Sfânta Iuliana a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305) și era din cetatea Nicomidia, (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), familia sa fiind de neam ales. Tatăl muceniței, bogatul păgân Africanus, unul dintre demnitarii Nicomidiei care avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305), dorea înrudirea cu familia tânărului Elevsie, o altă familie bogată din același oraș.

Pentru că la romani se obișnuia logodna timpurie a doi tineri, Iuliana, care nu avea decât 9 ani, s-a văzut logodită cu Elevsie. Însă nimeni nu știa că tot de la o vârstă așa fragedă Iuliana era creștină în ascuns. Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana citea, dar nu legendele zeilor păgâni, ci învățătura Sfintelor Scripturi, lucru pe care nu-l știau nici părinții și nici logodnicul.

Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: „Nu fac nuntă până nu vei fi eparh”.  Deși condiția era destul de grea, căci funcția de eparh (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Elevsie, după multe străduințe.

Tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie, însă de data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină și că nu se poate căsători cu el. Acest fapt a atras mânia tânărului, care odată ajuns în funcția de eparh al provinciei a încercat, cu acordul tatălui muceniței, să o facă să se lepede de Hristos.

Neputând să o înduplece să își lase credința, prigonitorul a supus-o chinurilor, omorând-o în cele din urmă cu sabia. Trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa sa, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici sfintele sale moaște.

Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Guvernul nu va majora bursele de excelență odată cu creșterea salariului minim brut, potrivit proiectului de OUG „trenuleț”.

Bursele de excelență tip I și tip II (pentru premii sau medalii la competițiile școlare internaționale, respectiv locul I pe țară la olimpiadele școlare naționale), care sunt stabilite în funcție de salariul minim brut, ar urma să fie înghețate în 2025, notează edupedu.ro.

În prezent, acestea sunt în cuantum de la 100% din salariul minim brut la 25% din acesta, în funcție de premiul obținut la olimpiadă.

Salariul minim ar urma să crească, de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 lei, de la 3.700 de lei, cât este în prezent, potrivit Ministerului Muncii.

Însă potrivit proiectului de OUG, bursele nu vor crește odată cu majorarea salariului minim.

”Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi
Aceeași măsură ar urma să fie aplicată și pentru celelalte burse: de merit, de reziliență, socială și tehnologică. Acestea vor rămâne la nivelul celor din 2024.

Modificările propuse la Legea învățământului:

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.”
Și bursele pentru studenți ar urma să fie înghețate. Fondul de burse și protecție socială se va calcula după un cost standard pe student menținut la nivelul lunii decembrie 2024.

Proiectul de OUG ar putea suferi modificări.

Legea privind noul Cod Silvic a fost promulgată, vineri, 20 decembrie, de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit documentului, drumurile forestiere vor fi monitorizate video și sunt stabilite sancțiuni penale, scrie alba24.ro.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de Parlament în 17 decembrie.

Actul normativ reglementează regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia. De asemenea, stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, potrivit Agerpres.

Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.

Totodată, noul Cod Silvic reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport şi suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni.

Noul Cod Silvic. Cetățenii se vor putea plimba în orice pădure din țară

Potrivit actului normativ, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile la ras în parcurile naturale şi în toate ariile naturale protejate din România. De asemenea, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.

Documentul a fost elaborat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar din grupul de lucru care a scris acest proiect de lege au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Noul Cod Silvic. Alte prevederi

Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.

Se înfiinţează:

• Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere
  • vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice
• Consiliul Naţional pentru Silvicultură
  • va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.

Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.

Se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha, potrivit Mediafax.

Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic.