Sistemul de supraveghere cu brățări electronice va fi extins, de anul viitor, în mai multe județe. Măsura va fi aplicată însă în două etape. 

Sindicatul Europol notează că extinderea sistemului de monitorizare electronică în noi județe reprezintă un pas important în asigurarea siguranței publice.

Totodată, atrage atenția că măsura aduce provocări pentru Poliția Română.

Extinderea monitorizării cu brățări electronice

Potrivit Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022, despre care Europol precizează că a fost modificată, sistemul de brățări electronice va fi extins astfel:

• în anul 2024, în 20 de județe: Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea
• în anul 2025, în alte 18 județe: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea

Deocamdată, sistemul a fost aplicat în Bucureşti şi Iaşi, Mureş şi Vrancea.

Provocări pentru Poliția Română

”Această decizie reprezintă o mișcare importantă pentru aplicarea legii cât și pentru siguranța victimelor, dar aduce cu sine o serie de provocări semnificative pentru Poliția Română”, potrivit Europol.

Sindicatul amintește, în acest context, de:

• tehnologia învechită și neadecvată la nivelul Poliției Române

”Multe dispozitive și echipamente utilizate în prezent sunt de generație veche și, în cele mai multe cazuri, nefuncționale. Acest lucru afectează capacitatea polițiștilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică și de a îndeplini atribuțiile și misiunile specifice în mod corespunzător”, potrivit sursei citate.

• problema dotării precare a polițiștilor, în special a celor din mediul rural

Aceasta ”reprezintă o altă piedică majoră în punerea în aplicare a sistemului de monitorizare electronică. Accesul limitat la resursele tehnice necesare poate afecta capacitatea polițiștilor de a efectua monitorizarea corect, cu celeritate și în conformitate cu prevederile legale”.

• starea tehnică precară a parcului auto al poliției

Aceasta ”poate fi un obstacol semnificativ în desfășurarea cu succes a programului de monitorizare electronică. Lipsa combustibilului, mai ales în contextul în care au fost blocate angajările de cheltuieli pentru reparații curente la autovehicule dar și achiziția de combustibil, agravează problema și limitează capacitatea polițiștilor de a se deplasa la evenimente, sesizări prin SNUAU 112, pe cale de consecință, și de a implementa eficient SIME”.

• deficitul de personal

”Chiar dacă se prevăd înființări de noi funcții de polițiști anii 2024 (…), principala provocare o va reprezenta, la acel moment, capacitatea limitată de pregătire corespunzătoare a acestor noi ofițeri și agenți de poliție, element esențial pentru asigurarea eficienței sistemului de monitorizare electronică”.

• lipsa centrelor pentru agresori și a serviciilor de consiliere pentru victime

”Monitorizarea electronică este o tehnică eficientă pentru supravegherea infractorilor, dar este la fel de important să se ofere sprijin și resurse adecvate victimelor”.

Cum se face monitorizarea

Potrivit MAI, monitorizarea face automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României. Se realizează asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora.

Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de personalul de supraveghere care creează semnalarea.

În cadrul monitorizării, nu sunt cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.

Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare. Se preiau în mod automat, odată cu generarea alertei și transmit, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și  spre cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție, susține MAI.

Dispozitivul electronic de supraveghere pentru persoana supravegheată este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.

Acesta se utilizează, în cazul:

• aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție
• aplicării ordinului european de protecție, control judiciar și control judiciar pe cauțiune
• executării măsurii arestului la domiciliu
• supravegherii la distanță.

Inspectoratul General al Poliției Române a semnat, în 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.