Connect with us

Actualitate

În ce condiții vor putea reveni elevii exmatriculați, la școală. Ce s-a aprobat în Parlament

Publicat

Publicitate

Proiectele legilor Educației se află în dezbateri în comisia de învățământ din Camera Deputaților, iar posibilitatea de exmatriculare a elevilor-problemă a fost din nou introdusă în legislație.

Amendamentul scris de ministerul Educației și susținut de PNL și PSD a fost aprobat de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor. Până în 27 aprilie, parlamentarii vor supune la vot peste 1000 de amendamente la legile Educației.

Amendamentul aprobat:

  • ”Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai in situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație a celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație”.

Precizările ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, prezentă la comisia de învățământ în cadrul dezbaterilor, a declarat că ministerul susține acum acest amendament având în vedere situaţiile din ultimele luni de violenţă în şcoală:

“Acest amendament permite exmatriculare pentru cazurile extrem de grave, sigur, cu o procedură care să asigure dreptul la contestaţie, dreptul la apărare etc. şi sigur că această exmatriculare nu înseamnă că nu se poate reînmatricula elevul la altă unitate de învăţământ şi, sigur că da, după ce există un program în care să existe consiliere, să existe ajutorul necesar pentru îndreptarea comportamentului.

Considerăm însă că, având în vedere situaţiile din ultimele luni de violenţă în şcoală, trebuie să avem prevederi.

Publicitate

Ne-am uitat şi la ceea ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene care, chiar dacă învăţământul este obligatoriu şi garantat, au această posibilitate de exmatriculare din unitatea de învăţământ pentru cazurile cele mai grave”, a declarat Deca, potrivit edupedu.ro.

Condiții pentru reînmatriculare

Potrivit ministrului, decizia privind reînmatricularea în acelaşi an şcolar sau în cel următor va fi stabilit “prin legislaţie secundară”, pentru că fiecare caz este aparte.

“Cred că fiecare caz este aparte şi, în funcţie de evaluarea profesioniştilor, se poate determina dacă reintegrarea se poate face imediat sau este nevoie de o perioadă de consiliere, de îndreptare de reevaluare şi aşa mai departe”, a adăugat Ligia Deca.

Potrivit amendatmentelor aprobate, după exmatriculare, vor avea drept de reînscriere, în anul următor, elevii din învățământul obligatoriu – mai puțin pentru cei din cursurile primare –, în cazul abaterilor foarte grave. Acestea sunt reprezentate de situațiile în care prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă.

Anterior, în varianta proiectelor legii educației, adoptată de Guvern și trimisă la Parlament pentru dezbatere, ministerul Educației nu susținea exmatricularea elevilor în nici o situație.

Sancțiuni pentru elevi

Art. 1022

(1) Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 102^1 alin. (2)-(5).

(2) Analiza disciplinară poate fi inițiată de personalul școlar în urma unei încălcări a regulamentelor unității de învățământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul și părinții/tutorii legali sunt informați cu privire la natura încălcării și sunt convocați la o întâlnire formală.

(3) Elevii au dreptul la apărare și nu pot fi supuși unor sancțiuni colective.

(4) Pentru a putea fi sancționați, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unității de învățământ, în cadrul activităților extrașcolare sau în cadrul activităților desfășurate în mediul online.

(5) Sancțiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcție de gravitatea faptei, sunt:

  • a) observație individuală;
  • b) mustrare scrisă;
  • c) retragerea temporară sau pe durata întregului an școlar a burselor de care beneficiază elevul;
  • d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
  • e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
  • f) preavizul de exmatriculare;
  • g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în aceeași unitate de învățământ;
  • h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul școlar următor, în altă unitate de învățământ;
  • i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învățământul postliceal.
  • (6) Toate sancțiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât și părinților/tutorilor legali. Sancțiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.

(7) Sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este interzisă în orice context.

(8) Violența fizică sub orice formă se sancționează conform dispozițiilor legale în vigoare.

(9) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învățământul primar.

(10) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) și g) se pot aplica în învățământul obligatoriu numai în situații foarte grave, când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă.

(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maxim 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.

(12) Elevii care au fost sancționați conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenție psihologică și psihoterapie precum și de activități remediale.

(13) Sancțiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoțite și de scăderea notei la purtare.

(14) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul Elevilor prevăzut la art. 102^1, alin. (8).

(15) Procedura de aplicare a sancțiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:

  • a) informarea elevilor și a părinților/tutorilor legali;
  • b) intervievarea elevilor, în prezența părinților/ tutorilor legali;
  • c) după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotârîrea Guvernului nr.  49/2011 și a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;
  • d) oferirea posibilității de contestare a sancțiunii;

(16) În procesul de sesizare și analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinții/ tutorii legali se realizează în absența elevilor, într-un spațiu dedicat, care asigură confidențialitatea, în prezența consilierului școlar și a mediatorului școlar, dacă este necesar.

(17) Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unității de învățământ sunt obligați să acopere, în conformitate cu prevederile art. 1357-1374 din Codul civil, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparațiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.

(18) În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor școlare primite gratuit, elevii vinovați înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu și tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancționați cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor școlare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

22 decembrie: Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii

Publicat

Publicitate

Românii marchează astăzi Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, o zi care este sărbătorită în fiecare an la data de 22 decembrie și care reamintește de sacrificiul a peste 800 de tineri pentru câștigarea libertății.

Prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 258/2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertăţii României, ziua de 22 decembrie a fost declarată ”Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, potrivit https://www.cdep.ro/.

Senatorii au adoptat la 14 iunie 2011 propunerea legislativă prin care ziua de 22 decembrie este declarată Ziua Victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii. Propunerea iniţiată de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale PDL, PSD, PNL şi minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost aprobată de Senat cu 96 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi şase abţineri. Iniţiatorii au susţinut în expunerea de motive a propunerii legislative că este necesară promovarea, în mentalul colectiv, a importanţei zilei de 22 decembrie, ca dată ce a marcat începutul democraţiei în România. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată în cazul acestei propuneri.

Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 are ca titlu ”Lege privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, iar Articolul 1 are următorul cuprins: „Art. 1 – Se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.”. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit https://www.cdep.ro/.

Decretul nr. 948 din 6 decembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 258/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decembrie 2011.

* * *

Publicitate

Începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu a fost ziua de 16 decembrie 1989. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea „Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009).

„A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, subliniază Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

* * *

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În scurt timp, Piaţa Maria este ocupată de câteva sute de persoane, care scandează „Libertate”, „Dreptate” şi care cântă „Deşteaptă-te, române!”. Coloanele de manifestanţi se îndreaptă spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR). Sunt mobilizate forţele de ordine ale Ministerului de Interne, ale Miliţiei, armata, gărzile patriotice, pompierii. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă, gaze lacrimogene. Au loc ciocniri violente între demonstranţi şi forţele de ordine. Se operează arestări.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă „Jos cu Ceauşescu!”. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare; manifestanţilor li se alătură muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Nu vă fie frică!”. Comitetul judeţean al PCR este luat cu „asalt” de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

 

 

La 17 decembrie 1989 muncitori, locuitori şi studenţi din Timişoara se îndreaptă spre Piaţa Operei rostind îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii comuniste.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


Din dispoziţia lui Nicolae Ceauşescu, sunt trimişi la Timişoara, în ajutorul conducerii locale a judeţului: generalul Velicu Mihalea, adjunct al şefului Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (DSS), colonelul Filip Teodorescu de la Direcţia a III-a Contraspionaj din DSS şi alţi ofiţeri superiori. Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR, este numit comandant unic pentru Timişoara. El se deplasează la Timişoara, însoţit de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Florea Comşa, colonelul Gheorghe Radu ş.a., în vederea coordonării acţiunilor represive. La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor; sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni. Peste 20.000 de membri ai „gărzilor patriotice” din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara; înarmaţi cu bastoane, ei aveau misiunea să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează. O parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii, o altă parte este oprită pe drum şi face cale întoarsă.

 

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; intervenţia forţelor de ordine împotriva demonstranţilor, 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, ameninţă liderul comunist. În toate întreprinderile şi instituţiile din ţară se face de gardă 24 de ore din 24 de ore, se întăresc măsurile de pază şi securitate, atmosfera devenind foarte încărcată, dacă nu explozivă. Pe străzi circulă patrule formate dintr-un miliţian, un militar în termen şi un membru al gărzilor patriotice.

În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”. Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: „Armata e cu noi!”.

Un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, sunt incinerate la crematoriul „Cenuşa”.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: „Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”.

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES


Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor. Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), se reîntorc în grabă la Bucureşti.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara, acestea fiind cunoscute însă pe larg prin emisiunile în limba română ale principalelor posturi de radio occidentale, precum şi prin emisiunile de la Budapesta şi Belgrad.

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Hidroelectrica a modificat perioada de transmitere a INDEXULUI pentru luna decembrie: Iată noul interval

Publicat

Publicitate

Hidroelectrica a anunțat că a schimbat perioada de transmitere a indexului în luna decembrie.

Mai exact, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare furnizor de energie electrică din România, a anunțat recent că perioada pentru transmiterea indexului autocitit a fost extinsă în luna decembrie, relatează alba24.ro.

Mai concret, în această lună, clienții Hidroelectrica vor putea comunica indexul în intervalul 20 – 26 decembrie.

De regulă, perioada de transmitere a indexului este stabilită între zilele de 24 și 28 a fiecărei luni, însă în lunile cu evenimente speciale calendarul este ajustat.

Potrivit reprezentanților Hidroelectrica, comunicarea indexului se poate face:

  • prin telefon – 0800 800 359 (apel gratuit)
  • online prin portalul client, rubrica autocitire
  • utilizând aplicația mobilă iHidro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ASTĂZI: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” revine pe străzile din Botoșani. Programul manifestărilor

Publicat

Publicitate

Botoșaniul găzduiește astăzi cea de-a XLIX-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, un eveniment dedicat păstrării și promovării tradițiilor de iarnă organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani.

Festivalul are loc duminică, 22 decembrie 2024, în centrul municipiului, și promite o experiență de neuitat pentru toți participanții.

Spectacol impresionant cu 36 de formații și 1200 de participanți

Evenimentul va reuni 36 de formații de datini și obiceiuri de iarnă, dintre care 30 din județul Botoșani și 6 din județele vecine, însumând aproximativ 1200 de participanți. Parada tradițiilor va include momente artistice autentice și va oferi ocazia publicului de a redescoperi frumusețea și unicitatea obiceiurilor moldovenești.

Modificări în traficul din centrul orașului

Pentru buna desfășurare a festivalului, traficul va suferi câteva modificări semnificative:

  • Strada Cuza Vodă va fi închisă între orele 9:30 și 22:00.
  • În intervalul 11:00 – 12:00, traficul va fi restricționat pe traseul paradei: Primăria Municipiului Botoșani – Str. Cuza Vodă – Casa Sindicatelor – Liceul „A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Str. Cuza Vodă.

Organizatorii recomandă evitarea utilizării autovehiculelor personale în zona centrală a municipiului pe durata evenimentului.

Recomandări pentru siguranța publicului

Publicitate

Parada va fi însoțită de două trăsuri cu cai, iar participanții sunt rugați să respecte următoarele reguli pentru siguranță:

  • Evitați apropierea de cai, pentru a preveni reacții neașteptate.
  • Nu utilizați obiecte pirotehnice.
  • Evitați consumul de substanțe psihoactive sau alcoolice pe domeniul public.

Parteneri și organizatori

“Evenimentul este posibil datorită sprijinului oferit de Consiliul Județean Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, precum și de instituțiile de ordine publică și siguranță din județ: Inspectoratul de Poliție, Jandarmeria, Poliția Locală, Poliția Rutieră și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Vă așteptăm cu drag să celebrăm împreună tradițiile strămoșești și să întâmpinăm sărbătorile de iarnă cu bucurie!”, a transmis Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

O casă din Săveni, pe punctul de a lua foc după ce proprietarul a pus preparatele din carne la afumat și a plecat

Publicat

Publicitate

A pus preparatele din carne la afumat, dar a lăsat focul nesupravegheat. În lipsa lui, grăsimea scursură s-a aprins. Un vecin a observat flăcările și a dat alarma, a anunțat ISU Botoșani.

Evenimentul a avut loc în această noapte, într-o gospodărie din orașul Săveni.

La caz au ajuns pompierii militari din cadrul Stației  Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă. Aceștia au intervenit rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la o anexă.

Până la sosirea pompierilor, proprietarul a reușit să își scoată carnea din afumătoare.

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani a transmis că trebuie să țineți cont de următoarele recomandări:

▪️ afumătorile nu trebuie amplasate în apropierea clădirilor, a depozitelor de furaje, în magazii, şoproane etc. sau lângă materiale combustibile.

Publicitate

▪️se recomandă ca acestea să fie făcute din cărămidă şi materiale incombustibile.

▪️este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor, prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului.

▪️curațați afumatoarea, astfel încât să evitați scurgerea grăsimii de pe preparatele din carne în locurile fierbinți  sau în contact cu sistemul de producere a fumului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending