Connect with us
Publicitate

Eveniment

Părintele Ilie Cleopa, printre cei 15 cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare în Anul Centenar al Patriarhiei Române

Publicat

Publicitate

Cincisprezece cuvioși și mărturisitori români sunt propuși spre canonizare, iar proclamarea canonizării lor va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie.

Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, iar dosarele sunt în curs de analizare și urmează să fie aprobate de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – cu unele excepții, explicate mai jos.

Astfel, primii sfinți din calendar a căror viață pământească s-a desfășurat (până) în secolul 21 ar putea fi români.

Publicitate

Între timp, în Parlamentul României a fost votată deja legea care desemnează anul 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. De asemenea, Sfântul Sinod a declarat anul 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.

Mitropolia Munteniei și Dobrogei

Două propuneri sunt confirmate de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, doar că dosarele de canonizare nu vor fi înaintate Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ci Patriarhiei Ecumenice, fiind vorba despre monahi care s-au nevoit în Sf. Munte Athos.

În plus, ierarhii Mitropoliei Munteniei și Dobrogei susțin canonizarea celui mai mare teolog ortodox al secolului 20 și a părintelui supranumit „Apostolul sau Duhovnicul Bucureștilor”.

Publicitate

Iată care sunt cele patru nume a căror canonizare este susținută de Mitropolia Munteniei și Dobrogei:

Pr. Dumitru Stăniloae (1903-1993)

Pr. Dumitru Stăniloae. Foto: Dinu Lazăr

Părintele Dumitru Stăniloae a tradus scrierile asceților, monahilor și clericilor ortodocși din secolele IV – XV care erau centrate pe practicarea Ortodoxiei – o latură la fel de importantă ca și partea dogmatică a teologiei ortodoxe. Acestea au fost publicate în seria intitulată Filocalia (gr. „iubirea de frumos”) și ulterior traduse și pentru publicul internațional.

„Când citim opera Părintelui Stăniloae, avem impresia că el este contemporan cu Sfinţii Părinţi şi, în acelaşi timp, el îi face pe Sfinţii Părinţi contemporani cu noi. El însuşi este un Sfânt Părinte al secolului al XX-lea”, afirma anul trecut Părintele Patriarh Daniel, care i-a fost student.

Publicitate

În timpul comunismului, Părintele Dumitru Stăniloae a trecut prin experiența temnițelor comuniste, din cauza participării la mișcarea cultural-duhovnicească Rugul Aprins. După căderea comunismului, a devenit membru al Academiei Române. Opera sa are o valoare inestimabilă, prezentând concepte de mare profunzime și finețe în cuvinte simple și adecvate.

Arhim. Sofian Boghiu (1912-2002)

Arhim. Sofian Boghiu. Sursa foto: Editura Doxologia

„Duhovnicul Bucureștilor” s-a născut în Basarabia și a fost, timp de opt ani, elev de premiul întâi. Închinoviat la Mănăstirea Dobrușa, a trecut Prutul în România după ocuparea Basarabiei de către sovietici. A condus obștea de la Mănăstirea Antim din Capitală și a fost condamnat la muncă silnică împreună cu intelectualii și clericii din grupul Rugul Aprins.

Două mari daruri au fost evidente: a pictat biserici și a călăuzit suflete la scaunul de spovedanie. „Toată admirația am avut-o pentru omul acesta. El nu prea vorbea, trăia”, afirma un alt mare duhovnic, Părintele Arsenie Papacioc. „În cununa părinților din veacul acesta, îl plasez în cer.”

Ieroschim. Dionisie Ignat (1909-2004)

Starețul Dionisie Ignat. Sursa foto: OrthodoxWiki / Inistea

A fost al optulea și cel mai mic copil al unei familii de țărani din județul Botoșani. A urmat doar școala primară, unde a fost mereu premiant, și câteva clase de școală profesională. A ajuns în Sf. Munte Athos când avea 17 ani, împreună cu fratele lui, monahul Ghimnazie, și a devenit, treptat, unul dintre cei mai experimentați duhovnici din Sfântul Munte.

S-a mutat la Domnul în 2004, la 95 de ani de viață pământească, din care 78 petrecuți în Sfântul Munte Athos. La înmormântarea sa a participat actualul Rege Charles al III-lea al Marii Britanii.

Arhim. Petroniu Tănase (1914-2011)

Arhim. Petroniu Tănase. Sursa foto: Prodromu-athos.ro

S-a închinoviat la Mănăstirea Neamț când era foarte tânăr. A studiat Teologia la București și a lucrat pentru scurt timp la Cancelaria Sfântului Sinod și la secretariatul Patriarhului Nicodim. A ajuns în Sf. Munte Athos în 1978, cu aprobarea statului român, după ce monahii de la Prodromu au cerut ajutor pentru revigorarea obștii în urma deceniilor de comunism din România, care i-a izolat.

A fost ales stareț în 1984 și a condus obștea de la Prodromu până în 2011, anul mutării sale la cele veșnice. „Rar mi s-a dat să întâlnesc un om cult şi smerit, în acelaşi timp, cum a fost Părintele Petroniu!” a afirmat, la un moment dat, Mitropolitul Serafim al Germaniei și Europei Centrale și de Nord.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Sinodul mitropolitan al Moldovei și Bucovinei a propus canonizarea îndrăgiților duhovnici Cleopa Ilie de la mănăstirea Sihăstria și Paisie Olaru de la Sihla.

Arhim. Cleopa Ilie (1912-1998)

Arhim. Cleopa Ilie. Sursa foto: mmb.ro

A cincilea copil din cei zece ai unei familii de țărani credincioși, s-a închinovat, împreună cu un frate la Sihăstria Neamțului. Alți doi frați și o soră au intrat și ei în monahism. A fost, timp de trei ani, ucenicul Părintelui Paisie Olaru. La Sihăstria, a păscut oile obștii timp de 12 ani. A devenit stareț în 1945 și a fost hirotesit arhimandrit în 1947.

După instalarea regimului comunist ateist în România, a stat ascuns în munți. În 1964, a revenit la Sihăstria ca duhovnic. Ar fi putut să aleagă Sf. Munte Athos pentru nevoința călugărească, dar un cuvânt al sfântului Iustin Popovici l-a convins că în România nu se va mântui doar pe sine, ci și pe mulți alții. În 1987, a devenit nașul de călugărie al Părintelui Patriarh Daniel.

Ieroschim. Paisie Olaru (1897-1990)

Ieroschim. Paisie Olaru. Sursa foto: Ziarul Lumina

Originar din județul Botoșani, a intrat în monahism la Schitul Cozancea, unde a petrecut 26 de ani, fiind, pentru scurt timp, egumen. În 1947 a devenit duhovnicul Sihăstriei Neamțului. Părintele Cleopa Ilie îl descria astfel: „Smerit, tăcut, blând, înţelept la cuvânt, foarte milostiv şi iubitor de aproapele. Întotdeauna căuta pacea cu toți şi iubea liniştea. Nu-i plăcea să trăiască între mulţi şi îşi ascundea viaţa şi nevoinţa.”

„Părintele Paisie Olaru era un foarte smerit rugător, având darul lacrimilor. Dacă Părintele Cleopa era cercetat și căutat pentru cuvântul lui, Părintele Paisie era căutat mai ales ca un duhovnic care avea darul liniștirii duhurilor și al împăcării omului cu Dumnezeu”, a spus Arhim. Arsenie Popa, actualul stareț al Sihăstriei Neamțului.

Mitropolia Ardealului

Din partea Mitropoliei Ardealului sunt propuși spre canonizare:

Arhim. Dometie Manolache (1924-1975)

Arhim. Dometie Manolache, „Apostolul Moților”. Sursa foto: Ziarul Lumina

A fost stareț al Mănăstirii Prislop, duhovnic al Mănăstirii Râmeț și absolvent cu media 10 al cursurilor de doctorat ale Institutului Teologic din Bucureşti. Un documentar realizat anul trecut de Trinitas TV îl prezintă cu o profundă milostenie: le dădea săracilor hainele de pe el.

„Pretutindeni s-a răspândit mireasma caracterului său”, afirma, la un simpozion din 2015, Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei. „De la părintele Dometie învăţăm că viaţa credincioşilor este rodnică în măsura în care ei rămân în Hristos şi-I îngăduie Lui să lucreze în ei. Mulţi oameni ar putea să progreseze în cunoaşterea iubirii lui Dumnezeu, dacă preoţii şi creştinii ar fi martori vii ai acestei iubiri!”

Arhim. Serafim Popescu (1912-1990)

Arhim. Serafim Popescu. Sursa foto: Ziarul Lumina

Originar dintr-un sat de lângă Alba Iulia, i-a fost secretar Părintelui Dumitru Stăniloae în perioada în care aceasta a fost rectorul Facultății de Teologie din Sibiu. Plecat cu o bursă în Grecia, a ucenicit șase luni la Arhim. Antipa ­Dinescu, starețul Prodromului.

A fost apoi, timp de 10 ani, starețul mănăstirii de metanie, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, „reușind să formeze o obște bine închegată”, nota Arhim. Ioanichie Bălan în Patericul românesc. După ­retragerea din stăreție a rămas duhovnic al obștii până la sfârșitul vieții.

Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului

De la Mitropolia Clujului, pe lista de canonizări pentru 2025 se regăsește numele unui preot mărturisitor din temnițele comuniste:

Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961)

Pr. Liviu Galaction Munteanu. fericiticeiprigoniti.net

Părintele Liviu Galaction Munteanu s-a născut în 16 mai 1898 într-o familie de învăţători din Cristian, judeţul Braşov. A fost doctor în Teologie al Universității din Cernăuţi. Hirotonit preot de Episcopul Nicolae Ivan, a fost și rectorul Academiei Teologice din Cluj-Napoca.

În 1958, sub ascultarea Episcopului Teofil Herineanu, a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A murit în 1961 în temnița de la Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.

Mitropolia Olteniei

Doi stareți din Mitropolia Olteniei se regăsesc pe lista de posibile canonizări pentru Anul Centenar 2025.

Arhim. Gherasim Iscu (1912-1951)

Arhim. Gherasim Iscu. Sursa foto: Ziarul Lumina

Născut în județul Bacău, a intrat în viața monahală de la 12 ani. După studii de Teologie la București, a fost, pe rând, stareț la Arnota, jud. Vâlcea, bibliotecar la Cernica (perioadă în care a refuzat să activeze în Mișcarea Legionară), și apoi misionar în Transnistria, unde a ajutat la înființarea a două mănăstiri și a învățat limba ucraineană, pentru a predica pe înțelesul tuturor.

În 1943, a fost numit stareț la Tismana, mănăstirea sa de metanie. În 1948, după ce a fost contactat de luptătorii din rezistența anticomunistă și a ținut o predică anti-comunistă, a fost arestat.

A trecut prin cele mai grele temnițe comuniste și a murit într-un spital de penitenciar, grav bolnav, în noaptea de Crăciun, împreună cu fostul său torționar de la Poarta Albă. În noaptea morții lor, i-a dăruit torționarului nu numai iertarea sa, ci și pe a lui Dumnezeu, spovedindu-l și împărtășindu-l.

Arhim. Visarion Toia (1929-1951)

Arhim. Visarion Toia. Sursa foto: Ziarul Lumina

Închinoviat la Frăsinei, județul Vâlcea, Arhim. Visarion Toia a fost numit, în 1929, stareț al Mănăstirii Lainici, care se afla într-o stare precară. A arătat o grijă deosebită pentru moaștele predecesorului său de la Lainici, Cuviosul Irodion, canonizat ulterior, în 2011.

Sub conducerea sa, obștea a crescut. Părintele Visarion călăuzea obștea cu dragoste și smerenie. Dar viața pământească i s-a sfârșit în urma violențelor la care a fost supus de comandantul unei unități militare staționate în mănăstire cu aprobarea autorităților comuniste.

Mitropolia Banatului

Doi clerici sunt propuși spre canonizare de Sinodul Mitropoliei Banatului:

Protos. Calistrat Bobu (1900–1975)

Protos. Calistrat Bobu. Sursa foto: Ziarul Lumina

De metanie de la Sihăstria, a fost trimis preot misionar în Banat, unde a întemeiat Mănăstirea Timișeni și a înnoit viaţa monastică de la Săraca, Partoş şi Vasiova. „Pentru smerenia şi blândeţea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării şi al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni”, scrie Arhim. Ioanichie Bălan în Patericul românesc.  A trecut la Domnul în ziua de Paști.

Pr. Ilarion Felea (1903-1961)

Pr. Ilarion Felea. Sursa foto: Marturisitorii.ro

A fost moț de pe Valea Crișului Alb devenit duhovnic al tinerilor din Arad. A fost condamnat de regimul comunist la 20 de ani de temniță pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare”, adică pentru că nu propovăduia în duhul comunist. A murit în temnița de la Aiud pentru că a fost lipsit de asistență medicală.

Închiși de regimul comunist, Părinții Ilarion Felea şi Dumitru Stăniloae au fost duhovnicii deţinuţilor de la Aiud. Mai târziu, Părintele Stăniloae spunea că Părintele Felea îl întrecea din punct de vedere al vieții lăuntrice: „Eu am tradus Filocalia, dar el a trăit-o”.

Mitropolia Basarabiei

Din zona Basarabiei vin două propuneri de canonizare: un preot și un cuvios din Basarabia de Sud.

Pr. Alexandru Baltaga (1861-1941)

Pr. Alexandru Baltaga. Sursa foto: Fericiticeiprigoniti.net

În 1918, când s-a votat unirea Basarabiei cu România, Părintele Alexandru Baltaga a fost unicul cleric din Sfatul Țării. În 1940, când Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, avea aproape 80 de ani, ceea ce nu i-a împiedicat pe ocupanții sovietici să-l aresteze.

Mai întâi, a fost torturat pentru credință în temnițele NKVD-ului, serviciul de poliție politică al Uniunii Sovietice. Apoi deportat într-un lagăr din Kazan, azi capitala Tatarstanului, unde a murit în anul următor.

Protos. Iraclie Flocea (1893-1964)

Protos. Iraclie Flocea. Foto: episcopiabasarabieidesud.md

Era bucovinean, dar s-a călugărit în Basarabia după ce Dumnezeu l-a salvat printr-o minune în timp ce lupta în Războiul de Reîntregire. Între anii 1941-1944 a îndeplinit ascultarea de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, iar în martie 1944 a fost numit vicar eparhial pentru regiunile evacuate din Arhiepiscopie.

În 1945 a fost arestat și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia, doar pentru că era român și monah, ceea ce îl făcea automat dușman al Partidului Comunist și al Uniunii Sovietice. După opt ani de lagăr a reușit să se întoarcă, îndeplinind diverse ascultări. În 1992, a fost reabilitat de Procuratura Generală din Republica Moldova.


În 2025, Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Cu acest prilej, se pregătește canonizarea mai multor clerici care au mărturisit dreapta credință în cea mai grea perioadă de persecuții declanșate de regimul comunist ateist.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani

Publicat

Publicitate

Imaginați-vă cum ar fi să aveți nevoie de ajutor medical de urgență, dar ambulanța să nu poată ajunge la voi din cauza stării drumului… Să nu poți să ieși din curte atunci când plouă, pentru că de drumuri nu s-a mai interesat nimeni de cel puțin 4 ani de zile! Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani.

Aici ne aduce mentalitatea PSD-istă, a proiectelor condiționate de numărul de voturi. Cu necesitatea și dreptul fiecărui botoșănean de a trăi decent cum rămâne, dragi PSD-iști? Sau chiar vă interesează doar confortul propriu, să mai stați în funcții alte câteva mandate bune, până vă asigurați că ați agonisit destul pentru viața pe care v-o doriți? Pentru mine nu există ideea de “e doar o mână de oameni, pentru ce atâtea eforturi?”, adică mentalitatea unui om care a uitat complet sensul și responsabilitatea rolului pe care îl are. Pe mine unul mă interesează oamenii, nu dacă mă vor vota sau nu. Asta înseamnă să fii în folosul cetățenilor, asta înseamnă să fii în administrație.

Nu există ceva ce detest mai mult decât să văd regiuni din județ lăsate pur și simplu de izbeliște, în voia sorții, doar pentru că cei din PSD, deci nu pot să nu-l menționez și pe Cosmin Andrei, au considerat că respectivele comunități nu aduc suficiente voturi… E un dispreț crunt față de comunitate și cu siguranță nu e ceva ce veți vedea la mine în următorii 4 ani.

Publicitate

Eu unul vreau sa demonstrez botoșănenilor că există și politică pentru oameni, nu doar pentru voturi și interese.

PS – Cosmin, după ce termini campania electorală și o să îți dai seama că la PSD Botoșani se cântă cântecul de lebădă, te aștept să găsim o soluție pentru situația asta! Vreau o rezolvare URGENT!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

Publicitate

CMF 11240002

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Botoșani au amendat mai multe persoane pentru că au continuat să facă propagandă electorală

Publicat

Publicitate

Angajații Ministerului Afacerilor Interne au preluat în pază cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, fără incidente.

 

Cei peste 1.300 de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră s-au asigurat că materialele necesare votării au ajuns în siguranță la secțiile de votare și au început misiunea de pază și protecție a acestora.

Publicitate

 

Până în acest moment la nivelul județului nostru au fost înregistrate 22 de semnalări de continuare a propagandei electorale, dintre care 11 nu s-au confirmat, cinci sunt în curs de verificare, iar în șase dintre cazuri au fost aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 7.500 de lei.

 

Publicitate

Incidentele electorale vizau postarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu caracter electoral, deși acest lucru este interzis.

 

*

Publicitate

Conform art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni: „*continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia..()”*

 

Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în România, *rețelele de socializare sunt considerate spațiu public*.

 

Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este *interzisă, inclusiv în aceste medii*, conform legislației în vigoare.

 

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate și pe parcursul acestei nopți pentru prevenirea și gestionarea oricărui tip de incident care are legătură cu procesul electoral.

Citeste mai mult

Eveniment

Procesiune în Protopopiatul Dorohoi: Sfinții lui Dumnezeu, izvoare de tămăduire și binecuvântare

Publicat

Publicitate

În perioada 1-8 decembrie, Protopopiatul Dorohoi organizează o procesiune duhovnicească deosebită, sub genericul „Sfinții lui Dumnezeu – izvoare de tămăduire și binecuvântare”. Credincioșii din zona Dorohoi și împrejurimi vor avea ocazia să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și ale Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, aduse de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Știubieni, Protopopiatul Săveni.

Itinerariul procesiunii:

– 01 decembrie – Catedrala Dorohoi (Cercul Misionar „Sfântul Nicolae”)

Publicitate

– 02 decembrie – Biserica „Sfântul Nicolae” Leorda (Cercul Misionar „Sfântul Spiridon”)

– 03 decembrie – Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Dersca II (Cercul Misionar „Sf. Dumitru”)

– 04 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Ibănești (Cercul Misionar „Sf. Arhangheli”)

Publicitate

– 05 decembrie – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Broscăuți (Cercul Misionar „Sf. Împărați Constantin și Elena”)

– 06 decembrie – Biserica „Pogorârea Sf. Duh” Dumeni (Cercul Misionar „Pogorârea Duhului Sfânt”)

– 07 decembrie – Biserica „Sfântul Ioan” Bucecea (Cercul Misionar „Sf. Ioan Botezătorul”)

Publicitate

– 08 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Hilișeu Horia (Cercul Misionar „Adormirea Maicii Domnului”)

Programul zilnic al procesiunii:

– Seara: Primirea Sfintelor Moaște și oficierea slujbei Vecerniei unită cu Litia.

– Dimineața: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu săvârșite de preoții Cercului Misionar.

– Ziua: Închinare la Sfintele Moaște și citirea Acatistelor Sfinților Nectarie și Efrem cel Nou.

Procesiunea se înscrie în tematica declarată de Sfântul Sinod pentru anul 2024 – „Anul comemorativ al tuturor Sfinților Tămăduitori fără de arginți”.

Prin mijlocirea Sfinților taumaturgi, această procesiune reprezintă o oportunitate de întărire în credință, de dobândire a binecuvântării și de sporire a comuniunii între preoți, parohii și credincioși.

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Publicitate

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Publicitate

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending