Connect with us

Actualitate

IN MEMORIAM Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen: „Nu-i greu să trăiești, ci e greu să cumpănești. Această măsură ne-o dă credința, legătura cu Dumnezeu, curăția sufletului”

Publicat

acum 3 luni

Publicitate

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen (25 august 1929 – 20 mai 2020): Cea mai de seamă virtute este dreapta socotință sau măsura, cum spunea înțelepciunea antichității grecești, cumpănirea lucrurilor… Nu-i greu să trăiești, ci e greu să cumpănești. Această măsură ne-o dă credința, legătura cu Dumnezeu, curăția sufletului.

Învățăm religie, dar, dacă nu o însoțim și cu istoria… Vitejia, virtutea înaintașilor noștri! Frumoasă este istoria poporului nostru, frumos se trăiește credința noastră strămoșească, credința noastră ortodoxă.

Frumosul se exprimă în multe feluri, mai greu în cuvânt. Se exprimă în cântec, în joc, în imagine, în portul și în cântecul popular. Ortodoxia promovează această varietate a frumuseții, pentru că toate sunt darurile lui Dumnezeu, crescute și duse la desăvârșire cu osteneala fiecăruia dintre noi.

La Putna trebuie să simțim mai mult decât putem vorbi. Când eram ghid aici, dacă era timp la dispoziție, o explicație dura și două ore. Și plecau oamenii de aici înțelegând – mai ales cei mai mari, de liceu, studenții – că religia nu este opiu pentru sufletul omului. Este cultură, civilizație, artă, credință, este înălțare sufletească. Când pășim pe poarta mănăstirii suntem alții, așa cum trebuie să fim.

Când venim la Mănăstirea Putna ne este de ajuns că am venit și ne-am închinat la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, mormânt pe care Mihai Eminescu l-a numit „Altarul conștiinței noastre naționale”. Un mormânt sfânt, un loc sfânt cu adevărat, pentru toată lumea, chiar și pentru străini. Când venea câte un grup de străini și stăteau în fața mormântului, citeam pe fețele lor o transfigurare, un fior. Simțeau că se află în fața unui loc sfânt, fără să le spun un cuvânt. Puțin cunoșteau ei despre Ștefan cel Mare, însă simțeau că în acel mormânt este înmormântat un om deosebit.

Viața lui de sfințenie, a omului cu păcate mărturisite și iertate de Dumnezeu, a omului apărător al întregii creștinătăți, atletul lui Hristos, ctitor de biserici, milostiv, drept, judecător cu dreptate, iertător din toată inima al ucigașului tatălui său. Acesta e Ștefan cel Mare!

Publicitate

Fragmente din cuvântările de la înmormântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen

Urmând învățăturii Sfintelor Scripturi și ale Sfinților Părinți ai Bisericii, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a străduit ca în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților să fie înmulțite faptele iubirii milostive, prin înființarea mai multor instituții și așezăminte social-filantropice în vederea ajutorării orfanilor și copiilor din familii cu posibilități financiare limitate (3 așezăminte pentru copii), precum și pentru ajutorarea persoanelor în vârstă sau defavorizate, ocrotite în 9 cămine de bătrâni. (…)

Conștiința pastorală și misionară a Înaltpreasfințitului Părinte Pimen a îmbinat e­vlavia personală a ierarhului harnic și milostiv, cu lucrarea dinamică pentru binele comun; prețuirea față de lucrarea înaintașilor săi, cu sentimentul datoriei morale de a continua lucrarea lor în prezent.

Născut în perioada interbelică, trăind din plin timpul războiului, martor al întregii perioade comuniste și participant la durerile fără de sfârșit ale mult așteptatei renașteri a României post-decembriste, Înaltpreasfințitul Pimen domină acest răstimp în chip smerit și majestuos deopotrivă. (…)

Cuvântul direct, scurt, fără menajamente căldicele, crea sentimentul unui om care nu are timp de pierdut în explicații și justificări inutile. Înfățișarea sa exterioară – prelungire a celei lăuntrice – se apropia de icoanele de la Voroneț. Era, de fapt, o extensiune a acestora. Le-a iubit nespus, a luptat pentru restaurarea lor, s-a întristat nespus în fața indiferenței multora față de acest tezaur identitar al românilor.

Glasul său s-a întrecut cu cel al clopotului Buga atunci când vorbea despre iubirea de țară, despre familie și despre valorile neamului, și tot puternic a rămas atunci când tăia ca fulgerul împotriva nedreptăților pe care unii și alții le-au făcut Bisericii și oamenilor. Mâinile lui nu doar au binecuvântat pe credincioșii din Bucovina, ci s-au împreunat cu ale meșterilor atunci când a ridicat case pentru cei săraci. Nu doar rasă smerită și odăjdii sfinte a purtat Părintele nostru Pimen, ci și halat de salahor sau, nu de puține ori, frumos pieptar înflorit bucovinean.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen la Mănăstirea Putna – 63 de ani de întâlniri cu părinții Putnei

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen s-a născut la data de 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu, județul Buzău, primind la botez numele de Vasile Zainea.

A urmat seminarul monahal din Mănăstirea Neamț (1948–1951) și studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București (1953–1957). A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamț la 10 martie 1951 sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon în același an.


A venit la Mănăstirea Putna în 1 august 1957. În 6 octombrie 1957 a fost hirotonit întru ieromonah. A fost stareț al mănăstirii în perioada 17 septembrie 1958 – 1 iunie 1961, după care a fost mutat ca duhovnic la Mănăstirea Văratic.

În 1964, a fost adus din nou de către Preasfințitul Gherasim la Putna, pentru a fi ghid aici. A împlinit această ascultare până în 1974, când a fost mutat ca stareț la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – Suceava.

De acum pașii îl vor purta din nou spre Putna, începând cu 1982, când a fost ales Episcop-vicar al Episcopiei Iașilor, la recomandarea Părintelui Patriarh Teoctist, atunci Mitropolit al Moldovei.

În 1991, la recomandarea Părintelui Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen a fost ales și înscăunat Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

În 20 mai 2020, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen a trecut la cele veșnice, la vârsta de 90 de ani, după o păs­tori­re de 29 de ani a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

A cuprinde într-un articol de revistă legătura Înaltpreasfințitului Părinte Pimen cu obștea Mănăstirii Putna e greu. Este o legătură adâncă, profundă; e o viață de om. Poți să scrii o carte. A fost viețuitor, ghid, stareț al mănăstirii. S-a format împreună cu părinții de aici. A fost alături de Părintele Dosoftei Morariu, de Părintele Calinic Lupu, de Preasfințitul Gherasim Putneanul, de Părintele Stareț Iachint Unciuleac.

În cei 29 de ani în care a fost Păstor al Arhiepiscopiei noastre, Putna și-a urmat an de an drumul său, în strânsă legătură cu Înaltpreasfinția Sa. A vegheat asupra vieții mănăstirii, în toate aspectele ei: obștea și gospodărirea, cât și slujirea pe care mănăstirea o aduce credincioșilor, prin primirea pelerinilor și activități religioase și cultural-patriotice.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale au fost săvârșite tunderile în viața monahală pentru părinții mănăstirii și hirotoniile clericilor mănăstirii, foarte multe chiar de Înaltpreasfinția Sa.

În acești ani a slujit mereu la Putna de hramul mănăstirii, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, de sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare, 2 iulie, a treia zi de Crăciun, asistând la concertul de colinde din incinta mănăstirii, și cu alte prilejuri. Ultima dată când a slujit la Putna a fost în 15 august 2019, când a săvârșit ultima hirotonie întru ieromonah pentru un viețuitor al mănăstirii.

În anul 2004, când s-au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, a fost prezent mult la Putna. A avut un cuvânt important de spus în marile dificultăți pe care le-am întâmpinat când a fost realizată pictarea din nou a bisericii.

Adesea, pașii l-au purtat la mănăstire cu oaspeți, clerici și mireni, ortodocși și de alte credințe, români și străini, uneori făcând el însuși ghidajele. Cunoștea foarte bine muzeul și mănăstirea, de pe vremea când a viețuit aici, când a avut și ascultarea de ghid.

La mormântul Sfântului Ștefa

n cel Mare

A participat la desfacerea mormintelor voievodale din Mănăstirea Putna. A fost unul din cei trei părinți care, pe timpul nopții, s-au strecurat în biserică și s-au uitat prin colțul rupt al lespezii care acoperea cripta cu rămășițele pământești ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și le-au văzut. El, cu Preasfințitul Gherasim și cu Părintele Stareț Iachint. Și povestea: „Sfântul Ștefan avea capul plecat spre stânga, osemintele erau pe 13 bare de fier și era acoperit cu mantia domnească. Unii, văzând mantia, au crezut că este mantie călugărească. Dar nu – era mantie domnească.”

Doina lui Eminescu

În perioada în care a fost ghid la Putna, se știa că, împreună cu părintele stareț Iachint Unciuleac, vorbește cu multă dragoste și râvnă despre granițele adevărate ale românilor, despre frații noștri din Basarabia și cei din nordul Bucovinei, care au rămas în afara României după pactul Ribbentrop-Molotov și al Doilea Război Mondial.

Rostea poezia Doina cu mult curaj. Și călugării de la Putna au fost pârâți că rostesc această poezie, care era interzisă, pentru că vorbea de Basarabia și de celelalte ținuturi românești înstrăinate. Mitropolitul Iustin al Moldovei a fost nevoit să vină la Putna cu Emil Bobu, președinte al Sfatului Popular Regional Suceava, ca să îi ancheteze pe călugări.

Au fost întâmpinați de Părintele Gherasim, viitorul episcop, și de Părintele Pimen, ghid al mănăstirii. La întrebarea arhiereului: „Ei, ce mai este pe aici?”, părinții au înțeles că au fost pârâți că au spus poezia Doina. Părintele Pimen a spus: „Înaltpreasfinția Voastră, suntem solicitați să mai spunem poezia Doina.” Atunci, Mitropolitul Iustin, după cum povestea Înaltpreasfințitul Pimen, se îndreaptă către Emil Bobu și îi spune: „Voi de ce nu publicați poezia aceasta, Doina lui Mihai Eminescu, și ne puneți pe noi în situații neplăcute? Ia publicați-o, ca să nu mai fie probleme!” Astfel, Mitropolitul Iustin a știut să ia apărarea călugărilor putneni.

Regele Mihai de Paști, 1992

În 1992, de Paști, a fost un moment important și pentru Putna, dar și pentru neamul românesc. Regele Mihai a venit la Mănăstirea Putna pentru a participa la sărbătoarea Învierii Domnului. Această vizită a fost făcută la invitația Înaltpreasfințitului Pimen, care a spus atunci:


„Orice fiu al pământului nostru strămoșesc dorește ca măcar o dată în viață să vină la Putna să se închine la mormântul lui Ștefan cel Mare. Această dorință sfântă, care stăpânește și inimile Majestăților Voastre, s-a împlinit astăzi. Ungerea de Rege, pe care ați primit-o după datina românească temeluită pe cuvântul Sfintei Scripturi, rămâne, potrivit învățăturii Bisericii, ca o pecete care nu se poate șterge niciodată, asemenea peceții pe care o primim în Sfânta Taină a Botezului. Darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi, scrie Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani.”

Serbări patriotice și oaspeți de cinste

A participat, de asemenea, la Putna, la mai multe serbări în cinstea Sfântului Ștefan, serbări studențești, serbări cu caracter patriotic și la vizite ale românilor din Basarabia și nordul Bucovinei, pe care ne îndemna mereu să-i sprijinim, uneori tipărind și mici broșuri cuprinzând cuvinte ale lui Mihai Eminescu sau ale altor autori, cuvinte patriotice, pentru a-i întări pe românii din țară și din afară în identitatea lor.

A participat și la tabere pentru copii și elevi, bucurându-se să îi vadă la mănăstire și spunându-le cum, cu câteva decenii în urmă, părinții sau bunicii lor au fost și ei în aceste locuri sfinte.

Cu multă dragoste a binecuvântat legătura mănăstirii cu clerici și cu mănăstiri ortodoxe din străinătate. L-a cinstit în chip deosebit pe părintele Policarp Matzaroglu, de la Mănăstirea Macri din Grecia, o mănăstire cu care avem o legătură frumoasă. La fel, a sprijinit legătura cu Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei: trei ucenici ai Patriarhului Ioan au viețuit la noi la mănăstire în perioada efectuării studiilor în România, iar Patriarhul Ioan a participat la serbarea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Putnei, în 2016.

Zidiri în piatră și zidiri culturale

Cu bucurie a binecuvântat și a venit la fața locului la toate locașurile sfinte care s-au înălțat în acești ani: mai întâi refacerea Sihăstriei Putnei, în 1990–1996, apoi Paraclisul Sfântul Voievod Ștefan pe dealul Sion, Schitul Salaș, începerea Schitului din Poiana Jiji și altele.

În 1996, a avut inițiativa înființării unui arhondaric pentru a veni în întâmpinarea pelerinilor și, mai ales, a elevilor, a studenților și a persoanelor cu posibilități materiale reduse, Arhondaricul „Sfântul Nicolae” care la început a fost făcut din lemn și care apoi s-a refăcut din zid și căruia i s-a adăugat și biserica Sfântul Nicolae.

Un alt eveniment frumos pe care l-a binecuvântat din toată inima și la care a participat a fost Simpozionul „Ștefan cel Mare și Sfânt. Atlet al credinței creștine”, din anul ștefanian 2004, care a fost urmat de înființarea la mănăstire a Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”. La colocviile științifice organizate în cadrul acestor centre, participa atât la Te Deum-ul de început, cât și la unele ședințe, atât cât timpul îi permitea, ascultând, dintr-un colț al mesei, cu atenție comunicările și îndemnându-i pe participanți să-și folosească talantul pe care l-au primit și să slujească prin știința lor pe Dumnezeu și neamul nostru românesc.

Cu binecuvântarea sa, acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta a lăsat în testament să fie înmormântată la Mănăstirea Putna și s-a săvârșit aici înmormântarea ei. Apoi, împreună cu regretatul Dan Hăulică, s-au pus bazele Fundației „Credință și Creație” la mănăstire.

În general, la orice manifestare culturală, spirituală și, în mod deosebit, patriotică, era prezent cu o bucurie de nedescris. Îmbrățișa și aprecia în mod deosebit pe toți cei care organizau astfel de manifestări.

Canonizarea Sfinților Putneni

O încununare a acestei legături cu Putna o vedem în canonizarea Sfinților Putneni. El a fost legat de Sfinții Putneni, având mare evlavie la ei. Milostenia, pe care și el o făcea și spre care îndemna, l-a legat foarte mult de Sfântul Iacob Putneanul, care a fost un ierarh milostiv și apărător al familiei și al poporului. O asprime a vieții monahale, pe care mereu a cultivat-o în faptă și cuvânt, l-a legat de Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, de Sihăstria Putnei, schitul mănăstirii din veacul al XVIII-lea unde viețuiau monahii care doreau viață mai înaltă, mai retrasă, cu mai multă rugăciune și mai puțină împrăștiere în lucruri lumești. Acolo și-a ales locul pentru mormânt.

Pe 15 iunie 2016, așezat pe un scăunel, uimit, a asistat de la început și până la sfârșit la desfacerea mormântului Sfântului Iacob Putneanul și la scoaterea sfintelor moaște.

Cu mulțumire pentru tot ceea ce a făcut pentru Mănăstirea Putna, ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să îl odihnească în Împărăția Sa, împreună cu sfinții strămoși viețuitori și ctitori ai mănăstirii, cu eroii și sfinții acestui neam.

Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. XIII/2020

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Biserica vie a Sfintei Teodora de la Sihla. A doua prăznuire a hramului în Botoșani. Popas duhovnicesc cu zeci de preoți și credincioși

Publicat

acum 15 minute

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

La Botoșani, o nouă parohie prinde viață în mijlocul unei comunități care dă semne că se întoarce la valorile credinței. Parohia „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, aflată la al doilea hram, strânge în jurul său credincioși hotărâți să ridice din temelii un nou lăcaș de cult, simbol al rezistenței prin credință.

Părintele Cătălin Ailenei, tânărul preot aflat în fruntea acestei misiuni, cheamă botoșănenii să devină ctitori ai unei biserici care, deocamdată, trăiește doar în inimile celor ce o visează. Botoșaniul trăiește o mângâiere duhovnicească, ridicarea unui nou altar de rugăciune, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Este o lucrare care nu se măsoară în cărămizi și beton, ci în evlavie și jertfelnicie, în încrederea că Dumnezeu lucrează prin oameni, iar oamenii devin unelte vii ale harului.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” din Botoșani, desprinsă anul trecut din Parohia „Pacea”, a sărbătorit, ieri, cel de-al doilea hram, nu într-o biserică de zid, ci într-o biserică vie, formată dintr-o obște de credincioși care și-au făcut din suflet altar. Și chiar dacă locul de rugăciune încă nu s-a înălțat din temelii, sărbătoarea a fost prilej de mare bucurie duhovnicească.

La Biserica „Buna Vestire”, prin bunăvoința părintelui paroh Dan Afloarei, care a oferit adăpost acestei tinere parohii, s-a săvârșit, miercuri seară, Slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți condus de părintele protopop Petru Fercal. Cuvintele părintelui Dan Afloarei, rostite cu blândețe, au întărit sufletele celor prezenți: „Temerarii trebuie respectați. Părintele Cătălin a venit să construiască o biserică în vremuri foarte grele. Dar o lucrare a lui Dumnezeu nu se poate face decât în echipă.”

Și ce echipă mai frumoasă poate exista decât aceea a credincioșilor care, seară de seară, își unesc rugăciunea pentru ca un vis să prindă contur? Deși nu există încă o biserică de piatră, biserica vie, formată din credincioșii închinători ai Sfintei Teodora, s-a dovedit a fi mai mare decât orice catedrală, încât la slujbă nu aveai unde să arunci un ac, mulți oameni stând afară, dar legați prin suflet de altarul dinăuntru.

La strană, cântăreții bisericești au umplut sufletele de pace și nădejde. Cântarea „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne…” a fost ca o revărsare de lumină peste inimile celor prezenți, într-un moment de rugăciune ce va rămâne întipărit în istoria acestei parohii.

Publicitate

În cuvântul său, părintele protopop Petru Fercal, acest arhiereu al cuvântului, a subliniat frumusețea acestei lucrări de început: „Să păstrăm dragostea de Biserică, așa cum ne-au învățat strămoșii noștri. Prin osteneala părintelui Cătălin și prin ajutorul lui Dumnezeu, Botoșaniul va avea încă un altar al luminii, unde sufletele să se mântuiască”.

În fața unei asemenea provocări, părintele Cătălin Ailenei a mărturisit cu emoție că această cale nu poate fi urmată decât cu sprijinul celor care iubesc Biserica: „Sfânta Teodora nu ne va lăsa. Știu că fiecare rugăciune, fiecare mână de ajutor, fiecare jertfă se va întoarce în dar duhovnicesc pentru toți cei care pun suflet în această lucrare”.

Este important de precizat că Biserica „Buna Vestire” nu are ca al doilea hram sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla, ci doar găzduiește temporar slujbele oficiate de părintele Cătălin, până când, cu ajutorul lui Dumnezeu, parohia își va vedea ridicat propriul paraclis și apoi biserica mult dorită.

Astăzi, credincioșii Botoșaniului sunt chemați nu doar să privească, ci să devină ctitori ai unei lucrări sfinte. Să urmeze pilda înaintașilor care, în vremuri poate mai grele decât cele de acum, au zidit biserici ca semn al dragostei față de Dumnezeu și al mărturisirii credinței.

A fi ctitor nu este doar un gest de donație, ci o chemare la împreună-lucrare cu Hristos. Numele ctitorilor va fi zugrăvit în pronaosul bisericii, dar va fi scris și în Cartea Vieții. Rugăciunile rostite pentru ctitori la fiecare Sfântă Liturghie sunt mărturie că binefacerea nu se pierde niciodată înaintea lui Dumnezeu.

Parohia „Sfânta Teodora de la Sihla” nu ridică doar ziduri, ci o biserică vie împodobită cu florile minunate ale credinței adevărate.

Joi, credincioșii sunt așteptați la Sfânta Liturghie în cinstea Sfintei Cuvioase Teodora, la Biserica „Buna Vestire”

Citeste mai mult

Eveniment

Bacalaureat 2025, sesiunea de toamnă: Probele scrise încep pe 11 august. Ghid pentru candidați și modele de subiecte

Publicat

acum o oră

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

Bacalaureat 2025, sesiunea a doua: probele scrise încep din 11 august. Până atunci, în perioada 4-8 august se desfășoară probele de competențe. Primele rezultate vor fi comunicate în 18 august, până la ora 12.00. Candidații vor putea cere să-și vadă lucrările corectate, înainte să depună contestații, informează alba24.ro.

Rezultatele finale vor fi cunoscute în 26 august.

Candidații mai au câteva zile să-și consolideze cunoștințele pentru a participa la probele scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Probele scrise

Proba obligatorie este la:

  • matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, toate profilurile din filiera tehnologică şi profilul militar şi profilul pedagogic – specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională
  • istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate mai sus

Proba la alegere este la:

  • fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională
  • geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui menţionat

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: reguli la examen

În sălile în care se vor desfășura probele scrise, candidații nu vor avea voie să intre cu obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), mijloace electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, nu pot avea în săli manuale, dicționare, notițe sau însemnări. Toate acestea le vor lăsa într-o sală special amenajată în centrul de examen.

Publicitate

Accesul în săli se face până la ora 8.30, iar proba începe de la ora 9.00, după distribuirea subiectelor. Candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Aceștia vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen.

La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: ce este interzis

Candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua. Cum se poate corecta o greșeală

Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive, doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate.

Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către asistenţi. Se menţionează pe ele „Anulat”, se semnează de către asistenţi şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: cum pot fi vizualizate lucrările. Cum se depun contestații

Candidații pot cere să-și vadă lucrările proprii, după afișarea rezultatelor inițiale.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. Iar vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

Bacalaureat 2025 sesiunea a doua: Promovarea examenului

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

  • susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
  • susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
  • obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Calendar Bacalaureat 2025 sesiunea a doua

  • 14—21 iulie 2025 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
  • 4—5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 5 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 6 august 2025 Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 7—8 august 2025 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
  • 11 august 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 12 august 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 13 august 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 14 august 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 18 august 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
  • 19—20 august 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
  • 26 august 2025 Afișarea rezultatelor finale

Bacalaureat 2025: subiectele și baremele din prima sesiune

Bacalaureat 2025: bareme și subiecte – proba scrisă de Limba și literatura ROMÂNĂ – 10 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Matematică – 11 iunie

Bacalaureat 2025: Subiecte și bareme Istorie – 11 iunie

Bacalaureat 2025. Subiecte și bareme proba la alegere – 13 iunie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Anatomie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Biologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Chimie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Fizică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Informatică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Geografie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Logică

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Economie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Psihologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Sociologie

Bacalaureat 2025: subiecte și bareme Filosofie

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul de 34 de ani, din Vorniceni, care a intrat cu mașina în gardul unei gospodării, a fost plasat în arest la domiciliu

Publicat

acum o oră

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

Polițiștii botoșăneni au dat dovadă de împlicare în scopul prinderii persoanei bănuite de comiterea acestor infracţiuni la regimul rutier și tragerea acestuia la răspundere penală .

La data 06 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești au emis ordonanță de reținere , pe numele unui tânăr, de 34 de ani, din comuna Vorniceni .

În fapt, la data de 5 august 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.9 Vlăsinești au fost sesizați cu privire la faptul că un șofer, în timp ce conducea pe drumul public din comuna Vorniceni, ar fi impactat gardul unei bătrâne, de 68 ani, din aceeași localitate iar după impact, tânărul ar fi părăsit locul producerii evenimentului .

Polițiștii au procedat la căutarea conducătorului auto pe raza localității Vorniceni, iar la scurt timp, au identificat conducătorul auto, un tânăr, de 34 ani, din comuna Vorniceni, iar în urma testării acestuia cu aparatul etilotest, a rezultat o valoare de 1,24 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Acesta a fost condus la o unitate medicală, unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior, conform buletinului de analiză toxicologică, la prima proba recoltată a rezultat o imbibaţie alcoolică de 2,67 g/l alcool pur în sânge.

Totodată, în urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constat faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar utilajul agricol nu este înmatriculat.

Publicitate

În urma probatoriului administrat, la data de 06 august 2025, tânărul a fost prezentat Judecătoriei Săveni cu propunere de arestare preventivă, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus arestul la domiciliu pentru 30 de zile pentru sâvârşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoana fără permis de conducere și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și distrugere.
!!!
Reținem faptul că Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani manifestă toleranță zero pentru cei care conduc autovehicule sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe.

Nu conduceţi autovehicule dacă nu dețineți permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul ori dacă aveți dreptul de a conduce suspendat sau anulat!

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (375)

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 06.08.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DICȚIONAR SPECIAL

 

 

 PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.

Publicitate

Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

 

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

 

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: Formularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

 

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

 

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

 

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

 

HIPERNOMADISMUL: Concept introdus de Jacques Attali în cartea sa „Scurtă istorie a viitorului”. El defineşte astfel noul tip de migrare pe care Adrian Majuru, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021, îl explică astfel: „Dezvoltarea socială va avea ca impact sfârşitul geografiei ca delimitări obiective şi de aici nomadismul istoric va prelua caracteristica fluidă a noului continent unde va migra”. Adrian Majuru extrage următoarele caracteristici ale hipernomadismului: 1. „virtual mai degrabă decât clasic, va avea un caracter de ubicuitate”; 2. „calităţile de călător vor fi un atuu la angajare, iar noile meserii care vor apărea vor fi reglementate de noul nomadism”; 3. „competiţia va fi tot mai severă”; 4. ” cunoştinţele vor deveni un factor major de remodelare profesională”; 5. „perfecţionarea continuă va determina logistica performanţei”; 6. „timpul va deveni cea mai preţioasă marfă”; 7. „turismul va însemna căutarea liniştii şi a singurătăţii”; 8. „lipsa de timp va fi singura criză reală”; 9. „pentru generaţiile viitoare vor rămâne aceleaşi numai timpul pentru a dormi şi timpul pentru a iubi”; 10. „tehnologiile vor duce durata medie a vieţii la 120 de ani, iar săptămâna de lucru va avea 25 de ore”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending