1 iulie: Ilie Pălie Despre Ilie Pălie se spune că ar fi fost vizitiul lui Sântilie. În popor există superstiția că toți cei ce lucrează de Sf. Ilie sunt „păliți” imediat, chiar a doua zi, de unde și vine numele de Ilie Palie pentru ziua de 21 iulie. Adică, Ilie te pălește. Biserica însă nu face nici o referire la această sărbătoare, nu este nici un fel de Ilie Pălie. Este o zi obișnuită. În calendarul bisericesc apar doar Sfântul Proroc Iezechiel; Cuvioșii Rafael și Partenie de la Agapia. Ilie Palie nu a existat ca persoană şi deci nu există această sărbătoare. Este o născocire. Daca ar fi existat această sărbătoare ar fi fost scrisă cu cruce roşie pe calendarul ortodox. Este chiar o batjocorire a numelui Sf. Ilie prin adăugarea unui cuvânt care rimează. Ø 22 / 23 iulie: Foca Urmează 22 și 23 iulie. În general, lumea amintește de Foca pe 22 iulie. Însă, în calendarul bisericesc, pe 22 iulie apare „Sfânta Maria Magdalena”, abia pe 23 iulie apare „Aducerea moaștelor Sfântului Foca”. Există Sf. Foca, însă lucrurile sunt înțelese diferit. Lumea ține această sărbătoare pentru a se apăra de foc, dar Sf. Foca este ocrotitorul celor care navighează pe ape. Există, totuși, o legătură: atunci când se aprinde ceva și apare un foc, pentru a fi stins este necesară apa. În realitate, Sfântul Mucenic Foca a fost episcop de Sinope, ale cărui moaște au fost aduse la Constantinopol în ziua de 23 iulie, anul 403. Deoarece la romani “phoque” era o divinitate ce trăia în adâncurile mării, sfântul martir din vremea împăratului Traian a fost învestit ca patron al corăbierilor. Sf. Foca este ocrotitorul celor care navighează pe ape. Ce treabă are cu focul? Numai niște neștiutori pot crede că dacă a luat foc ceva de la aragaz sau scurtcircuit, din cauza instalației defecte, este o pedeapsă. Aceste pseudo-sărbători menționate și multe altele (Joile după Paşti, Rusaliile, Ilie Pălie, Foca, Pintilie Călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirică Şchiopul,) nu există în calendar, nici cu cruce roşie, nici cu cruce neagră, dar oamenii le ţin. Mai bine lucrează duminica şi în schimb ţin aşa zisele sărbători. Vorba românească: „Scump la tărâţe şi ieftin la făină”, adică dau importanţă zilelor fără valoare, şi nesocotesc Duminica. Iar dacă Domnul vrea să ne pedepsească cu piatră sau grindină, o poate face oricând vrea EI. Iar când acești oameni lucrează în Sfânta zi de Duminica se scuza aşa: „Ne iartă Dumnezeu, că doar muncim, nu lenevim”. Nu este adevărat. Porunca a patra nu poate fi călcată cu astfel de scuze. „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile” (Iacov 2, 10). În acest sens, în revista „Biserica Ortodoxă Română” nr. 4 din anul 1907, se precizează: „Deoarece mulţi săteni ţin încă şi astăzi obiceiuri şi sărbători idoleşti, cu toate că ierarhii Bisericii dintotdeauna n-au încetat a sfătui pe creştinii noştri să se ferească de ele. Însuşi Sf. Sinod al Sfintei noastre Biserici autocefale ortodoxe Române a votat în şedinţa din 29 mai anul 1874, un regulament împotriva sărbătorilor de origină idolatră. Acest regulament, promulgat în 3 iulie 1874, cuprinde mai întâi sărbătorile bisericeşti şi naţionale ce tot creştinul ortodox român e dator a ţinea, apoi dispune la art. 3 următoarele: Orice alte sărbători superstiţioase precum: Joile după Paşti, Rusaliile, Ilie Palie, Foca, Pintilie Călătorul, Răpotinul, Drăgaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirică Şchiopul, sunt oprite a se serba, ca nişte rămăşiţe din timpul idolatriei şi care nu aduc nici un folos su¬fletesc, ci numai pagube celor ce le serbează, împiedecându-i de la lucrări folositoare şi dând prilejul Ia petreceri deşarte şi vătămătoare. Preoţilor le recomandăm a sfătui pe enoriaşi de a părăsi asemenea sărbători păgânești, care nu sunt potrivite cu demnitatea de creştin şi cu învăţăturile Sfintei Evanghelii şi ale Bisericii”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO: Durere fără margini, la Drislea. Părintele Toma Burdulea , condus pe ultimul drum de un sobor de preoți în frunte cu IPS Teofan și peste două mii de credincioși
Peste două mii de oameni veniți din mai multe localități din județul Botoșani s-au strâns, sâmbătă, la Drislea, comuna Trușești, pentru a-l conduce pe ultimul drum pe părintele Toma Burdulea, un vlăstar altoit pe vița lui Hristos, pe care L-a slujit cu dăruire peste patruzeci de ani. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de peste preoți și diaconi, printre aceștia regăsindu-se părintele protopop Petru Fercal, părintele protopop misionar Daniel Țăranu, părintele Ioan Apetroaie, venit din Parohia „Sfântul Nicolae” Târgu Frumos, Iași.
Slujba de înmormântare a urmat tipicul specific în cazul adormirii unui preot și a cuprins mai multe cântări, rugăciuni și citiri, mai lungi și mai impresionante decât cele de la înmormântarea mirenilor, intonate de mai mulți cântăreți de la bisericile din zonă.
Lucrarea adâncă pe care părintele Toma a săvârșit-o în sufletele credincioșilor s-a simțit și în biserică, în felul în care oamenii au trăit slujba. În clipa în care preoții au început să citească cele cinci pericope din Sfânta Evanghelie, toți cei prezenți și-au plecat genunchii, cu frunțile aplecate, într-o tăcere sfântă. Era o evlavie izvorâtă nu din formalitate, ci din întâlnirea vie cu Adevărul, pe care părintele Toma îl vestise ani la rând cu glas puternic și cu inima arzând în misiunea sa de la Sfântul Altar.
La finalul slujbei de prohodire, Înaltpreasfințitul Teofan a rostit un cuvânt de învățătură care a învăluit familia îndurerată într-o dragoste părintească și în nădejdea credinței. Vorbele ierarhului au adus alinare celor prăbușiți de durere și au întărit credința că despărțirea nu este pentru totdeauna, ci că va veni ziua revederii cu părintele în lumina Împărăției lui Hristos. (VIDEO în articol)
Un moment emoționant a fost cel în care toată suflarea prezentă în biserică și în jurul lăcașului de cult a intonat „Hristos a înviat”, cântare care este specifică doar înmormântării preoților. Momentul în care sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui a fost scos din biserică a dat frâu liber lacrimilor celor prezenți. Familia și fiii săi duhovnicești l-au petrecut tăcuți și copleșiți de durere. Atunci când sicriul a fost scos din biserică, lacrimile nu au mai putut fi stăpânite. Preoteasa Luminița Burdulea, soția părintelui plecat în veșnicie, fiica sa Alina, „fata tatei”, preoteasă la rândul său, băiatul Bogdan și nepoții l-au însoțit cu durere, simțind că odată cu plecarea sa rămâne un gol greu de umplut. Fiii săi duhovnicești au rămas ca o corabie plutind în derivă pentru că în multe familii, părintele Toma era duhovnic de la mic la mare. „Nu pot să spun ce om și ce preot bun era…La câte mănăstiri am fost nu am auzit un glas mai frumos și mai puternic ca al părintelui. A fost cel mai bun duhovnic pe care îl poate avea un creștin. Nu știu ce am să mă fac, unde am să merg”, spune printre lacrimi Ioana, o femeie tânără din Drislea care a construit tot ce are luând sfat bun și făcând ascultare de părintele Toma..
După ce a înconjurat biserica, cortegiul funerar s-a oprit la locul de veci amenajat în curtea Bisericii din Drislea. A lăsat în urmă încă o biserică, una și mai maiestoasă, cea formată din credincioși, florile sale preferate.
Publicitate
În inimile credincioșilor, părintele Toma Burdulea rămâne nu doar un slujitor al altarului, ci un părinte de suflete, un rug de lumină și o mărturie vie că iubirea lui Dumnezeu se revarsă prin oameni. Născut pe 16 aprilie 1961 în Târgu Neamț, absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț (promoția 1984), părintele Toma a slujit din 1995 la Parohia Drislea, Protopopiatul Botoșani. Timp de trei decenii a ridicat biserici nu doar din piatră, ci și din suflete, zidind comunitatea în credință și speranță.
Părintele Toma Burdulea i-a îndreptat pe cei căzuți, pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Pe toți i-a strâns ca într-un mănunchi la Sfânta Liturghie în sfânta biserică, îndemnându-i să se împărtășească cât mai des.
Dumnezeu să-l ierte! Condoleanțe familiei greu încercate!
Hidroelectrica nu intenţionează să crească preţurile de furnizare a energiei electrice, a anunţat, sâmbătă, compania, într-un comunicat, scrie alba24.ro.
Anunţul vine în urma unor informaţii apărute în presă, potrivit cărora Hidroelectrica „nu-şi mai poate onora contractele de furnizare a energiei către clienţii casnici doar din producţia proprie, ca urmare a numărului mare de consumatori care s-au portat în portofoliul său în ultimele luni, iar acest lucru poate duce în viitor la majorarea preţului de furnizare”.
„În urma unor informaţii apărute ieri, 22 august, în presă, Hidroelectrica doreşte să clarifice faptul că nu a anunţat, nu a intenţionat şi nici nu ia în considerare vreo majorare a preţurilor de furnizare a energiei electrice. Compania îşi menţine angajamentul de a avea o ofertă corectă şi competitivă pentru clienţii săi şi reafirmă că nu are în vedere vreo modificare unilaterală a preţurilor pentru contractele existente”, se arată în comunicatul respectiv, citate de AGERPRES.
Potrivit sursei citate, preţurile ofertate către clientul casnic se situează între 1,06 – 1,14 lei/kWh, inclusiv cota de TVA de 21%, în funcţie de tarifele reglementate ale fiecărui loc de consum din România.
„Achiziţiile de energie realizate de către Hidroelectrica din piaţă reprezintă o practică firească în rândul furnizorilor şi nu echivalează cu o creştere a preţurilor.
Niciodată nu am intenţionat să realizăm furnizarea de energie electrică doar din producţie proprie. Hidroelectrica îşi menţine poziţia de cel mai competitiv furnizor de energie de pe piaţă şi dispune de capacitatea operaţională şi logistică necesară pentru a răspunde în condiţii optime cererii crescute venite din partea noilor clienţi.
Publicitate
Orice persoană interesată, care doreşte să devină client al Hidroelectrica este binevenită. Compania recomandă clienţilor săi şi publicului interesat să consulte site-ul oficial al companiei, precum şi să ţină cont doar de comunicatele oficiale.
Hidroelectrica rămâne dedicată furnizării de servicii transparente şi conforme cu legislaţia, asigurând în permanenţă o informare corectă şi completă pentru toţi consumatorii săi”, au transmis reprezentanţii companiei.
Sâmbătă, 23 august 2025, începând cu ora 18:45, pe Stadionul Municipal Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și F.C. Csikszereda Miercurea Ciuc, meci contând pentru etapa a 7-a a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.
Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.
Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 16:45. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.
Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.
Recomandări pentru spectatori:
• Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
Publicitate
• Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.
• Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.
• Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.
• Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.
Precizări legale:
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:
• Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.
• În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.
Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.
Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim un spectacol sporti Pe fără incidente!
VIDEO: La Mitoc în Vestul Sălbatic: Patru persoane au bătut un cioban, i-au distrus mașina și au dat foc la 90 de baloți de lucernă. Un tânăr a fost reținut
Vineri, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 29 de ani, din comuna Mitoc, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, lovire sau alte violențe și amenințare.
În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că în noaptea de 13 înspre 14 august, acesta, însoțit de alte trei persoane, din aceeași localitate, s-au deplasat la o stână din extravilanul localității Mitoc, unde ar fi lovit un bărbat care se afla în locul respectiv, provocându-i leziuni fizice care au necesitat îngrijiri medicale.
În același context, ar fi distrus caroseria unui autoturism care era parcat lângă stâna și ar fi incendiat 90 de baloți de lucernă creând un prejudiciu de peste 22.000 de lei.
Publicitate
Cei patru tineri bănuiți de comiterea faptelor au fost conduși la sediul poliției cu mandate de aducere.
Față de unul dintre aceștia a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, iar ceilalți trei sunt cercetați în stare de libertate, măsurile fiind dispuse în funcție de participația fiecăruia la comiterea faptelor.