Programul MATERNA, implementat de municipalitatea botoșăneană începând cu 1 iulie 2023, este foarte bine primit de către viitoarele mame.

În perioada ianuarie – decembrie 2024, Direcția de Asistență Socială Botoșani a asigurat instrumentarea a 326 de noi cereri pentru acordarea unui sprijin financiar femeilor însărcinate din municipiul Botoșani sub formă de Vouchere-MATERNA, conform HCL nr.292 din anul 2023. Valoarea totală a voucherelor acordate de la începutul programului a fost de 932.000 de lei.

De la începutul anului 2025, Direcția de Asistență Socială a primit 25 de cereri noi.

“Succesul acestui program demonstrează că este în concordanță cu așteptările viitoarelor mame. Colegii din cadrul Direcției de Asistență Socială sunt pregătiți să instrumenteze noi cereri. Important este ca viitoarele mame să știe că sprijinul financiar nu este condiționat de nivelul veniturilor”, a declarat viceprimarul Dana Bețenchi.

Programul MATERNA BOTOȘANI presupune acordarea unui sprijin financiar femeilor însărcinate pentru achitarea medicamentelor și serviciilor medicale. Practic, femeile însărcinate din municipiul Botoșani, cu vârsta de peste 18 ani,  primesc un voucher în cuantum de 2.000 de lei, bani care pot fi folosiți pentru tratamente medicamentoase și analize medicale pentru monitorizarea sarcinii. Sprijinul financiar este acordat cu scopul creșterii natalității și susținerii familiilor. Fondurile necesare sunt alocate de la bugetul local, prin bugetul Direcției de Asistență Socială Botoșani, în limita bugetului aprobat cu această destinație. Banii sunt virați în două etape, 1.000 de lei, după săptămâna a 10-a de sarcină și 1.000 de lei, după săptămâna a 24-a de sarcină.

Actele necesare pentru includerea în program sunt:

cerere-tip

cerere-acord

copie după Cartea de Identitate a solicitantei

certificat fiscal emis de către Direcția Impozite și Taxe Locale Botoșani prin care se atestă lipsa datoriilor față de bugetul local

adeverință eliberată de un medic ginecolog în care se atestă vârsta biometrică a sarcinii sau copie a ecografiei de confirmare a sarcinii incipiente, după caz.

La intrarea în săptămâna a 24-a de sarcină, viitoarele mame trebuie să revină cu o nouă adeverință de la medicul ginecolog, care atestă vârsta biometrică a sarcinii sau cu o copie a ecografiei morfologiei de sarcină trimestrul II, după caz.

În ultima duminică a lunii numită popular Gerar, 26 ianuarie 2025, zi în care în bisericile ortodoxe este lecturată pericopa evanghelică despre convertirea vameșului Zaheu, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la altarul amenajat în preajma Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, aflată într-un amplu proces de restaurare. Din soborul slujitor au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, precum arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și slujitori ai așezământului monahal, între care arhim. Serafim Grigoraș, starețul mănăstirii.

Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale a dialogat liturgic cu slujitorii Sfântului Altar, oferind răspunsurile la ecteniile și rugăciunile înălțate spre Dumnezeu. Este demn de menționat faptul că în această zi este pomenit Mitropolitul Iosif Naniescu care a înfiinţat la Catedrala Mitropolitană din Iași, pentru prima dată, o corală mixtă, sub bagheta compozitorului Gavriil Musicescu, el însuși fiind înzestrat cu o voce frumoasă, ce se făcea adeseori auzită în cadrul slujbelor bisericești.

La momentul rânduit, după Axion, tânărul teolog Alexandru Pascal a primit hirotonia întru diacon pe seama Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.

În timpul împărtășirii clericilor, cuvântul de învățătură despre întâlnirea emblematică dintre Iisus și Zaheu, mai marele vameșilor din Ierihon, a fost rostit de către protosinghelul Gherasim Soca de la Mănăstirea Putna.

Pornind de la contextul în care s-a petrecut evenimentul, și anume că Ierihonul, un oraș foarte vechi, dar rău famat între evrei, situat din punct de vedere geografic mult sub nivelul mării, preacuviosul părinte a făcut o paralelă între călătoria Mântuitorului, aflat în trecere prin acest oraș, spre Ierusalim și drumul pe care Domnul Hristos Îl face în istorie prin Întrupare, reflectată și în itinerarul duhovnicesc parcurs de fiecare dintre noi, „ridicându-ne din Ierihonul propriei vieți către pregustarea bucuriei Împărăției Sale, înlăuntrul inimii”. Mai mult, potrivit unor exegeți, vechimea și poziționarea sa, „cetatea finicilor”, cum era cunoscut Ierihonul, ar simboliza îmbătrânirea în păcate grele, în timp ce numele Zaheu, al cărui nume ar fi o abreviere de la evreiescul „zekaryā”, tâlcuit „Dumnezeu Își amintește”, astfel încât o interpretare a acestui episod evanghelic ar fi că „Dumnezeu Și-a amintit de omul căzut pradă păcatului, prin vicleșugul demonilor, și a plecat în căutarea lui, exponentul umanității fiind aici Zaheu.”

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro

Poliția olandeză nu exclude existenţa unui al patrulea hoț, şi nici implicarea unor români în jaful de la Muzeul Drents, dar în atenția anchetatorilor a intrat și celebrul clan Remmo din Germania, potrivit stirileprotv.ro.

Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents, din Assen, a pus pe jar Europa. Acum, polițiștii din Țările de Jos și cei din România nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, având ca obiectiv principal Coiful de aur de la Coțofenești.

Ar putea fi vorba despre români, dar este menționat și celebrul clan Remmo din Germania, un clan libanezo-kurd care a comis mai multe furturi spectaculoase de artă pe teritorul german în ultimii ani, notează De Telegraaf.

Potrivit cotidianului batav, autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.

Altfel, mașina cu care hoții au fugit după jaful de la muzeu a fost găsită arsă lângă Rolde, la circa 7 kilometri de instituția din Assen. Autovehiculul a fost furat din Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliția a primit până acum cel puțin șaizeci de informații cu privire la jaf, iar o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest jaf care a devenit o știre mondială.

„E un act terorist”

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.

„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.

„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR, potrivit News.ro.