Connect with us

Eveniment

ILIE PĂLIE și FOCA, pseudo-sărbători

Publicat

Publicitate

1 iulie: Ilie Pălie Despre Ilie Pălie se spune că ar fi fost vizitiul lui Sântilie. În popor există superstiția că toți cei ce lucrează de Sf. Ilie sunt „păliți” imediat, chiar a doua zi, de unde și vine numele de Ilie Palie pentru ziua de 21 iulie. Adică, Ilie te pălește. Biserica însă nu face nici o referire la această sărbătoare, nu este nici un fel de Ilie Pălie. Este o zi obișnuită. În calendarul bisericesc apar doar Sfântul Proroc Iezechiel; Cuvioșii Rafael și Partenie de la Agapia. Ilie Palie nu a existat ca persoană şi deci nu există această sărbătoare. Este o născocire. Daca ar fi existat această sărbătoare ar fi fost scrisă cu cruce roşie pe calendarul ortodox. Este chiar o batjocorire a numelui Sf. Ilie prin adăugarea unui cuvânt care rimează. Ø 22 / 23 iulie: Foca Urmează 22 și 23 iulie. În general, lumea amintește de Foca pe 22 iulie. Însă, în calendarul bisericesc, pe 22 iulie apare „Sfânta Maria Magdalena”, abia pe 23 iulie apare „Aducerea moaștelor Sfântului Foca”. Există Sf. Foca, însă lucrurile sunt înțelese diferit. Lumea ține această sărbătoare pentru a se apăra de foc, dar Sf. Foca este ocrotitorul celor care navighează pe ape. Există, totuși, o legătură: atunci când se aprinde ceva și apare un foc, pentru a fi stins este necesară apa. În realitate, Sfântul Mucenic Foca a fost episcop de Sinope, ale cărui moaște au fost aduse la Constantinopol în ziua de 23 iulie, anul 403. Deoarece la romani “phoque” era o divinitate ce trăia în adâncurile mării, sfântul martir din vremea împăratului Traian a fost învestit ca patron al corăbierilor. Sf. Foca este ocrotitorul celor care navighează pe ape. Ce treabă are cu focul? Numai niște neștiutori pot crede că dacă a luat foc ceva de la aragaz sau scurtcircuit, din cauza instalației defecte, este o pedeapsă. Aceste pseudo-sărbători menționate și multe altele (Joile după Paşti, Rusaliile, Ilie Pălie, Foca, Pintilie Călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirică Şchiopul,) nu există în calendar, nici cu cruce roşie, nici cu cruce neagră, dar oamenii le ţin. Mai bine lucrează duminica şi în schimb ţin aşa zisele sărbători. Vorba românească: „Scump la tărâţe şi ieftin la făină”, adică dau importanţă zilelor fără valoare, şi nesocotesc Duminica. Iar dacă Domnul vrea să ne pedepsească cu piatră sau grindină, o poate face oricând vrea EI. Iar când acești oameni lucrează în Sfânta zi de Duminica se scuza aşa: „Ne iartă Dumnezeu, că doar muncim, nu lenevim”. Nu este adevărat. Porunca a patra nu poate fi călcată cu astfel de scuze. „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” (Iacov 2, 10). În acest sens, în revista „Biserica Ortodoxă Română” nr. 4 din anul 1907, se precizează: „Deoarece mulţi săteni ţin încă şi astăzi obiceiuri şi sărbători idoleşti, cu toate că ierarhii Bisericii dintotdeauna n-au încetat a sfătui pe creştinii noştri să se ferească de ele. Însuşi Sf. Sinod al Sfintei noastre Biserici autocefale ortodoxe Române a votat în şedinţa din 29 mai anul 1874, un regulament împotriva sărbătorilor de origină idolatră. Acest regulament, promulgat în 3 iulie 1874, cuprinde mai întâi sărbătorile bisericeşti şi naţionale ce tot creştinul ortodox român e dator a ţinea, apoi dispune la art. 3 următoarele: Orice alte sărbători superstiţioase precum: Joile după Paşti, Rusaliile, Ilie Palie, Foca, Pintilie Călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirică Şchiopul, sunt oprite a se serba, ca nişte rămăşiţe din timpul idolatriei şi care nu aduc nici un folos su¬fletesc, ci numai pagube celor ce le serbează, împiedecându-i de la lucrări folositoare şi dând prilejul Ia petreceri deşarte şi vătămătoare. Preoţilor le recomandăm a sfătui pe enoriaşi de a părăsi asemenea sărbători păgânești, care nu sunt potrivite cu demnitatea de creştin şi cu învăţăturile Sfintei Evanghelii şi ale Bisericii”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

VIDEO: „Eminescu la răscrucea dintre cerul și pământul românesc!”. Emoții și poezie la Liceul „Demostene Botez” Truşeşti

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Truşeşti, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, din județul Suceava și Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Mihai Viteazu, Botoșani ,au participat la activitatea „Eminescu la răscrucea dintre cerul și pământul românesc!” din cadrul proiectului CAEJ „Eminescu – durată lirică eternă!”

Activitatea a debutat cu slujba de pomenire pentru marele poet, săvârșită de către preotul Bodai Andrei-Ionuț, care ulterior le-a vorbit copilor despre dragostea acestuia pentru Biserică. Eminescu a fost un poet iubit de Biserică și de preoți, începând din copilărie și până la maturitate. În centrul atenției s-a aflat astăzi recitalul de poezii din lirica eminesciană, precum și interpretarea unor cântece pe versurile lui Mihai Eminescu.

La ceas aniversar, elevii și cadrele didactice împreună cu preotul Bodai Andrei-Ionuț s-au reunit într-un singur suflet închinat marelui geniu al poeziei românești. Eminescu, poetul nepereche şi întruchiparea absolutului, nu poate fi uitat. Marele poet a dat sens limbii române şi a purtat în suflet ţara întreagă. Eminescu e România, e geniul strălucit zămislit din măreţia cerului şi pământului românesc. Poeziile lui Eminescu trebuie să ne însoțească pretudindeni ca o rugăciune pentru sufletul nostru.

,,Școala și Biserica reunite într-un singur suflet la Trușești pentru Eminescu”, a declarat prof  Cătălina Gania.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Cultura

FOTO&VIDEO: Zilele Eminescu, la Vorona: Momente emoționante

Publicat

Publicitate
Miercuri, 15 ianuarie,  mai mulți elevi de gimnaziu de la Liceul Tehnologic Vorona au susținut un moment omagial, în campusul școlar, punctând viața, opera și temele poetice eminesciene, cât și Ziua Națională a Culturii.
Montajul literar-artistic, plin de emoția și sensibilitatea tinerei generații, s-a constituit în recunoașterea adevăratelor valori naționale în care Eminescu toată viața a crezut: patria și neamul românesc, credința strămoșească și folclorul nepieritor

În fiecare an, la 15 ianuarie este omagiat marele poet Mihai Eminescu. Copiii claselor a V-a B, a VI-a B, a VIII-a A și a III-a, coordonați de  prof. Ciobanașu Valentina, Tomache Elena, Asăvoaie Marinela, Ciobanașu Carmen și  bibliotecar Bunduc Anca, au marcat acest eveniment în cadrul proiectului ,,Gânduri pentru Eminescu” prin recitare de versuri, interpretare de cântece, scenete și expoziții de desene – toate inspirate din opera marelui scriitor.

 

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Artistul Grigore Leșe, luat cu ambulanța de la hotel. Rapsodului i s-a făcut rău după un recital

Publicat

Publicitate

Artistul Grigore Leșe a ajuns, miercuri seară, la Spitalul Județean de Urgență ‘Mavromati’ din Botoșani, la scurt timp după ce a susținut un recital în cadrul Galei de decernare a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’.

Potrivit medicului șef al UPU- SMURD, Ramona Guraliuc, interpretul de muzică tradițională românească a fost preluat de ambulanță de la hotelul în care era cazat, după ce s-a simțit rău și a sunat la 112.

‘El a fost preluat de la hotel, după spectacol. A prezentat o pierdere acută a stării de conștiență. (…) Acum este stabil din punct de vedere hemodinamic și este în curs de investigații paraclinice’, a afirmat Guraliuc.

Leșe a fost invitatul special al galei de la Botoșani, el susținând recitalul după ce organizatorii au anunțat laureatul ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’.

Poeta Grete Tartler, în vârstă de 76 de ani, a obținut, miercuri, Premiul Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’- Opera Omnia pentru anul 2024, acordat de Primăria Botoșani, în colaborare cu Fundația Culturală ‘Hyperion- Caiete Botoșănene’ și Uniunea Scriitorilor din România. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Ministrul Emil Hurezeanu, distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a fost distins cu Premiul Național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române în cadrul Galei Culturii Naționale organizată la Botoșani.

Evenimentul a fost organizat, marți seară, de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului.

Șeful diplomației române a primit premiul de la președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime.

‘Sunt foarte bucuros, sunt foarte mulțumit, vă sunt recunoscător că ați înscenat, la propriu, și la figurat, astăzi, o astfel de întâlnire între ceea ce suntem, între ceea ce am fost și, în orice caz, nu trebuie să renunțăm să mai fim’, a afirmat Hurezeanu în momentul decernării premiului.

În cadrul Galei Culturii Naționale, desfășurată la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, au mai fost acordate Premiul Național pentru traducere din literatura română și promovarea studiilor românești în mediul internațional, care i-a revenit traducătorului italian Bruno Mazzoni, și Premiul Național pentru excelență în cultură, acordat academicianului Mircea Martin. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending