Începutul lunii august aduce în viața Bisericii Ortodoxe o perioadă de intensă trăire spirituală:  Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sfintei Mării sau al Sântămăriei.

Acest post, așezat sub ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, devine pentru credincioși o școală a răbdării, a rugăciunii stăruitoare și a înfrânării, dar mai ales o chemare de a privi înlăuntrul sufletului.

Postul nu este doar o simplă abținere de la anumite bucate, ci mai ales un act de curățire lăuntrică, o luptă conștientă cu patimile și tentațiile unei lumi care uită de Dumnezeu. Prin renunțarea la plăcerile trupești, omul își educă voința, învață să pună pe primul plan sufletul și redescoperă nevoia de comuniune autentică cu Creatorul.

În mod aparte, Postul Sfintei Mării este legat de Maica Domnului, modelul suprem de smerenie, ascultare și curăție. După tradiția Bisericii, însăși Născătoarea de Dumnezeu s-a pregătit pentru mutarea sa la cer prin post și rugăciune adâncă. De aceea, în aceste zile, Paraclisul Maicii Domnului răsună seară de seară în biserici și în casele creștinilor, ca o adiere duhovnicească ce mângâie inimile celor care o cheamă pe Maica Luminii în ajutor.

Din punct de vedere alimentar, acest post este mai blând decât Postul Mare, însă rămâne mai aspru decât cele ale Nașterii Domnului sau al Sfinților Apostoli. Totuși, binecuvântarea lui Dumnezeu face ca în această perioadă să fie belșug de fructe și legume proaspete, oferindu-le credincioșilor o hrană simplă și curată, potrivită pentru această pregătire duhovnicească.

Tipicul bisericesc îndeamnă la ajunare lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15:00), când se poate consuma hrană uscată. Marțea și joia sunt zile cu hrană fiartă, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica se adaugă untdelemnul și vinul. Schimbarea la Față a Domnului (6 august), prăznuită în plin post, aduce cu sine o dezlegare la untdelemn, pește și vin, o bucurie duhovnicească în toiul nevoinței.

Istoria acestui post ne amintește că nu întotdeauna el a fost respectat la fel în toate părțile lumii creștine. În Antiohia, creștinii posteau doar o zi, la Schimbarea la Față, iar în Constantinopol doar patru zile. Ierusalimul postea opt zile. Pentru a aduce rânduială, în anul 1166, Biserica a stabilit, printr-un sinod ținut la Constantinopol sub îndrumarea Patriarhului Luca Chrisoberg, ca Postul Adormirii Maicii Domnului să înceapă la 1 august și să se încheie la 15 august, când prăznuim mutarea Născătoarei de Dumnezeu la cele veșnice.

Așadar, Postul Sfintei Mării nu este doar o rânduială bisericească, ci o cale de reîntoarcere la simplitate, la rugăciune și la liniștea inimii. Este o chemare de a sta, asemenea Maicii Domnului, cu smerenie și nădejde la picioarele Fiului său, cerând ocrotire, luminare și pace sufletească.