, Antonești, Ștefan Vodă) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi, revista online „Tiuk!”. A fost redactor-șef al revistei „Stare de Urgență” (2009) și redactor al „Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine” (2010). Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, iar din 2019 realizează, pentru aceeași instituție, interviurile sub genericul „Dialogurile bibliotecii”.

A debutat editorial cu romanul Pizdeţ (Aula, 2002; Polirom, 2020), nominalizat de ASPRO și „România literară” la Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului 2002. În același an, a publicat volumul de poezie Oedip, regele mamei lui Freud  (Aula), urmat de: TU (împreună cu Mihail Vakulovski; Biblioteca de Poezie, 2002), ecstasy (Pontica, 2005), Dați foc la cărți (Tracus Arte, 2012 – Premiul „Transmodernitate” al Ministerului Culturii din Republica Moldova), Priveliști (Charmides, 2017), A cui e casa asta? (Charmides, 2020), Poezia Rock (Prut, 2024).

Este autorul romanelor: Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Idea Design & Print, 2004; Polirom, 2022), Bong (Polirom, 2007), 157 trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Cartier, 2010), Urmuz. Cei dintâi trăsniți (Polirom, 2021). A mai publicat volumul de interviuri Afganii (Tracus Arte, 2016 – nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova) și „povestea”  Ivan Turbincă 2.0 (Editura Muzeelor Literare, 2019).

Volumul de versuri Oedip, regele mamei lui Freud a fost tradus în limba maghiară, iar în limba franceză i-a apărut antologia Père, ouvre la porte.